Energia obținută din biomasă a devenit o variantă din ce în ce mai la modă în ultima vreme. Asta în condițiile în care Uniunea Europeană pune accentul pe energia verde și pe reducerea amprentei de carbon. O firmă din Oradea, Climarol Prest, a inovat un sistem de valorificare a energie obținute din resturi vegetale. Proiectul, în valoare de 19.306.580,98lei, din care asistența financiară nerambursabilă din FEDR este de 10.911.175,96 lei, iar de la bugetul de stat este de 1.925.501,64 lei, a fost implementat în Municipiul Oradea, jud. Bihor și loc. Sărmășag, jud. Sălaj pe o durată de 29 luni. Partener în proiect este Universitatea din Oradea.
Obiectivul general al proiectului de cercetare a fost dezvoltarea unui sistem inovativ de valorificare a energiei din biomasă, sistem care va constitui un produs inovativ care va sta la baza diversificării producției societății prin produse și servicii care nu au fost fabricate sau prestate anterior în unitate.
„Sistemul propus conține elemente inovative. Valorificarea potențialului energetic al biomasei în diverse forme primare prin realizarea unui sistem care să răspundă în totalitate provocărilor pe care le ridică arderea acestor combustibili regenerabili reprezintă o temă de interes major în contextul politicilor actuale de mediu”, spune Rencsik Otto-Lorand, administratorul Climarol Prest.
În cadrul proiectului a fost realizată și investiția inițială necesară pentru punerea în producție a sistemului inovativ care constă în dotarea cu echipamente a unui spațiu (o parte din hala de producție deținută în prezent de societate în Sărmășag, județul Sălaj) în scopul diversificării activității derulate de firmă în cadrul spațiului propus.
Cercetare
În cadrul proiectului s-au desfășurat mai multe activități majore. Una dintre acestea se referă la cercetarea industrială și dezvoltarea experimentală, în parteneriat cu Universitatea din Oradea.
Astfel, a fost realizat un sistem pilot, prototip de uz comercial la scara 1:1, testat și validat din punct de vedere al dimensiunilor și formelor propuse, a materialelor alese și verificarea sistemelor de automatizare, efectuarea calculelor de eficiență energetică a acestuia în funcție de condițiile de operare. Acest sistem pilot a fost realizat la Universitatea Oradea, în Stațiunea de cercetare pomicolă. Sistemul va rămâne în continuarea la Stație de cercetare pomicolă pentru a fi monitorizat și analizat și în perioada post implementare, pentru a putea îmbunătății în permanență produsul, și a asigura premisele continuității activităților de cercetare dezvoltare.
„Proiectul a demarat la sfârșitul anului 2021 și s-a încheiat în decembrie 2023. Este un proiect între o entitate privată – Climarol Prest și un institut de cercetare – Universitatea din Oradea. Obiectivul proiectului era realizarea unui cazan în care să ardem diverse tipuri de biomasă. Am îmbunătățit treptat performanța sistemului, astfel încât în final să rezulte un sistem comercial, care să poată fi valorificat pe piață de beneficiarul proiectului”, a precizat Gabriel Bendea, prorectorul Universității din Oradea.
Prototipul final
În cadrul proiectului au fost testate trei tipuri de cazane, trei prototipuri, de diferite puteri, rezultând produsul final, prototipul comercial, de 100 de kilowați.
Prototipurile de laborator au fost montate la Stația de cercetare pomicolă a Universității din Oradea, unul la sediul firmei din Oradea și unul la sediul din Sărmășag, unde vor fi produse aceste cazane.
„O componentă importantă a proiectului a fost achiziționare și punerea în funcțiune a unor utilaje de ultimă generație, a unei întregi linii de producție pentru aceste cazane”, ne-a informat administratorul Climarol Prest.
Mai multe tipuri de biomasă
În procesul de testare al cazanului au fost folosite mai multe tipuri de biomasă: peleți din masă lemnoasă, deșeuri agricole, tocătură din floarea soarelui, din lemne, porumb, etc.
„Ăsta era și motivul pentru care acest cazan a fost instalat la Stațiunea de cercetare pomicolă a Universității din Oradea. În fiecare toamnă, în urma operațiunilor de tundere a pomilor rezultă multă masă lemnoasă. Cu un tocător, masa lemnoasă, uscată, se folosește la obținerea energiei termice. Vrem să urmărim în continuare performanțele sistemului și în măsura în care este posibil, să încercăm să le îmbunătățim. În egală măsură, el răspunde și unei necesități clare a Stațiunii pomicole, pentru energie termică. Astfel, clădirea administrativă a Stațiunii, la nivelul parterului, se încălzește cu energia termică produsă de acest cazan, iar serele de cercetare se încălzesc, de asemenea, cu energia termică produsă de cazan pe bază de biomasă”, a explicat prorectorul universității orădene.
Nu este necesară funcționarea continuă a cazanului, pentru că într-o hală alăturată există un sistem de stocare 2.000 de litri, în patru rezervoare. Apa din rezervoare se aduce la 70 – 80 de grade Celsius și printr-un sistem de pompare, energia este transmisă și consumată unde este necesar.
Și în scop didactic
Sistemul inovativ de valorificare a energiei din biomasă cu eficiență ridicată (SIVEBER) este folosit și în scop didactic de către studenții de la Universitatea din Oradea.
„Vrem ca două – trei lucrări de la disciplinele tehnice din zona de Termotehnică a Facultăți de Energetică să le facem aici cu studenții. Avem un program de licență unde studenții noștri studiază disciplina Biomasă și la fel, la Master, avem Energii regenerabile, și acolo, avem un alt nivel de studiu Biomasă. Cred că se vor putea realiza pe acest echipament lucrări de doctorat în cadrul universității noastre, dar noi suntem deschiși în a căuta și alte axe de finanțare pentru dezvoltarea acestui sistem de ardere a biomasei și pentru posibilități de a analiza și alte tipuri de cazane, având instalația de automatizare și monitorizare. Suntem deschiși și la alte colaborări cu operatori economici care doresc intre în colaborare cu Facultatea de Energetică și care doresc să-și testeze capacitatea de producție a cazanelor. Avem capacitatea de monitorizare a eficienței energetice”, a explicat Alin Blaga, șef de lucrări la Facultatea de Energetică.
„Proiectul a fost gândit pentru realizarea unui sistem. În continuare, cercetarea poate să vizeze studii privind biomasa pe care o folosim. Dacă găsim oportunitatea de a scrie un proiect, chiar cu partenerul nostru, în sensul acesta, o vom face pe tipuri de combustibili: coajă de floarea soarelui, porumb, paie, etc. Nu toate pot fi folosite cu o eficiență crescută. Fiecare combustibil are particularități diferite de ardere”, a subliniat Gabriel Bendea.
La reușita proiectului de cercetare și-au mai adus contribuția Daniel Albuț – șef de lucrări, Vasile Moldovan – șef lucrări, Dragoș Năianu – șef lucrări, toți în cadrul Facultății de Inginerie Energetică a Universității din Oradea.
Dan Birta
Articol apărut în TB 127
