Prin această distincție, monumentul istoric din centrul Clujului devine un exemplu de bună practică la nivel european.
„Am primit o veste fantastică: proiectul pentru restaurarea Bisericii Sf. Mihail din Cluj-Napoca este recompensat pentru calitatea restaurării și este desemnat câștigător al ”European Heritage Europa Nostra Awards” pentru categoria ”Conservation and Adaptive Reuse”.
Juriul competiției a apreciat în mod deosebit calitatea restaurării și modul în care acest monument istoric deosebit este pus în valoare cu o finanțare europeană de peste 4 milioane de euro. Suntem mândri că am putut fi parte a acestui proiect implementat prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 în regiunea noastră.
Acum este model de bune practici pentru restaurarea unui monument istoric la nivel european și exemplu concret al eficienței și impactului pe care îl au investițiile cu fonduri UE. Felicitări proiectanților, constructorilor, arheologilor, experților tehnici și tuturor celor au contribuit la acest proiect pentru a deveni astăzi atât de apreciat!”, anunță conducerea Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV).
Șantierul a durat șase ani
„Biserica Sf. Mihail a intrat într-o amplă călătorie de restaurare în perioada 2016-2022. Dincolo de simplele consolidări structurale și de revigorarea fațadei, proiectul a cuprins reamenajarea interioarelor și îmbunătățiri moderne. A fost posibil cu sprijinul financiar al Fondului European de Dezvoltare Regională, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România, Guvernului Ungariei, Bethlen Gabor Fund Management, Secretariatului de Stat pentru Culte, Primăriei Cluj-Napoca, Asociației Treasured Cluj și donatorilor privați.
Amplasată în centrul vibrant al orașului, Biserica Sf. Mihail este o bijuterie a arhitecturii gotice europene. Ea are o importanță imensă la scară locală, regională și națională, fiind recunoscută ca un reper național și o icoană a patrimoniului bogat al Transilvaniei. Legăturile sale adânc înrădăcinate cu regalitatea și cu figuri istorice esențiale evidențiază evoluția Clujului de-a lungul secolelor.
Trecerea timpului și mai multe dezastre naturale i-au afectat măreția. Acest proiect cuprinzător a fost inițiat pentru a stopa acest declin și pentru a restabili Biserica Sf. Mihail ca destinație turistică cheie. Cel mai inovator aspect al restaurării este reprezentat de metodele sale de consolidare structurală, care utilizează o structură cu ferme de oțel pentru a spori siguranța în caz de cutremur.
Utilizarea de elemente noi fabricate la nivel local și inserarea de armături din oțel inoxidabil au demonstrat un echilibru între tradiție și modernitate. Explorările arheologice efectuate în timpul renovării au scos la iveală comori precum fragmente arhitecturale originale și artă medievală de o valoare inestimabilă, îmbogățind povestea bisericii” se specifică în prezentarea proiectului.
Lucrări blocate de pandemie
„O etapă importantă a fost deschiderea turnului bisericii pentru public. Acest nou element include o zonă de expoziție, oferind vizitatorilor informații despre istoria bogată a bisericii și despre călătoria de restaurare, și permițând o priveliște frumoasă asupra orașului. Proiectul a implicat tinerii și membrii comunității locale prin programe educaționale și tururi ghidate.
Atelierele și evenimentele au oferit oportunități de învățare practică despre tehnicile de restaurare și semnificația istorică a bisericii. Blocajul COVID-19 a impus dificultăți neașteptate, de la perturbări logistice la lipsa forței de muncă. Biserica revitalizată nu este doar un far al bogatului patrimoniu al orașului, ci și o mărturie a angajamentului Europei de a-și păstra istoria ilustră, chiar și în fața provocărilor moderne, cum ar fi pandemia.
„Restaurarea Bisericii Sf. Mihail reprezintă o intervenție structurală remarcabil de sensibilă pentru un sit de patrimoniu care se confruntă cu provocări complexe, în special cele reprezentate de amplasarea sa într-o zonă activă de cutremur. Soluțiile pentru restaurarea acoperișului baroc rarisim sunt foarte potrivite, datorită echipei coezive și interdisciplinare implicate.
Acest proiect este un exemplu de primă mână pentru proiectele finanțate de UE în regiune, fiind în concordanță cu principiile de calitate pentru intervențiile finanțate de UE cu impact potențial asupra patrimoniului cultural.
Angajamentul de a disemina rezultatele proiectului și de a se implica cu comunitatea este lăudabil. Această dedicare, împreună cu importanța bisericii pentru comunitatea locală, este exemplificată prin cofinanțarea proiectului de către aceasta”, a motivat juriul competiției.
Capsula timpului include detalii-cheie
Constructorul Kesz România s-a ocupat de lucrările la monumentul istoric din centrul Clujului, aceasta fiind redeschisă, în 2022, de Zilele Maghiare. După inaugurare, Parohia Romano-Catolică a organizat o expoziție despre istoria renovării, expusă pe Bd. Eroilor.
Kesz România (constructor), Refakt (restaurator), M&M Design (proiectant) și Parohia Sf. Mihail au așezat în peretele clădirii o capsulă a timpului, pentru posteritate. Tibor Kolozsi, sculptor și restaurator, arhidiaconul parohiei și proiectanții au contribuit la redactarea conținutului pentru capsula timpului. Aceasta include detalii-cheie ale Bisericii Romano-Catolice (BRC) și parohiei locale.
Biserica Sf. Mihail, un simbol al Clujului şi a doua ca mărime din România, a fost închisă închisă timp de mai mulți ani pentru reabilitare, lucrările fiind executate din fonduri UE. BRC a obținut o finanțare de 4,7 milioane de euro, prin POR 2014-2020. Obiectivul proiectului a fost creşterea numărului mediu anual de vizitatori prin punerea în valoare a clădirii, contribuind astfel şi la creşterea competitivităţii arealului.
Prin proiect se preconiza o creștere medie de 6% a numărului anual de vizitatori. Lăcașul de cult este dotat cu un sistem de iluminare, o reţea electrică modernă și un sistem de încălzire. Biserica Sf. Mihail este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Edificiul este înscris pe lista monumentelor istorice din Cluj, elaborată de Ministerul Culturii în 2010.
