Sisteme alimentare durabile locale, legăturile rural-urbane, lanțurile scurte alimentare și rolul cooperativelor și grupurilor de acțiune locală (GAL) au fost printre temele dezbătute la Transilvania Food Summit (TFS).
Ștefania Pietrosu, partener al Casei de Avocatură Cojocaru & Asociații, a expus avantajele asocierii în cooperative agricole. „Capitalul social este de minimum 5 milioane de lei pentru cooperativele de gradul 1 și de minimum 100 de milioane pentru cele de gradul 2. Coooperativele pot îngloba atât persoane fizice, cât și juridice, au dreptul la distribuirea profitului net, primesc informații utile, beneficiază de folosirea în comun a mașinilor și utilajelor agricole. Printre avantajele cooperativei se numără scutirea de la plată a impozitului agricol în primii cinci ani; acces la subvenţii, fonduri publice și externe; scutire de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, maşini şi utilaje agricole; recunoaşterea cooperativelor de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR) ca grupuri de producători. În Europa există cooperative foarte mari, ca Ornua (Irlanda), care produce untul Kerrygold, nr. 1 pe piața Germaniei și locul 2 în SUA. Agrial (Franța) are 12.000 de membri, 22.000 de angajați în 11 țări, venituri anuale de 7,2 miliarde de euro, acționează prin 106 centre de producție și 280 de magazine rurale”, a subliniat aceasta.
„În România avem 3.000 de cooperative, însă doar 600 au depus bilanțul pe anul trecut. Unii membri ai cooperativei noastre au costuri mai mari decât beneficiile. Cooperativele trebuie susținute, o perioadă măcar, prin acces la informații juridice, contabile; mulți dintre fermieri nu știu să emită o factură. Ar fi nevoie și de un curs pentru membrii cooperativelor”, a propus Adriana Baciu, fondator al Cooperativei Agrobob Ardeal Jucu.
Primarul Floreștiului, Bogdan Pivariu, îi susține pe producători din localitate. „Comuna noastră, cea mai mare din țară, este o zonă puternic urbanizată, însă în afara pieței de desfacere consistente, avem și producători locali. Totuși, cei care consumă nu au timp să meargă la producători. De aceea am înființat un punct fix, cu componentă digitală, în care producătorul îi aduce consumatorului produsele imediat după recoltare, pe baza mărfii plătite în prealabil. E bine și pentru mediu: amprenta de carbon se reduce, iar producătorii locali sunt ajutați prin intermediul tehnologiei. Pe măsură ce vor avea o ofertă mai mare, se pot îndrepta către o structură de tip cooperativă”.
Șansa fermierilor: produsele standardizate
„Fermierii sunt preocupați să producă; ei nu au timp de umblat după acte, dar fără acestea nu pot obține creditare de la bancă, fonduri europene. Noi trebuie să avem ca țintă obținerea de cantități de produs la nivel standardizat, dar și achiziția de utilaje. Degeaba te dezvolți dacă nu poți să produci standardizat. Înainte erau facilități de procesare pentru transformarea semințelor de floarea-soarelui în ulei, acum se întâmplă același lucru, însă dacă mergi la un procesator cu certificat de ulei bio, va deveni un produs standardizat. O problemă o reprezintă lipsa capacității de depozitare, pentru că fermierul trebuie să stocheze produsul, să îl proceseze corespunzător. Teritoriul pe care activăm nu ne permite o agricultură intensivă, ci una de calitate, bio. Am participat cu produsele noastre la peste 30 de târguri internaționale”, a spus Ionuț Ilieș, președintele GAL Valea Someșului.
„Standardizarea este foarte importantă. Cooperative ca Munții Vlădesei (Cluj) sau Bio Carpați (Brașov) funcționează foarte bine pentru că au apelat la economiști, juriști și au găsit repede filiera de desfacere. Pentru o cooperativă din Sălaj sau din Mediaș este mai greu decât pentru una din Florești. În al doilea caz, produse precum mierea de la GAL Valea Someșului și brânzeturile de la Cooperativa Agricolă Someș Arieș ajung toate în același loc”, constată Liliana Ciobanu, managerul companiei de certificare bio Ecocert.
„La început de-abia mergeam cu câte un proiect depus, acum avem multe în așteptare. Este important să avem continuitate”, consideră Delia Fazakas, manager al GAL Lider Bistrița-Năsăud.
„Noi am reușit să ne cumpărăm o mașină frigorifică; efectuăm livrări la domiciliu prin cooperativă. Întrebarea este ce facem cu produsele noastre, că nu avem loc în piețele organizate din orașele medii și mari. Am decis să mergem noi direct la consumatori, însă pe termen lung nu cred că va ține pe partea de sustenabilitate. În GAL-uri avem limite, fonduri foarte reduse, prin acestea este greu să te dezvolți ca producător. Fermierii medii merg pe cont propriu, însă celor mici, dacă nu își valorifică produsele prin cooperativă, le va fi greu să le vândă în satul lor”, a relatat Ioana Turean, președintele GAL Podișul Mediașului.
„GAL-urile își fac treaba foarte bine în teritoriul lor, deoarece oamenii din aceeași zonă se cunosc; trebuie să menținem liantul acesta. Este adevărat că un GAL trebuie să facă eforturi consistente în primii ani de activitate. La rândul lor, cooperativele din România trebuie să își propună să iasă pe piața internațională, vreau să văd prima care face acest pas”, a îndemnat Bogdan Alecu, director în MADR.
Lăptarii se aliază, legumicultorii – mai greu
„La un focus group cu reprezentanții cooperativelor, am constatat că în județele Cluj și Alba merg bine lactatele, însă la legume-fructe fermierii nu erau motivați să intre în asemenea structuri. E important ca acea organizație – cooperativă sau GAL – să aibă în conducere oameni cu cunoștințe economice. Observăm deja că noile generații de fermieri vin cu altă mentalitate. Promovarea exemplelor de bune practici contează în zona rurală. În România lipsește formalizarea relațiilor consumatorului cu producătorul, un lucru normal într-o țară ca Franța. Printr-un sistem de abonament consumatorul se obligă să plătească minimim șase luni sau periodic o cutie cu produse, precum face Colina Farms, la Vultureni. Dacă acel consumator va merge doar din când în când, producătorului îi va fi mai greu să se dezvolte”, avertizează Cristina Pocol, specialist în economie rurală la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj.
„Înainte de a intra pe piață, producătorii trebuie să apeleze la studii, precum cele realizate de USAMV, privind necesitatea din piață, ce consumă clujenii, apoi să intre pe piață prin intermediul cooperativelor, GAL-urilor. Producătorul trebuie să se bazeze pe comenzi ferme de la un an la altul pentru a putea face un produs cu valoare adăugată mare. Există în România un exces de miere de albine, dar nu destule produse finite necesare în piață, derivate tot de la albine”, observă Alina Varadi, managerul Centrului de Apinutriție Casa Bio.
„GAL-urile ar trebui să aibă inițiativă, să primească finanțare de la toate ministerele, fiindcă de la „nivelul ierbii” se știe tot. Ca ministru am constatat că aceste cooperative funcționează bine atunci când sunt conduse de oameni tineri sau veniți din afara comunității. Cele între prieteni sau vârstnici nu prea au funcționat. Oricum, cei mici trebuie să se unească pentru a răzbi pe piață”, a spus Adrian Oros, fost ministru al agriculturii.
Lanțurile scurte, nefuncționale
„Trebuie să eficientizăm agricultura în Transilvania, o regiune cu relief variat și producții diverse, dar nu în cantități foarte mari. Să rezolvăm de la constanța, cantitatea și calitatea produselor până la prelucrarea lor și intrarea pe piață. Poate vom găsi căi prin care să eficientizăm aceste lanțuri scurte alimentare care există, dar încă nu funcționează la nivelul dorit. Producătorii să livreze constant, nu doar la anumite evenimente, târguri, piețe volante sau săptămânale. Trebuie să vedem rolul piețelor în zona Clujului, unde găsim mai mult retaileri de dimensiuni mici care se aprovizionează prin diverse metode și vând produse cu diverse proveniențe. Să găsim variante pentru magazine permanente doar cu produse locale, tradiționale și dacă le putem face atractive pentru consumator. Să dezvoltăm în timp cultura prelucrării produselor agricole, să omologăm cât mai multe produse tradiționale, dar în primul rând să ne adaptăm permanent la cerințele consumatorului. Ele s-au schimbat de-a lungul vremurilor, anumite produse se vând tot mai puțin pentru că oamenii s-au obișnuit să cumpere produse care vin din toată lumea, cu diferite grade de diversitate. Nici cultura antreprenorială a absolvenților nu este la nivelul pe care ni-l dorim; școlile, liceele nu au fost pregătite să facă față unui mediu concurențial, pentru ca viitorii producătorii să poată să răzbată pe o piață mondializată”, a subliniat rectorul USAMV, Cornel Cătoi.
Derulat în campusul universității clujene, TFS a găzduit evenimente cu impact major în domeniul agroalimentar, reunind zeci de specialiști. Lista participanților a inclus fermieri, grupuri, asociații de producători agricoli, GAL-uri, producători și retaileri de utilaje pentru agricultură și industrie alimentară, procesatori și asociații din industria alimentară, companii de retail, asociații din restaurante și hoteluri, autorități locale și centrale, naționale și internaționale, executivi din domeniile financiar-bancar, IT, juridic. Evenimentul a fost însoțit de un târg de produse tradiționale locale și ale meșterilor populari locali.
Călin POENARU
Articol publicat în ediția cu nr. 124 a revistei Transilvania Business.
