Spațiile de coworking au apărut ca o necesitate pentru dorința liber-profesioniștilor de a lucra într-un mediu de afaceri comun. În România, conceptul părea că prinde aripi, dar pandemia a oprit elanul. Pentru scurt timp însă, pentru că după ridicarea restricțiilor oamenii au devenit și mai dornici de a lucra împreună și, deci, de a utiliza un altfel de spațiu decât biroul dintr-o clădire impunătoare.
Am dorit să aflăm cum merge afacerea cu spațiile de coworking, discutând cu Ioana Pasc, fondatoarea Nook, o locație din Sibiu, deschisă în plină pandemie – în luna mai 2020. Nook este un spațiu de coworking tip boutique, adică are puține locuri, însă cu focus și atenție dedicate modului în care e amenajat spațiul, energiei din cowork și facilităților oferite membrilor. În 2020, în Sibiu nu mai exista niciun alt spațiu de coworking. Ioana Pasc este specialist marketing & PR și în prezent, pe lângă administrarea locației, face parte din echipa Impact Hub Bucharest.
În primul rând, povestește-ne, pe scurt, cum merge afacerea, în general, cu spațiul de coworking? Care e cea mai mare provocare, dar și cea mai mare bucurie în întreținerea și dezvoltarea acestui tip de locație?
Afacerea merge binișor, în ultimul an am avut o rată de ocupare medie de peste 90%. E adevărat însă, Nook este un spațiu de coworking de dimensiuni reduse, dispune de un total de 12 locuri. După ce lucrurile s-au mai liniștit post-pandemie, aș putea spune de la finalul lui 2021, nu am mai avut probleme cu gradul de ocupare. 2020 și prima jumătate a lui 2021 au fost însă niște perioade foarte dificile, la limita supraviețuirii afacerii și cu bani aduși de acasă.
În prezent, cea mai mare provocare este să administrez Nook de la distanță, întrucât de aproape un an și jumătate locuiesc și lucrez în București. Nu e imposibil, totul la Nook este automatizat și se poate controla de la distanță (acces și sistem de alarmă spațiu, camere video, temperatură etc.), am externalizat o parte dintre servicii (precum cele de curățenie și mentenanță), însă nu e același lucru: partea de hosting/ community management să zic așa, adică a fi zilnic cu și între persoanele care lucrează de la Nook, nu poate fi suplinită de la distanță.
În trecut obișnuiam să organizăm prânzuri împreună, mici întâlniri de comunitate care contează foarte mult într-un astfel de proiect, chiar și evenimente, de la workshop-uri, la teambuilding-uri, expoziții foto și de artă, ateliere creative etc. Spațiul funcționează optim și în lipsa mea, membrii devin între timp prieteni, un sentiment de comunitate există, dar nu la aceeași intensitate sau dinamism ca atunci când cineva se ocupă dedicat de asta.
Satisfacția personală rămâne însă acolo, neclintită – pentru mine Nook este în primul rând un proiect de suflet, abia pe locul doi îl privesc ca pe o afacere. În general, oamenii rămân perioade lungi la Nook, ani, ceea ce înseamnă că se simt și lucrează bine în spațiul nostru: durata medie a contractelor noastre depășește 1.5 ani.
Cum evoluează numărul utilizatorilor?
În ultimii 2 ani a fluctuat foarte puțin numărul utilizatorilor. Avem, de obicei, un client corporate, care beneficiază de birou dedicat, cu acces exclusiv, pentru o echipă de șapte persoane, și suplimentar, încă cinci locuri separate pentru freelanceri, angajați remote, antreprenori etc. Asta înseamnă un total de 12 locuri, care din iulie 2021 au fost ocupate în procent de 90-95%.
Singura fluctuație pe care am resimțit-o a fost în perioada cu valurile succesive de Covid-19, dar acest trend s-a resimțit la nivel macro, nu am fost doar noi afectați.
Ai anunțat că plata (abonamentul) minim în prezent este pentru o lună. De când ai renunțat la abonamentele pe oră/pe zi și de ce ai decis să rămâi la plata lunară?
În trecut am oferit o paletă largă de abonamente: de la cele clasice de o zi, la abonamente flexibile de 20 ore pe care le puteai folosi cum aveai nevoie, abonamente de o săptămână, lunare, zile gratuite de test etc. Am studiat mult piața de coworking la nivel național (și nu doar) și mi-am dorit ca Nook să ofere abonamente diverse și complete, întocmai ca un spațiu de dimensiuni mari de coworking din Cluj sau București.
Însă odată cu mutarea mea din Sibiu, în noiembrie 2021, a devenit imposibil să gestionez de la distanță abonamente de scurtă durată, așadar am luat decizia ca Nook să ofere doar abonamente de minimum o lună. Cu alte cuvinte, considerentul nu a fost lipsa cererii pentru abonamente de scurtă durată, ci cel de eficientizare a proceselor și considerente administrative/ logistice.
Cine sunt utilizatorii spațiului – mă refer la domeniile lor de activitate?
Cu siguranță, pe locul 1 în topul domeniilor de activitate stă IT-ul. Dacă e să mă uit retrospectiv, cei mai mulți clienți au lucrat (sau lucrează) în IT, urmat îndeaproape de resurse umane, marketing, chiar și design de interior, arhitectură, traduceri sau imobiliare. Recent s-a alăturat comunității primul coach.
O altă observație interesantă de-a lungul anilor e că peste 50% dintre clienți nu sunt din Sibiu – sunt fie turiști/ nomazi digitali, fie persoane proaspăt mutate la Sibiu din București, Cluj sau din afara țării.
Care sunt motivele invocate cel mai des de cei care renunță la abonament?
Nevoia unui spațiu mai mare pentru echipa proprie, mutarea din oraș/țară, începerea unui job la o companie care deține deja un birou fizic sau dorința de a fi parte dintr-o comunitate antreprenorială mai mare, mai efervescentă.
În concluzie, e rentabil să deții un astfel de spațiu în Sibiu? În general, mai este cerere, respectiv loc de astfel de spații?
Depinde cum definim rentabil. Firma e pe profit, da, dar nu se poate trăi din asta, cel puțin nu dintr-un spațiu de coworking cu 12 locuri. Ca model de business, pentru ca un spațiu de coworking să fie cu adevărat rentabil trebuie să aibă o capacitate mare, de zeci/sute de locuri de lucru, și – ideal – să ofere și servicii complementare, precum închirierea unor săli pentru evenimente sau de meeting, să dispună de o cafenea, un bistro, servicii de masaj etc. Nook nu e încă acolo, dar visurile sunt mari și îndrăznețe, poate în viitor va fi!
Și ca să mă întorc la cum arată cererea la nivel local, ea există, chiar dacă mult mai timid decât în orașele cu adevărat efervescente precum București, Cluj, Iași. Însă cred că e loc de construit aici, de adus concepte noi, inovatoare în comunitatea sibiană, dar cu răbdare și perseverență. Clientul sibian e unul foarte specific, care are nevoie să testeze de mai multe ori până se convinge, iar afacerea să reziste o perioadă mai lungă pe piață ca să îi câștigi încrederea. Iar asta o spune o sibiancă 100%, născută și crescută aici.
Dar viitorul cu siguranță acesta e: munca hibrid, de acasă și, alternativ, dintr-un spațiu de coworking/birouri care să răspundă unor standarde înalte și nevoii de flexibilitate cerută de angajați – toate cercetările și studiile de piață ne arată asta. Angajații nu mai sunt dispuși să se întoarcă la a munci exclusiv din birourile fizice ale companiilor, cinci zile pe săptămână, iar spațiile de coworking oferă soluția ideală în acest caz.
Ion SURDU
