Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Primul automat de cartofi din România a fost deschis la Șinteu, județul Bihor

Un fermier din Șinteu a rezolvat problema comercializării cartofilor, deschizându-și un automat pentru vânzarea acestora. Astfel, fermierul se poate ocupa de munca la câmp.

Comuna Șinteu, județul Bihor, este recunoscută prin comunitatea slovacă de aici, dar și prin faptul că în comună se cultivă preponderant cartoful. În toamnă se organizează în Șinteu „Sărbătoarea cartofului”.

Astfel, nu este de mirare că un fermier din Șinteu și-a instalat un automat de cartofi, care, spune el, este primul de acest fel din România.

Cum funcționează

Potrivit fermierului Jaroslav Zetocha, automatul este practic un ansamblu compus dintr-un terminal de plată, unde se poate plăti cash sau cu card, și din mai multe boxuri/compartimente grupate, unde se pun produsele pentru vânzare. Partea din față a boxului este din policarbonat. Cumpărătorul vede ceea ce cumpără și, în același timp, oferă rezistență și durabilitate. După selectarea numărului care apare pe box, cumpărătorul își alege modalitatea de plată (cash/card), achită produsul, iar după ce plata este acceptată, lumina interioară se stinge, ușa se deschide și produsul se poate ridica.

Este foarte asemănător cu easyboxurile, cu care s-a obișnuit lumea deja foarte bine.

„Investiția este compusă din automatul cu 36 de compartimente, căsuța din lemn, cât și amenajarea unei parcări. În total, estimez că am investit suma de aproximativ 15.000 de euro”, povestește fermierul.

 

Acesta spune că ideea cu automatul de cartofi i-a apărut de mai demult, dar nu găsea așa ceva în România. În prima fază s-a gândit la un fel de dozator de cartofi, așa presupunea că ar fi mai ok.

„În ultima perioadă s-au schimbat foarte mult obiceiurile cumpărătorilor. Dacă mai demult venea lumea și își cumpăra cartofii toamna pe întreg sezonul de iarnă, acuma, oarecum s-a obișnuit cu moda aceasta de la supermarket. Își cumpără o cantitate mică, pentru o săptămână două, cât să-i ajungă. Și vă dați seama, tu ca fermier, rămâi ocupat toată ziua cu vânzarea, în loc sa te ocupi cu munca la câmp”, povestește Jaroslav Zetocha.

La o vizită în Austria, a dat peste un fermier care avea instalate astfel de automate în mai multe locații și își vindea marfa exclusiv doar prin aceste automate.

A găsit distribuitor local în România de unde a și achiziționat automatul.

Și-a construit o căsuță de lemn, a instalat-o lângă casă, aproape de drumul național care trece prin localitate și a început să-și vândă produsele.

Fermierul vrea să mai achiziționeze câteva automate cu sistem de răcire. Spune că are un partener local care cultivă alune, zmeură și afine.

„Acum avem de la ei alune coapte, alune în ciocolată sau caramel – ceva dulce pentru clienții noștri. Iar din sezonul de vară dorim să vindem zmeura și afine proaspete. Cu siguranță, pasul următor o să fie un automat mai aproape de clienții de la oraș”, afirmă fermierul.

Întrebat dacă nu-i este frică de vandalizarea automatului, fermierul spune că trăiește într-o localitate liniștită și niciodată nu a simțit frica pentru siguranța sa sau a bunurilor sale.

„Până nu demult, când erai plecat de acasă, puneai mătura în ușă să știe toți care vin că nu ești acasă și nici nu trebuie să încui ușa. Dar cum nu există pădure fără uscături, ne-am asigurat în privința vandalizării automatului. Paradoxul este ca 90% din tranzacții se fac cu cardul, iar de la cei foarte puțini care plătesc cash, peste noapte nu rămân niciodată bani în automat. Căsuța este supravegheată video, iar automatul are un sistem complex de închidere și monitorizare. Automatul este situat lângă casa unde stăm, așa că are asigurată și firmă de pază nonstop”, precizează Jaroslav Zetocha.

 

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior
Am transmis Agenției Naționale pentru Achiziții Publice documentația necesară atribuirii contractelor pentru elaborarea studiilor de fezabilitate pentru construirea drumului de mare viteză Caransebeș - Lugoj și a drumului expres (DEx) Cluj - Dej.

Fezabilitatea Drumului Expres Cluj – Dej, studiată pe banii Europei

Articolul următor
Deschiderea oficială a târgului "Nunta de la A la Z" este programată în 2 februarie.

Nunțile transmise în direct, noutatea sezonului la târgul specializat din Baia Mare

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share