Pavilionul României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023 vine în țară și va fi expus în 5 orașe din România. Prima gazdă va fi Timișoara, urmată de Cluj, Reșița, Iași și, în final, București. Evenimentul se constituie într-o expoziție care va avea vernisajul în 9 decembrie, de la orele 15.00, la ISHO. Expoziția va putea fi admirată la ISHO până în 15 ianuarie, când pavilionul va pleca spre Cluj-Napoca. Itinerariul național al expoziției se va încheia la București, în cadrul Romanian Design Week 2024.
Având în vedere că tema din această ediție a Bienalei de la Veneția a fost Africa și laboratorul Viitorului, pentru Pavilionul României s-a ales un concept bazat pe invenție și inovație, aplicate în practică de arhitectură contemporană românească, în demersul tehnologic și pe impactul educațional ca ingrediente pentru o agendă a viitorului văzut într-o cheie practică și pragmatică.
Cele două elemente de bază ale Pavilionului României sunt Invenții Uitate și Pedagogii Laterale. Acestea oferă un cadru de gândire inspirațional pentru fiecare vizitator, un prim pas într-o agendă personală și creativă a viitorului.
Pavilionul va fi expus în România prin părți ale sale care au susținut discursul curatorial la Veneția. Astfel, publicul din România va putea admira prima mașină aerodinamică din lume cu roțile în carcasa fuselajului, așa cum o descriau patentele internaționale obținute de inventatorul român Aurel Persu, la începutul secolului al XX-lea.
Inventatorii români sunt vectori de imagine în Pavilionul României
Primul autovehicul cu profil aerodinamic din lume a fost realizat de Aurel Persu și poate fi văzut la Muzeul National Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucuresti. Brevetul pentru această inventie a fost înregistrat în 14 noiembrie 1922 și a fost validat de un document cu nr. 402683 din 19 septembrie 1923 în Germania.În 8 noiembrie 1927, invenția a fost validată și în SUA.
Inginerul mecanic Aurel Persu a realizat această invenție cu scopul de a reduce consumul de petrol și poluarea cu aproape 70 de ani înainte ca agenda globală să imprime în practica industrială de design și de arhitectură aceasta direcție. În cadrul expoziției sunt expuse și istorii ale unor invenții și inovații românești de la începutul secolului, a căror implementare a fost blocată din diferite rațiuni birocratice și care anunțau și rezolvau cu aproximativ 100 de ani în urmă actualele probleme globale.
Pavilionul României conține și alte proiecte și demersuri românești arhitecturale realizate în ultimii 20 de ani, precum Casa de Lut de la Capul Dolosman, Take A(l)titude, Școală de la Bunești, A Iași for the Future. Le stau alături alte exemple, reprezintă studii de caz valoroase pentru eforturile contemporane ale arhitecților români, alături de echipe interdisciplinare, eforturi de a inova în contextul arhitecturii și practicilor de proiectare. Studiile de caz prezentate în Pavilionul României sunt doar câteva exemplele dintr-un context contemporan amplu și valoros generat acum de arhitecții din România în echipe interdisciplinare.
Expoziția itinerantă este rodul unui efort colectiv, susținut de parteneri precum: Unicredit Bank, Iulius Company, Dolo Trans Olimp, Romcim, Theta, Luther Real Estate – ‘Fosta Fabrică’, AllBIM, Greentek Lighting.
ISHO este partenerul strategic care facilitează prezentarea în premieră a Pavilionului României la Bienala de Arhitectură de la Veneția de anul acesta la Timișoara.
