Președintele grupului industrial Serviciile Comerciale Române (SCR) a explicat motivele pentru care a decis încetarea activității de producție la cinci fabrici.
“Coordonez activitatea a 26 de companii și a trebuit, în cei 30 de ani de industrie, să închid în cele din urmă cinci dintre ele, iar azi a venit timpul să vă împărtășesc aurul acestei experiențe (…). Iașitex este o fabrică din grupul SCR care și-a închis activitatea de producție, dar care nu este în faliment, ci este în continuare în activitate.
Activele sale, însă, au fost vândute la presiunea unei societăți de investiții financiare pentru interese imobiliare – tot către aceasta, culmea. La șapte ani după preluarea ostilă, SIF nu a reușit să facă nimic din aceste active. Cu excepția de a le dărâma, la care se pricepe bine”, a relatat Ștefan Vuza.
Comenzile de țesături, mutate în Turcia
“Ce au în comun fabricile Iașitex, Sinterom, Contactoare Buzău, Uzuc Ploiești? Toate sunt fabrici cu o istorie îndelungată în România, dar care și-au redus și apoi închis, rând pe rând, activitățile de producție, din diferite motive. Dar niciuna nu a intrat în faliment și nu are datorii la nimeni. SCR integrează activități în industrie care continuă să facă performanță economică chiar dacă unele fabrici au activitatea închisă pentru moment (…).
Dacă s-ar mai fi cumpărat bujii de la Sinterom, fabrica ar mai fi existat și astăzi. Dar compania R. (Renault, n. red.) a decis să cumpere bujii pentru Dacia de la prietenii săi din Franța (deși calitatea era identică – doar aveam aceeași licență franceză și noi). Am intuit trendul la timp și am asigurat o aterizare lentă. Nimeni nu a pierdut.
Aparatajele de la Contactoare nu au mai fost inovative pentru că inginerii români nu au excelat niciodată în acest domeniu, comuniștii copiind tot ce era considerat bun din capitalism. Însă când piața s-a unit și a devenit competitivă, s-a văzut diferența. Aici este de învățat că nu numai antreprenorul, prin munca și implicarea sa poate influența închiderea, ci și neimplicarea sau nepriceperea inginerilor.
Iașitex și NovaTex produceau țesături, dar când au crescut salariile în România, comenzile s-au mutat în Turcia. Și bine că a fost așa, pentru că românii merită salarii mai bune. În industria ușoară existau trei centrale (cu sedii la Iașitex, Nova Pitești și UTA Arad) în jurul cărora gravitau alte 10-12 fabrici regionale.
Prima care s-a închis a fost UTA, care nu mai putea asigura salarii decente, știindu-se că în regiunea de vest a țării sunt multe alte oportunități pentru salariați. Ultima a fost Iașitex, care s-a închis cu 10 ani întârziere, pentru că am avut acolo o echipă excelentă de manageri care a muncit zi de zi și a încercat să reziste costurilor tot mai mari. Iașitex și Nova s-au închis cu succes, Sinterom și Contactoare, la fel”, consideră oficialul SCR.
Vrea să repornească Someș Dej
“În toate aceste cazuri noi am achitat toți banii către toți creditorii, salariații și orice altă parte implicată, caz rar și neobservat de nimeni. Este adevărat că am fost tentați uneori să abandonăm, dar strângând din dinți am rezistat și am manageriat o aterizare lină și în siguranță pentru toți pasagerii.
Va urma Uzuc în curând (care se va reloca). Am muncit enorm pentru ca aceste închideri să fie de succes. Singurul faliment în care am fost implicat și unde Banca X a fost adevăratul criminal mi-a dat mult de gândit. După 10 ani de muncă am construit soluția de a reporni Combinatul de Celuloză de la Dej, din ambiție, recunosc.
Toate activele vitale sunt deja achiziționate, iar planul de afaceri este lansat pe o capacitate de 500.000 de tone, cea veche fiind de doar 60.000. Voi arăta și aici lumii financiare că a greșit când nu a riscat împreună cu antreprenorul care era dedicat și “all in”.
Prudența excesivă a dus la pierderi pentru toți jucătorii. Azi, când mă întâlnesc cu decidenții acelor vremuri, cu toții regretă că nu au avut curajul de a învinge criza din 2008 și spun: “ce departe ar fi fost această industrie astăzi, dar nu a fost să fie”. Nimeni nu trecuse printr-o asemenea criză”, susține Vuza.
