BCR educă financiar România. Mesajul transmis de la Cluj

Banca Comercială Română a prezentat, la Cluj, rezultatele seriei de întâlniri cu comunitatea locală și clienții din diferite orașe pentru a discuta despre perspectivele macroeconomice și cum păstrăm un echilibru financiar pe plan personal și în business.

Până acum, caravana BCR a ajuns în orașele Brașov, Iași, Craiova, Pitești, Oradea, Constanța, Sibiu, Bacău. “Ultimii trei ani au fost pentru noi toți o perioadă dificilă, marcată de incertitudini și îngrijorare. 2023 a prelungit acest moment, fiind antrenat de noul context geopolitic și de volatilitatea climatului economic.

Așa cum am făcut de la izbucnirea pandemiei, continuăm dialogul personalizat, cu fiecare român, despre sănătatea financiară. Continuăm să ajutăm oamenii să treacă mai ușor peste dificultăți, oferind răspunsurile pentru întrebările ce țin de evoluția finanțelor proprii și de perspectivele economice pentru 2023 și 2024”, au spus managerii BCR, la Cluj-Napoca.

Mesajele cheie ale conducerii BCR:

• Banking-ul nu înseamnă doar creditare, rezolvarea unor nevoi imediate și îndatorare, ci produse de economisire, de investiții, asigurări, pensii private sau credite ipotecare verzi. Înseamnă colaborare.
• Rolul băncii este să susțină o Românie sănătoasă financiar, care își îndeplinește potențialul. Educația financiară a fiecărui individ se reflectă mai departe în calitatea vieții de familie, în rezultatele de la locul de muncă, în prosperitatea comunității și în societate.
• Sănătate financiară pentru toți. BCR a accelerat inițiativele de protecție și prevenție financiară, cu soluții personalizate, pentru tot ciclul de viață și pe tot fluxul de business. 300.000 de români și-au realizat, în ultimii doi ani, un plan gratuit de independență financiară, prin intermediul My Advisory Platform.

Concluzii în urma sondării românilor trecuți prin Financial Coach:

• Peste 50% dintre acești clienți și-au setat ca obiectiv să-și facă un fond de urgență.
• 40% și-au pus ca țintă încheierea unei asigurări, ca formă de protecție.
• 25% au spus că au deja economii și vor să și le diversifice, 20% o fac pentru pensie, 3% pentru educația copiilor, numai 2% înaintea achiziției unei case.

“În 2023, obiectivul BCR este să finanțeze și să faciliteze investițiile sustenabile, să susțină creșterea economică durabilă și angajamentul pentru protejarea mediului. Lanțurile industriale se transformă, job-urile se schimbă, însă investițiile și anticiparea sunt cele care asigură continuitate de business, generare de capital și de referințe pozitive.

Cea mai bună pregătire pe care o putem face, noi toți, la nivelul societății, este să ne antrenăm capacitatea de a detecta oportunitățile și de a verifica relevanța inițiativelor și produselor pe care le dezvoltăm. Clujul este astăzi cel mai activ oraș din perspectiva plăților contactless în transportul public, iar România este pe primul loc în UE la plățile digitale în transportul public”, a menționat Sergiu Manea, CEO al BCR.

Fondul de urgență, un deziderat

BCR a prezentat datele unui studiu sociologic realizat împreună cu compania de cercetare Cult Market Research, privind comportamentele de economisire și provocările financiare ale românilor. Concluziile arată că, deși românii sunt tot mai conștienți de nevoia unui fond de urgență, mai puțin de jumătate dintre angajații full-time, cu vârste între 30-45 de ani, reușesc să economisească bani.

De cele mai multe ori, relevă studiul, blocajele în calea economisirii sunt mai degrabă de ordin psihologic și pot fi depășite cu ajutorul experților financiari. Mai mult de 6 din 10 angajați, cu vârste de 30-45 de ani, sunt îngrijorați de ideea de a se confrunta cu o cheltuială neașteptată pe care nu și-o pot permite, ceea ce evidențiază astfel o fragilitate financiară ridicată și absența unui fond de urgență.

Angajații cu copii se simt mai vulnerabili în lipsa unui fond de urgență decât cei care nu sunt părinți – doar 46% dintre cei cu copii reușesc să economisească, față de 51% în cazul celor fără copii – cea mai probabilă cauză fiind responsabilitățile financiare crescute pentru creșterea celor mici.

Cheltuielile neașteptate, precum cele cuprinse între 301-1.000 euro, destabilizează mai ușor familiile cu copii, în special pe cele cu copii mici, cu vârste cuprinse între 3-5 ani. Din datele adunate, o cheltuială neașteptată de 1.000 de euro ar afecta stabilitatea financiară pentru mai bine de o treime dintre respondenți, iar 26% ar fi afectați de sume între 501-1.000 de euro.

Când vine vorba de economisire, scopul principal pentru majoritatea respondenților este crearea unui fond de urgență (75%), având dorința de a controla acest aspect vital.

Dintre cei care nu reușesc să economisească, aproape trei sferturi menționează ca principal motiv costul mare al traiului, iar 40% spun că nu au fonduri suplimentare pentru a economisi regulat, chiar dacă lucrează cu normă întreagă, aspect care reliefează provocările de a pune bani deoparte. Totuși, 58% dintre cei care nu reușesc să pună bani deoparte declară că și-ar dori să implementeze un plan de economisire lunar.

Deși termenul de “fond de rezervă” este familiar pentru peste 8 din 10 respondenți, numai jumătate dețin un astfel de fond. Când vine vorba despre dimensiunea ideală a acestui fond, 78% dintre participanții la studiu consideră că ar trebui să cuprindă de la 1 la 6 salarii, ceea ce denotă o conștientizare a importanței unui fond de urgență solid.

“Studiul prezintă serioase motive de îngrijorare la nivelul societății, dar, în același timp, relevă și o doză de speranță. Ar trebui să fim cu toții preocupați că atât de mulți salariați români nu reușesc să pună bani deoparte pentru zile negre, mai ales în acest context socio-economic. Este și mai îngrijorător că una dintre cele mai vulnerabile categorii este chiar aceea care are nevoie de cea mai mare grijă și protecție în fața neprevăzutului: familiile cu copii.

Totuși, speranța vine din conștientizarea tot mai mare privind nevoia unui fond de urgență. Problema e că oamenii încă nu știu precis cum să procedeze și care sunt cele mai bune soluții pentru ei.

Iar aici ne-am propus noi să intervenim și o facem intensiv de aproape doi ani. Avem deja 300.000 de români care au decis să lucreze un plan financiar gratuit împreună cu experții noștri din unități. Ne bucurăm că, prin acest plan, cei mai mulți dintre ei și-au schimbat vizibil obiceiurile și au conștientizat, în primul rând, necesitatea unui fond de urgență.

Dintre sutele de mii de dialoguri financiare sincere purtate de colegii mei în ultimele luni, vă pot spune că avem toate premisele pentru a construi împreună o Românie inteligentă financiar”, a spus Dana Dima, Vicepreședinte Retail & Private Banking BCR

Conform datelor BCR, în urma experienței de coaching financiar, facilitat de experții băncii, românii au adoptat deja o serie de decizii cu privire la planurile lor financiare pe termen scurt, mediu și lung:

• 54% dintre cei care au beneficiat de coaching financiar și-au propus să înființeze un fond de urgență, vizând o plasă de siguranță de 3-6 luni din salariu.
• Aproape 40% au dorit mecanisme suplimentare de protecție, în timp ce 25% au fost interesați să își amplifice și diversifice economiile. Unii chiar și-au propus achiziții majore, investiții în propriile afaceri sau în educația copiilor lor.
• 2 din 10 clienți și-au reconsiderat obiectivele pe termen mediu și lung, ceea ce i-a determinat să achiziționeze un produs de economii, protecție sau diversificare a investițiilor în primele 90 de zile.

Studiul Cult Market Research a fost realizat la cererea BCR, în perioada august – septembrie 2023, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, marja de eroare ±4,3%, format din angajați full-time, cu vârste cuprinse între 30 – 45 de ani, din mediul urban și rural, folosind metoda CAWI de culegere a datelor.

BCR, membră a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital) și societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe.

Ce a scos în evidență cercetarea:

• 7 din 10 respondenți declară că în ultimele 12 luni s-au confruntat cu luni în care au cheltuit mai mulți bani decât au câștigat.
• Cele mai frecvente situații neprevăzute care pot destabiliza bugetul sunt problemele de sănătate (65%), defectarea autoturismului (57%), nunți/botezuri (53%), defectarea unor electrocasnice (45%), cheltuielile de concediu (39%).
• 56% dintre bărbați declară că economisesc, în timp ce doar 41% dintre femei spun că pun bani deoparte.
• 48% dintre persoanele care locuiesc în mediul urban reușesc să strângă bani, pe când în mediul rural doar 38% pot face acest lucru.
• Peste jumătate dintre cei care dețin o locuință reușesc să pună bani deoparte, în timp ce trei sferturi dintre cei care locuiesc cu chirie spun că nu o pot face.
• 66% dintre cei care locuiesc cu partenerul sau partenera fără a fi căsătoriți declară că fac economii, 48% dintre cei căsătoriți pun bani deoparte și doar 42% dintre cei necăsătoriți fac economii.
• Mai mult de jumătate dintre cei cu studii superioare reușesc să pună bani deoparte (52% dintre cei cu facultate și 56% dintre cei cu master sau doctorat), în timp ce peste două treimi dintre persoanele fără studii superioare declară că nu fac economii.

Top 5 îngrijorări financiare ale românilor și metode de a le combate:

* Conform datelor cercetării Cult Market Research, realizate la cererea BCR, în perioada august – septembrie 2023, pe un eșantion de 500 de angajați full-time, cu vârste cuprinse între 30-45 de ani, din mediul urban și rural, folosind metoda CAWI de culegere a datelor.

1. Apariția unei situații neprevăzute pentru care nu am bani acum, precum o problemă medicală, o nuntă, un botez. SOLUȚIA: Crearea unui fond de urgență, în care strângi 3-6 salarii. Poți începe să faci asta utilizând regula 20/50/30. 50% din banii pe care îi câștigi merg către datoriile curente – întreținere, facturi, rate și altele, 30% către dorințe, iar 20% către economisire. Cu 20% puși deoparte lunar, ți-ai putea strânge astfel fondul de urgență minim într-un an și trei luni.
2. Nu am venituri suficiente pentru a-mi permite crearea unui Fond de Urgență. SOLUȚIA: Chiar dacă simți că nu ai venituri suficiente, încearcă să economisești măcar 10% lunar, pentru a pune deoparte 3 salarii. În 2 ani și jumătate vei strânge banii necesari pentru a fi mai liniștit.
3. Scăderea puterii mele de cumpărare, din cauza creșterii prețurilor și a inflației. SOLUȚIA: Optimizează-ți cheltuielile curente, cum ar fi abonamentele, consumul de curent, apă sau gaze, achizițiile de haine și caută să-ți refinanțezi creditele, pentru a-ți scădea ratele.
4. Pierderea locului meu de muncă și, implicit, a venitului constant. SOLUȚIA: Prevenția este cheia. Îți poți crea din timp un fond de urgență pentru aceste situații sau poți apela la Asigurarea Venit Protect online prin George, prin care primești o sumă fixă de bani la nevoie, în cazul pierderii veniturilor ca urmare a șomajului sau incapacității de muncă.
5. Incapacitatea de a plăti facturile la utilități sau ratele creditului pentru locuință. SOLUȚIA: Indiferent de venitul tău, încearcă să aloci cu prioritate 50% pentru cheltuieli uzuale, precum facturile, căci altfel vei plăti și mai mult prin penalități. Pentru plata ratelor, poți alege creditul de refinanțare George, cu până la până la 2% reducere de dobândă.