Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

ElectricUp I: peste 1500 de proiecte în valoare totală de 480 milioane lei. Așteptările față de ElectricUp II

Panouri fotovoltaice SIRO Solar

Prima sesiune a Programului ElectricUp a beneficiat de un buget total de 479, 46 milioane lei, fonduri puse la dispoziție de Ministerul Energiei. Un procent de 83% din totalul dosarelor depuse în cadrul sesiunii au fost acceptate la finanțare. Piața furnizorilor de panouri fotovoltaice este inundată în proporție de 95% de produse provenite din China.

ElectricUp generează așteptări și livrează soluția energiei verzi în vederea reducerii amprentei de dioxid de carbon. Mai mult, programul guvernamental influențează în mod direct evoluția industriei producătoare de panouri fotovoltaice, a serviciilor de instalare, precum și piața firmelor de consultanță.

„Valoarea finanțării este în mod direct legată de puterea instalată a sistemului. La momentul acesta, piața actuală, pe puteri mici instalate, raportul este de 1kWp la 1.000€ finanțare”, subliniază Sonia Bandrea, director vânzări Fabrica de Consultanță.

Piața furnizorilor de panouri fotovoltaice este inundată în proporție de 95% de produse provenite din China.

„Este un moment foarte prost pentru că condițiile din piață nu sunt cele mai potrivite pentru producătorii din Europa. Se găsesc panouri cu 80% mai ieftine decât ne premitem noi să producem”, explică Lucian Adam, administrator Dream Energy, producător de panouri fotovoltaice.
Sonia Bandrea, director de vânzări – Fabrica de Consultanță

Ministerul Energiei a încheiat etapa de implementare a proiectelor finanțate prin programul ElectricUp. Obiectivul programului îl reprezintă finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și a operatorilor economici din domeniul HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp-100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național, precum și a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in (Evs).

Astfel, se încurajează creșterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile (ESR) și a eficienței energetice, îmbunătățirea calității aerului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Sprijinul financiar este de maximum 100.000 euro/beneficiar, reprezentând un suport financiar de până la 100% din valoarea cheltuielilor eligibile.

În cifre, sesiunea ElectricUp I înregistrează un buget total de 479,46 milioane lei, alocate unui număr de 1525 de proiecte, din 1839 de dosare depuse. Interesul crescut pentru producerea energiei din sursă solară, pentru consumul propriu, se manifestă în contextul creșterii costurilor cu energia electrică.

Consultantul Sonia Bandrea, director de vânzări în cadrul Fabricii de Consultanță (FdC), confirmă gradul de adresabilitate ridicat pentru programul ElectricUp. „În sesiunea trecută s-a epuizat tot bugetul. Chiar sunt curioasă ce buget va fi alocat pentru anul acesta, pentru că interesul este mult mai mare. Sesiunea trecută și proiecte cu punctaj mic au intrat la finanțare. Acum interesul este foarte mare. A scăzut și prețul foarte mult. Au fost solicitări de peste tot din țară. Chiar și mediul privat din Sibiu s-a arătat interesat, care este oarecum mai conservator pe partea de atragere de fonduri. Este interes pentru program peste tot. Aș putea spune că zona de sud-est este mai retrasă, mai puține solicitări din acea zonă au venit. În ultima perioadă este un trend instalarea panourilor fotovoltaice. Toată lumea își dorește, mai ales că costurile sunt mari cu energia electrică”, arată Sonia Bandrea.

ElectricUp I, sursă de finanțare ușor de accesat

Conceptul gândit de Ministerul Energiei evoluează în jurul ideii de accesare a fondurilor într-o manieră cât mai lejeră pentru potențialii beneficiari, în vederea creșterii atractivității programului.

„Dacă ne referim la alte programe care au mai finanțat partea de sursă de energie regenerabilă, ElectricUp este un program ușor și cu condiții de eligibilitate destul de puține. Sunt alte programe, cum e Fondul pentru Modernizare sau PNRR, care finanțau instalații pentru panouri fotovoltaice pentru autoconsum, dar care au condiții mult mai grele și documentație mult mai stufoasă. Marea majoritate a beneficiarilor ElectricUp care ne contactează sunt ok din perspectiva criteriilor de eligibilitate. Nu sunt greu de îndeplinit condițiile, sunt chiar la îndemâna oricui își dorește. Avem rapoarte de durabilitate de întocmit pe perioada de implementare și de monitorizare cu care-i ajutăm noi. La ElectricUp, mare parte din documentație ține de partea tehnică, de instalatorul agreat. De obicei, programele guvernamentale sunt ceva mai ușoare decât cele pe fonduri europene”, explică Sonia Bandrea, director de vânzări FdC.

Modificări așteptate de beneficiari pentru ElectricUp II

Ghidul de finanțare pentru a doua sesiune a Programului ElectricUp este așteptat undeva la mijlocul anului 2024. Beneficiarii din piață își doresc calibrarea ghidului de finanțare și eliminarea neajunsurilor sesizate în prima sesiune, care au dus și la situația de abandon a proiectului.

Ministerul Energiei intenționează creșterea puterii instalate pe proiect, implicit în totalitatea programului, pentru un profit mai mare de energie regenerabilă produsă. Proiectele din prima sesiune ElectricUp erau punctate în funcție de puterea instalată a sistemului de panouri. Însă dincolo de acest criteriu au trecut proiecte și cu punctaj mai mic, beneficiind de finanțare.

„Din informațiile pe care le avem noi se va crește puterea maximă a sistemului de panouri instalată. În varianta trecută a fost minim 27kWp și maxim 100kWp, acum va fi între 50kWp și 200kWp. Se vor introduce și pompele de căldură ca și cheltuială eligibilă pentru domeniul HORECA. Dar subliniez că încă nu avem un ghid de finanțare. În trecut nu aveam partea aceasta de cofinanțare a beneficiarului, acum e în discuție introducerea sau nu a contribuției proprii. În sesiunea trecută consultanța a fost eligibilă în proporție de 7% din valoarea proiectului”, explică Sonia Bandrea, Fabrica de Consultanță.

Stațiile de reîncarcare pentru EVs, alimentate cu energie produsă din surse proprii, a constituit o piedică pentru unii dintre potențialii beneficiari și o oportunitate neexplorată până la căpât.

„În sesiunea trecută a fost o problemă, cel puțin întâmpinată de beneficiarii cărora le-am scris noi proiectele, legată de stația de reîncărcare a mașinilor electrice. Trebuia să pună la dispoziție pentru oricine, fără costuri, această stație. Era obligatorie această condiție. Am avut și noi beneficiari care au renunțat la implementarea proiectului tocmai din acest motiv. Din câte am înțeles, acest aspect se va scoate din ghidul următor”, consideră Sonia Bandrea, director vânzări FdC.

„Panourile vin din China, instalatori sunt peste tot”

Filiera industriei panourilor fotovoltaice este dominată de distribuitori care livrează în piață produse de import, în special din China. În timp ce serviciile de instalare a sistemelor sunt larg disponibile prin intermediul numărului mare de instalatori.

„Tot importurile din China sunt pe val. Acolo există și subvenții din partea statului care ar coborâ foarte mult prețurile pentru panouri. Ajung la jumătate de preț față de costul la care se producea aici. Furnizori și instalatori sunt foarte mulți”, susține Sonia Bandrea, FdC.
panouri fotovoltaice SIRO Solar Sibiu

Până la publicarea noului Ghid de finanțare, potențialii beneficiari pot demara procedurile preliminare pentru pregătirea documentațiilor.

„Până la varianta finală a Ghidului de finanțare și a criteriilor de eligibilitate, putem să facem evaluări preliminare, însemnând estimarea necesară a sistemului pe baza facturilor pe ultimele 12 luni, să stabilim dacă există interes pentru pompe de căldură sau stații de reîncărcare, pentru că atunci crește puterea instalată a sistemului. Putem să punem beneficiarul în legătură cu un instalator care se ocupă de partea tehnică. Ulterior, ne ocupăm de partea pentru documentație a proiectului, depunem proiectul, răspundem la eventualele cereri de clarificări, asta se întâmplă cam 2-3 ani. Apoi și pe partea de durabilitate suntem alături de ei, cu întocmirea raportului, discutăm și cu furnizorii, dacă e cazul. Acum ca și putere instalată a sistemului, încercăm să luăm un minim de 100 kWp pe proiect, ca să se justifice și costurile cu consultanța”, mai arată Sonia Bandrea, director de vânzări în cadrul companiei Fabrica de Consultanță.

„Într-un an, prețul a scăzut la jumătate din valoare”

Piața producătorilor de sisteme de panouri solare este dominată de produsele importate din China. Dimensiunea industriei de fotovoltaice din România, la nivelul anului 2023, este estimată la 2GW, urmând ca în 2024 să depășească 4GW, potrivit aprecierilor actorilor din industria de profil. Din volumul pieței, 95% reprezintă produsele de origine chineză.

„A fost o fabrică vreme de mulți ani Altius, dar au o tehnologie învechită și nu prea mai produc. Pe la Constanța mai era o inițiativă de a deschide o unitate de producție. Este un proiect mai mare susținute de AEG de 1 miliard de euro, nivel la care oricum nu concurăm. Și mai sunt cei de la Allview, Brașov, care fac rebranding, adică OEM din China cu brandul lor. Marea majoritate, adică 95% din piață, reprezintă China. Și suntem și noi cu fabrică de producție. O să continue dependența aceasta de China, resimțită din plin la nivelul pieței”, explică Lucian Adam, administrator Dream Energy, producătorul sistemelor de panouri fotovoltaice SIRO Solar.

Prețurile s-au prăbușit într-un interval de 12 luni, ca o consecință a importurilor masive din China, realizate de furnizori locali. Intensitatea concurențială generată de volumul mare disponibil (supraproducție) și de nivelul prețului, face ca producătorii locali, din România și din Europa, să reziste din ce în ce mai greu.

„Este un moment foarte prost pentru că condițiile din piață nu sunt cele mai potrivite pentru producătorii din Europa. Acum un an de zile prețul era la valoarea dublă față de prețul din piață de acum. Noi acum nu putem să concurăm cu niciun producător din China. Se găsesc panouri cu 80% mai ieftine decât ne premitem noi să producem. Dacă trendul continuă, cred că vom închide anul acesta producția, după o investiție de 500.000€. Nu ai cum să susții o concurență la un nivel de preț foarte mic. Prețurile la nivel de containere sunt între 0,10 euro/W și 0,14 €/W, întâlnite la depozitele producătorilor chinezi din Rotterdam, la care se mai adaugă costurile cu transportul și taxele vamale (doar TVA, nu se plătesc alte taxe), însemnând încă 0,01 per W. Iar noi nu putem să vindem mai jos de 0,2 €/W”, arată Lucian Adam, Dream Energy Sibiu.

O particularitate a industriei e faptul că tehnologia evoluează foarte rapid. Se manifestă tranziția de la generația produselor N-Type la cele manufacturate după tehnologia TopCon. Avantajele evoluției tehnologice vizează reducerea pierderilor de energie, îmbunătățirea eficienței și durabilitatea crescută.

„Ce am produs noi, în China nu se mai fabrică. S-a trecut pe TopCon, pe noua generație. Și noi facem tranziția spre TopCon”, subliniază Lucian Adam.

„Potențialul de creștere pe segmentul rezidențial, în scădere”

Programele guvernamentale, precum ElectricUp, încurajează utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice în vederea creșterii gradului de consum din spectrul surselor de energie regenerabilă. Fondurile injectate în piață susțin în cadrul filierei piața consultanților, a furnizorilor de sisteme, precum și cea a instalatorilor de sisteme de panouri solare. Însă producătorii locali nu ocupă o poziție favorabilă în industrie, lipsindu-le sprijinul guvernamental, într-o piață cu un volum în creștere continuă.

„Dacă e să discutăm despre programele guvernamentale, vă pot spune că potențialul de creștere pe rezidențial va scădea, cel mai probabil. În schimb, pe segmentul industrial sky is the limit”, apreciază Lucian Adam.  „Nu au fost și nici nu există în România finanțare pentru producția de panouri fotovoltaice”, continuă Adam. „Plus că condițiile de atragere a fondurilor nu sunt adaptate la realitatea din piață. Noi neavând finanțare, realizând investiția din fonduri proprii, indicatorii din anul de referință pentru atragerea de fonduri europene sunt la pământ: pierdere. Noi am făcut un efort din fonduri proprii, îl facem în fiecare lună, însă nu resimțim un sprijin. Am avut discuții și cu bănci în ideea de refinanțare ca să generăm un pic de volume, ca să discutăm și de proiecte mai mari”.

În această perioadă, producătorul sibian a inițiat demersurile în vederea înscrierii într-o asociație a producătorilor din Europa, cu sediul în Elveția. Scopul vizează crearea de lobby comun pentru introducerea unor măsuri de protejare a producției la nivel european.

„Să se analizeze capacitatea de producție locală în fiecare țară, pentru că sunt conștient că nu poți opri valul din China pentru că nu ai susținere și nu poți să produci cât se consumă. Dar să menținem măcar un nivel de 30-40% din piață pentru producția locală, din Europa”, solicită Lucian Adam, administrator Dream Energy. „În SUA, spre exemplu, prețul a scăzut cu 10%. Au început să impună o impozitare pe ceea ce vine ca produs finit din China, în special pe panourile fotovoltaice. Ca urmare, sunt mulți producători de anvergură din Europa, în Germania, Elveția, care-și mută producția în SUA, pentru că acolo e și altă piață și se manifestă o tendință de a se îndepărta de ceea ce înseamnă China”.

Toate drumurile duc spre China

Când toate drumurile duc spre China, producătorii locali sunt supuși unor presiuni concurențiale imense. Politica firmei privind gradul de adaptabilitate este esențială și se impune adoptarea unor măsuri la nivelul spațiului microeconomic al firmei.

„De materie primă, suntem și noi dependenți de China. Dacă aș aproviziona cu prețurile din Europa, atunci prețul de producție ar fi mult mai mare de atât. Am făcut proiecte mai mici, să ne diferențiem prin capacitatea noastră de a ne adapta prin costum-made la cerințele clientului la proiecte de peste 400 – 500 kW. Un alt avantaj competițional generat de activitatea noastră constă în celeritatea cu care livrăm, prin faptul că constituim mereu stocuri. Putem livra în timp foarte scurt și nu peste trei luni ca în cazul comenzilor din China. Pe termen lung, dacă lucrurile continuă așa, nu vedem nicio îmbunătățire. Dacă nu se impun taxe vamale pe produsele finite venite din China pe sectorul ăsta, nu cred că avem vreo șansă de supraviețuire. Sunt mulți clienți care nu vor să audă de China. Deși materia primă e tot de acolo, dar plus valoarea e dată de oamenii care muncesc în fabrica noastră. Noi avem 4 verificări de calitate și chiar la îndeplinim. Produsul este conform din punctul de vedere al manufacturării. Dar între 0,2 și 0,12 €/W e diferență mare”, declară Lucian Adam, administrator al Dream Energy, producătorul sistemelor de panouri fotovoltaice SIRO Solar.

Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 126 a revistei Transilvania Business (13 februarie-6 martie 2024)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Două burse L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Științe” ajung la Cluj-Napoca

Articolul următor

Proiecte de eficientizare energetică la Consiliul Județean Sibiu

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Ne dorim să fim punctul de contact pentru toți cei care vor să facă transformarea digitală – care este un drum lung și dificil, dar și să găsim cele mai bune servicii pentru a facilita acest proces”, a rezumat coordonatorul The European Digital Innovation Hub in Transilvania (TEDIHT), Bianca Muntean, manager al Transilvania IT Cluster (TITC).
Citeste mai mult

“Bursa digitală” a Clujului

Mai multe entități și furnizori IT&C și-au pus în gând să ridice nivelul de digitalizare a IMM-urilor din…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share