167 de canale de desecare din județul Bihor ar putea avea dublă utilizare, pentru desecare și pentru irigații.
Încălzirea globală și creșterea numărului de zile secetoase pe an l-au determinat pe Claudiu Gligor, directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare Bihor, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), să caute soluții la îndemână în folosul fermierilor.
„Nevoia a pornit de la lipsa de apă de anul trecut, când am avut o secetă în județul Bihor cum n-am mai avut niciodată. Atunci căutam soluții urgente, că de planuri cincinale, de investiții colosale suntem sătui. Având o situație de urgență, trebuia să găsim o soluție de urgență. Noi, de obicei, în primăvară și vară avem ploi în exces. Suntem o zonă de desecare, nu de irigații. Ne-am gândit ce să facem cu apa de ploaie. O transmitem mai departe pe râuri și apoi în Ungaria sau să încercăm o soluție prin care să îmbinăm și utilul, și plăcutul. De acolo am venit cu soluția ca în anumite zone mai strategice să montăm niște stăvilare, să mai facem niște lărgiri”, povestește Claudiu Gligor.
ANIF Bihor gestionează în activitatea de irigații 9 amenajări de irigații, cu suprafața netă cumulată de 5.735 ha. Activitatea de combaeare a excesului de apă din sol este desfășurată în 21 de amenajări de desecare cu o suprafață netă totală de 149.550 ha.
ANIF Bihor are în administrare 3.850 de canale, dintre care 400 sunt mari.
Proiect experiment
Pentru zonele noi, caracterizate în trecut prin exces de umiditate și care, în prezent, se confruntă cu fenomene de secetă se propune, pe termen lung, realizarea unor sisteme de irigații cu alimentară gravitațională din surse de apă alternative. ANIF Bihor evidențiază posibilitatea de a folosi unele canale de desecare pentru activitatea de irigații. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv este necesară modificarea Regulamentului de exploatare pentru schemele hidrotehnice de amenajare pentru îmbunătățiri funciare ANIF Bihor. Astfel, în perioadele ploioase, caracterizate prin exces de apă în sol, canalele vor acumula apa, absorbind surplusurile de apă din solurile productive, evitându-se inundarea parcelelor de teren. Prin închiderea stăvilarelor după evacuarea apei în exces, apa acumulată rămasă stocată pe canale va putea fi folosită de către fermieri pentru irigarea culturilor agricole. Doar surplusul de apă din canale va fi evacuat, prin pompare sau gravitațional, după caz.
Fermierii au posibilitatea de a-și crea propriile resurse de apă, în bazine de acumulare, pe parcelele pe care le lucrează, cu apa provenită din canalele ANIF. În acest sens, se propune căptușirea bazinelor cu membrane impermeabile care să asigure stocarea apei.
Avantajele acestor măsuri vor fi: acumularea de apă pe canale spre a putea fi folosită în perioadele secetoase de către fermieri; diminuarea cantităților de apă în exces din sol și prevenirea inundațiilor în perioadele cu exces de ploi sau topirea zăpezilor.
Cultivatorii se pot constitui, conform legii, în Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, având astfel posibilitatea accesării finanțărilor prin AFIR.
La nivelul județului Bihor s-au identificat canalele de desecare care ar putea avea dublă utilizare, desecare și irigații, estimate la 167 de kilometri. Acestea, prin lucrări de decolmatare, distrugere de vegetație, reprofilări, urmate de tratamente prin erbicidare și impermeabilizare, pot avea rolul de reținere a apei pe tronsoane timp mai îndelungat, în vederea ajutorării fermierilor în perioadele secetoase prelungite.
Panouri fotovoltaice peste canale
Prin proiect se mai propune realizarea de panouri fotovoltaice peste canalele ANIF. Acestea vor asigura funcționarea pompelor cu energie verde. Dimensionarea tehnică a capacității de producție a sistemului de panouri fotovoltaice se va determina în funcție de necesarul consumatorului final.
Au modificat legea
Pentru a-și putea pune în practică ideea, șeful ANIF Bihor spune că trebuiau făcute niște modificări legislative, legea prevăzând golirea canalelor de desecare.
„Noi am încercat un experiment și am ținut stăvilarele decuplate, sus. Astfel că în prezent avem apă în canale, la dispoziția fermierilor. De acolo, am pornit pasul al doilea. Împreună cu Prefectura Bihor am făcut niște propuneri către minister și Guvern să schimbăm regulamentul de desecare, adică să ridicăm stăvilarele când vrem noi, nu când ne spune regulamentul. Am mai propus ca zonele de desecare să poată fi folosite și pentru irigații. Adică fermierul să poată să irige din cursuri de apă, fie că vorbim de cursuri naturale, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Ier, fie din lacuri de acumulare, canale de desecare administrate de ANIF”, precizează directorul ANIF.
Până la începutul acestui an legea nu era prea permisivă cu fermierii care voiau să își irige terenurile. Aceștia aveau nevoie de fonduri pentru instalațiile de irigare, ori toată Câmpia de Vest era exclusă de la astfel de finanțări.
„Am reușit să schimbăm legea, am venit cu soluții și ca atare, de anul acesta apare o nouă lege care ne spune foarte clar că și în zonele de nonirigații, unde nu există amenajări de irigații, se vor putea accesa fonduri europene”, spune Claudiu Gligor.
Asta înseamnă că fermierii vor putea să-și facă singuri amenajare de irigații fără să mai depindă de statul român. În limita a 500.000 de euro, fonduri europene, vor putea să-și cumpere stație de pompare și instalații de irigare, o cuplează la o sursă de apă, fac un contract cu Apele Române pentru apă, iar ANIF le va deconta cheltuielile cu apa și energia electrică.
„Acesta ar putea fi primul pas prin care putem oferi soluții fermierilor pe termen scurt. Pasul următor este, ca atât mediul privat, fermierul, să investească prin proiectele respective în stații de pompare, cât și noi, statul, să facem ca zona de Vest să fie atât de desecare, cât și de irigare”, explică Claudiu Gligor.
Acesta ține să precizeze că nu trebuie uitat că Zona de Vest este prioritară de desecare, cea mai mare daună pe care Zona de Vest o are nu este seceta, cât excesul de apă.
„Lumea nu le vede. Când îi cald, ai timp să te plimbi. Când plouă, mai stai în casă. Dar noi avem raportările și vedem suprafețele inundate. Le spunem și fermierilor să-și facă rigole”, susține specialistul.
Claudiu Gligor spune că rezultatele experimentului se vor vedea la finalul anului, acesta implicând și anumite riscuri.
„Eu, la toamnă voi putea să spun celorlalți colegi și conducerii dacă este un test care funcționează în condiții de siguranță maximă. Măcar știm ce avem de făcut. Măcar știm că într-un orizont de 1, 2 sau 3 ani știm ce putem face. Pentru mine asta este bucuria că pot să le spun fermierilor, nu povești, că în 20 de ani vor avea sisteme de irigații. Dacă va funcționa, Satu Mare, Aradul și, parțial, Timișul, s-ar potrivi profilului nostru și proiectul ar putea fi aplicat și acolo”, conchide Claudiu Gligor.
Dan BIRTA
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 122 a revistei Transilvania Business (6-27 octombrie 2023)
