Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Aeroporturile regionale ale Europei se “bat” în terminale la Cluj

Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte prezentate la conferința de la Cluj aparține Aeroportului din Riga (Letonia).
Una dintre fazele proiectului care va conecta Aeroportul din Riga cu trenul de mare viteză | Foto: Rail Baltica

Aerogările țărilor din jurul României “amenință” cu terminale noi și extinse, în așteptarea marilor creșteri de trafic. Clujul intră în cursă la ambele capitole, conform Aviation-Event.

Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte prezentate la conferința de la Cluj aparține Aeroportului din Riga (Letonia). “Războiul, pandemia ne-au afectat, am ajuns de la un trafic de 7,8 milioane de pasageri în 2019, la 6,6 milioane în 2023, pierzând mulți pasageri din Ucraina, Belarus.

Anul acesta ajungem însă la 7,3 milioane. Totuși, suntem cel mai bine cotat aeroport din Țările Baltice, având 100 de destinații directe. Noul terminal de 167 milioane de euro pe care îl pregătim va întinde pe 30.000 mp.

Este inclus într-un sistem multimodal, urmând să fie conectat cu trenul de mare viteză Helsinki – Tallinn – Riga, cu continuare în Lituania și Polonia (Rail Baltica). În zona aeroportului este prevăzut și Riga Airport City, un proiect de 300 de milioane de euro pentru care căutăm să atragem investitori”, a dezvăluit Laila Odina, președintele Aeroportului din Riga.

Sofia se vrea de cinci stele

“Aeroportul nostru va deveni unul de cinci stele până în 2030; de aceea investim în extinderea terminalului 2 și construirea terminalului 3. Vom instala și panouri fotovoltaice cu capacitate de stocare a energiei. Introducem soluții de inteligență artificială (AI) pe partea de gestiune a resurselor umane, aplicăm tehnologii pe partea de monitorizare și patrulare.

Terminalul 3 va avea un design deosebit, nu va fi catedrală, dar va fi eficient pentru a crea o experiență deosebită pasagerilor, iar sistemele de self-check vor reduce timpii de așteptare. Pentru a atrage pasageri vrem să practicăm cele mai mici tarife aeroportuare din regiune.

Lucrăm la concretizarea primului zbor de Cluj care va avea avantajul că amândouă țările intră în Spațiul Schengen din această lună și nu vom mai avea controale ale documentelor de identitate”, a anunțat Jesus Caballero Pinto, CEO al Aeroportului din Sofia (Bulgaria).

   

Salzburg, în conexiune cu America și Asia

“Aeroportul din Salzburg deservește 2 milioane de pasageri pe an, acesta fiind situat în regiunea cu cel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor din Europa. În medie procesăm 2.000 de pasageri pe zi. Traficul cel mai mare, de 20% din an, îl avem în primele trei luni.

De altfel, iarna sunt 120 de zboruri pe aeroportul nostru. Ne-am propus să avem conectivitate cu toată Europa, dar și să lansăm noi zboruri către SUA și Asia”, a spus Bettina Ganghofer, CEO al Aeroportului W. A. Mozart.

Cracovia a înghețat taxele

“Pentru a scurta durata călătoriei trebuie să pui bine la punct zonele de check-in și de securitate, astfel vom avea venituri mai mari, însă aplicarea tehnologiei costă, iar acest lucru se va simți în costul biletului. Pandemia a apropiat aeroporturile, companiile aeriene, am constatat că toate suntem în aceeași oală.

Noi am înghețat taxele de aeroport, strategie cu efecte pozitive pentru că traficul a crescut. Ne afectează că suntem la două ore de mers cu mașina de Ucraina. Acum 20% din populația din oraș este din Ucraina, oameni care s-au adaptat ușor, care și-au găsit locuri de muncă, au devenit pasageri ai aeroportului”, a menționat Pawel Galiak, director al serviciilor comerciale ale Aeroportului din Cracovia (Polonia).

Constructorii turci: “Suntem cei mai rapizi”

Hamdi Guvenc, CEO al grupului YDA, a explicat cum se lucrează compania din Turcia la marile proiecte de infrastructură aviatică. “Noi am fost implicați în astfel de proiecte de 9,6 miliarde de dolari, altele, de 8,5 miliarde de dolari, fiind în desfășurare. Cele mai multe dintre ele se derulează în Turcia și Kazahstan.

La Aeroportul Dalaman, al patrulea ca trafic din Turcia, am ridicat un terminal de 149.000 mp, cu 165 de ghișee check-in, în 22 de luni. Constructorii turci sunt recunoscuți că fac lucrări de calitate, într-un ritm rapid. La Aeroportul Aktau (Kazahstan) am finalizat un hotel cu spații de divertisment pentru a atrage turiștii din Extremul Orient, iar în Turkestan am concretizat un terminal de 380.000 mp”.

Wizz și Turkish au comandat 500 de avioane

Robert Carey, președinte Wizz Air:

“Ținta noastră este o flotă de peste 500 de aeronave, deocamdată avem 220, comandăm încă 300. Problema e cu lanțul de aprovizionare, sperăm ca Airbus va onora comenzile. Ne focusăm pe țări Italia, Austria, Marea Britanie, ne uităm și la Germania, însă acolo compania Lufthansa este foarte bine poziționată. În România, Clujul are un mare potențial de creștere de piață, la fel Salzburg, cu aeroportul din Sofia avem, de asemenea, o colaborare strânsă. În general mergem pe acele aeroporturi care pot să ne dea prețuri bune”.

Hakki Guntay, manager general Turkish Airlines România:

“O mare problemă pentru piața aviatică actuală este alocarea avioanelor între aeroporturi; noi am făcut o comandă de 200 de avioane Airbus, să vedem dacă va putea fi respectată. De asemenea, se pune problema eficienței aeroporturilor, a securității perimetrelor aeroportuare, a migrației ilegale – România devenind un punct de tranzit pentru Europa Centrală și de Est (ECE). Aeroporturile pot reduce timpii de așteptare prin introducerea tehnologiei biometrice, dar mai ales a unui document digitalizat care să centralizeze datele despre zbor, documentul de identitate și viza, însă pentru acest lucru trebuie să conlucreze toate autoritățile și mai ales aceste date să fie securizate”.

Clujul, în competiție cu Debrețin

Directorul Aeroportului Internațional Cluj Avram Iancu (AIAIC), David Ciceo, președintele Asociației Aeroporturilor din România, a prezentat situația aviației naționale în context european. “România are o populație de 19 milioane de locuitori, a reușit nu numai să recupereze traficul de dinainte de pandemie, ci și l-a depășit cu 6%. Nu toate aeroporturile din Europa au ajuns la recuperare.

România are una dintre cele mai mari dinamice piețe din Europa Centrală și de Est (ECE), cu 24 milioane pasageri în 2023, cu perspectiva dublării traficului. Țara noastră are 17 aeroporturi, cel mai nou fiind la Brașov. Avem o mare competiție între aeroporturile interne, dar și destul loc de creștere pentru toate.

AIAIC, aeroportul principal al Transilvaniei, are un bazin potențial de 4 milioane de locuitori pe o arie de 200 km: 1 milion pot să ajungă aici cu mașina în 1 oră, iar 2,5 milioane, în maxim 2 ore. Competitorul nostru principal este Aeroportul Debrețin (Ungaria) deoarece are un bazin asemănător cu al nostru, Vestul României. Ne place competiția, dar vrem să fie una corectă între aeroporturi”.

Pasageri / populație în Europa (2023)

  • Grecia 72 mil. 10,6 mil. 6,82
  • Muntenegru 2,6 mil. 0,6 mil. 4,20
  • Austria 33 mil. 8,9 mil. 3,70
  • Croația 11,4 mil. 3,8 mil. 2,94
  • Albania 7,2 mil. 2,8 mil. 2,59
  • Germania 189 mil. 83 mil. 2,28
  • Bulgaria 11,0 mil. 6,8 mil. 1,61
  • Ungaria 15,2 mil. 9,7 mil. 1,57
  • Macedonia 3,2 mil. 2,0 mil. 1,55
  • Cehia 14,9 mil. 10,5 mil. 1,43
  • Polonia 51,4 mil. 37,7 mil. 1,36
  • România 24,5 mil. 19,1 mil. 1,29

 Sursa: ACI Europe

Low-costul domină România

“În 1999, România avea doar 2,2 milioane de pasageri, acum are de 11 ori mai mulți, o mare creștere a traficului. Comparativ, numărul călătorilor pe calea ferată a scăzut foarte mult în această perioadă. Din nefericire, nu avem drumuri foarte bune, nici trenuri de mare viteză; sperăm ca aceste lucruri să se îmbunătățească deoarece este important pentru aviație, turism, business.

A fost foarte greu pentru aeroporturile regionale să se dezvolte înainte de 2007, dar cu liberalizarea transportului au putut să intre toate companiile pe piața românească. Segmentul de low-cost a urcat foarte mult în acest interval, Wizz Air ajungând să dețină aproape 50% din piața României, în timp ce Tarom a scăzut cu mai mult de jumătate.

AIAIC se pregătește pentru a face față creșterii estimate a traficului. Clujul a înregistrat un record anul trecut, de 3,2 milioane. În ultimii patru ani, aeroporturile regionale din România au beneficiat de finanțări importante pentru infrastructură, securitate, 800 milioane €. AIAIC are investiții de 140 milioane €, dintre care 40 milioane fonduri UE”, a spus oficialul clujean.

Principalii operatori în România:

2007

  1. Tarom 30,8%
  2. Carpatair 10,6%
  3. Blue Air 8,7%
  4. Lufthansa 6,5%
  5. Alitalia 5,5%

2023

  1. Wizz Air 49,7%
  2. Tarom 13,3%
  3. Ryanair 12,4%
  4. HiSky 4,1%
  5. Lufthansa 4,0%

Sursa: AAR

Noul terminal din Someșeni, cu poduri de îmbarcare

“Din martie, România intră în Spațiul Schengen cu traficul aerian, un moment mult-așteptat; suntem pregătiți din punct de vedere tehnic și ca servicii oferite. Pentru acest an estimăm, totuși, cifre în scădere, de 20,6 milioane de pasageri în România, respectiv în urcare în 2025, la 29,6 milioane, cu un trafic Schengen de 70% și Non-Schengen de 30%.

AIAIC a început cu două zboruri pe zi la București și unul la Constanța în 1996, acum am ajuns la peste 3 milioane de pasageri. Acum avem 50 de destinații, în 20 de țări, suntem conectați la hub-urile București, Istanbul, Munchen, Varșovia și Zurich. Pe AIAIC operează 17 companii, dintre care 10 cu curse permanente și 7 cu zboruri turistice.

93% din trafic este internațional, cu 27.000 de mișcări de aeronave pe an. Extinderea terminalului de plecări cu 7.200 mp va contribui la creșterea capacității AIAIC la 3,5 milioane de pasageri pe an, avem trei parcări pentru aeronave, cu 23 de locuri, iar sistemul modern de securitate va reduce timpii de așteptare specifici la jumătate.

Noul terminal de pasageri va fi echipat cu poduri de îmbarcare, astfel vom putea ajunge la un trafic anual de 7 milioane de pasageri în 2024, care presupune să angajăm 1.000 de oameni. După devierea râului Someș, pista prelungită la 3,4 km va putea să suporte, peste cinci ani, avioane transatlantice și mari aeronave de mărfuri”, spune Ciceo.

Top aerogări România (2023)

  1. București 14,6 mil.
  2. Cluj-Napoca 3,2 mil.
  3. Iași 2,3 mil.
  4. Timișoara 1,3 mil.
  5. Suceava 0,8 mil.

Sursa: AAR

Autoritățile clujene, despre poarta aeriană a Transilvaniei

  • Răzvan Ciortea, prefectul Clujului: 

“AIAIC a devenit în timp un lider regional recunoscut pentru profesionalismul și capacitatea de a adaptare la cerințele unei industrii în continuă transformare, fiind un model de bune practici și un reper pentru Europa de Sud-Est. În contextul actual realizăm importanța aeroporturilor regionale ca generatoare de creștere economică, iar AIAIC este cel mai bun exemplu pentru dezvoltarea întregii regiuni din punct de vedere economic, cultural, academic, sportiv sau artistic. AIAIC a ajuns la un record anual de 3,2 milioane de pasageri și a implementat multe investiții de succes, benefice pentru dezvoltarea societății clujene și pasagerii din aria sa de acoperire. Sperăm că va adopta cele mai bune practici și proiecte care răspund nevoilor pasagerilor”.

  • Istvan Vakar, vicepreședinte Consiliul Județean:

“Instituția noastră consideră AIAIC drept una dintre cele mai mari investiții ale sale deoarece este poarta cea mai importantă a Transilvaniei, a Clujului către întreaga lume. Îl vom sprijini cu tot ceea ce ne permite legea. Îmi doresc să putem depăși acele 3 milioane de pasageri și ca investițiile să meargă în continuare. Dorim pista prelungită la peste 3.000 m. Aeroportul aduce dezvoltare, ne dorim și schimburi de marfă, nu numai de pasageri. Nimeni nu credea, acum 10 ani, că un aeroport de mică mărime va ajunge la câteva milioane de pasageri”.

  • Viorel Federiga, președinte AIAIC:

“Aviația este o poartă către oportunități nemărginite care conectează oameni, culturi și economii de pe tot globul, o industrie care depășește continuu granițele tehnologiei, inovației și interconectării regiunilor. AIAIC este unul dintre aeroporturile cu cea mai spectaculoasă evoluție a traficului din România, este un vector pentru dezvoltarea economică a regiunii și a întregii țări. Dezvoltarea AIAIC s-a făcut pentru a ține pasul cu dinamica traficului aerian, performanțele tot mai avansate ale aeronavelor, cerințele pasagerilor, reglementările naționale și standardele internaționale ale aviației civile. Investițiile de amploare care se fac la AIAIC vor asigura noi facilități pentru pasageri”.

Ce teme au fost abordate

AIAIC a organizat conferința internațională Aviation-Event, în colaborare cu platforma specializată în organizarea de conferinţe europene de profil. Evenimentul a reunit profesionişti din aviaţia civilă de la nivel internaţional, reprezentanţi ai autorităţilor naţionale relevante şi directori de companii aeriene şi aeroporturi din 12 țări, jurnaliști specializați în domeniu.

Conferința a adus la Cluj factori decidenți din industria aviației civile și ecosistemul de reglementare pentru prezentări și dezbateri moderate interactiv, dar și oportunități de networking. Principalele teme au vizat reluarea traficului postpandemie, reducerea la zero a emisiilor de carbon până în 2050, lipsa aeronavelor pe piață, creșterea competitivității, introducerea tehnologiei, transportul intermodal.

Printre vorbitori s-au mai numărat Andrew Charlton – Aviation Advocacy, Bastiaan de Bruijne – ACI Europe, Frank Quante – Fraport Bulgaria, Narcis Obeadă – Tarom, Delia Dimitriu – COMOTI, Alexander Schroll – EVIA Aero, Peter Oncken – INTRO Aviation, Claudia Țapardel – CT EU Affairs.

Moderatori au fost Michael Kerkloh – Lufthansa, Marcel Riwalsky – Aviation-Event, Theodoros Koumelis – Travel Media, Rudiger Kiani-Kreß – WirtschaftsWoche, Peter Baumgartner – ex-Etihad Airways, Bluearbre. Printre jurnaliștii specializați prezenți la dezbateri s-au aflat Raed Omari – The Jordan Times, Patrick Mulder – Verkeersbureaus.info sau Luc Citrinot – freelancer.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Suntem prezenți și la Târgul Internațional de Turism Ferien Messe, Viena

Articolul următor

Castrul Roman de la Tibiscum va fi consolidat

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Direcția Județeană de Statistică a anunțat dinamica autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în martie și în primul trimestru din 2024.
Citeste mai mult

Își revine piața rezidențială a Clujului

Direcția Județeană de Statistică a anunțat dinamica autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în martie și în…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share