Restricțiile la granițe care amintesc de comunism vor împiedica dezvoltarea României, susțin experții prezenți la evenimentul MCC Transylvania Lectures.
Specialiști locali și internaționali au analizat problemele ridicate de aderarea României la Spațiul Schengen și creșterea volumului migrației în țară și Europa în cadrul a două mese rotunde de la sediul Mathias Corvinus Collegium (MCC).
Ei au arătat că aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen trenează de ani de zile, iar la problema migrației forței de muncă nu există încă o soluție. Prima masă rotundă a fost „Schimbarea frontierelor: Înțelegerea mizei României în contextul alegerilor europarlamentare și al aderării la Spațiul Schengen”.
Opoziția Austriei a împiedicat aderarea deplină a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, având drept condiție protecția adecvată a frontierelor externe ale UE. Ralph Schoellhammer, conferențiar de economie la Universitatea Webster din Viena, a spus că veto-ul are un fundal politic intern în Austria.
„Opoziția față de deschiderea frontierelor a fost o reacție intuitivă, iar guvernul nu a dorit să se confrunte cu opinia publică. Sentimentul nu e îndreptat împotriva României, ci împotriva imigrației ilegale în general”.
Andrei Țăranu, cercetător la Facultatea de Științe Politice – Universitatea din București, a replicat că veto-ul Austriei e ipocrit, pentru că, în timp ce refuză România și Bulgaria din motive de securitate, nu are nicio problemă în a accepta Croația, care are un litoral mult mai lung.
El este îngrijorat că luptele interne ale Austriei vor avea repercusiuni asupra politicii externe europene, deoarece menținerea unor granițe care amintesc de cele de acum 30 de ani nu va face decât să împiedice și mai mult dezvoltarea economică. “România și Bulgaria par a fi membri de mâna a doua ai UE. Soluția necesită politici corecte, iar oamenii pot contribui prin participare la vot”
Yann Caspar, cercetător la Centrul de Studii Europene al MCC, a spus că nu va exista o soluție la problema Schengen prea curând, deoarece jocul deschiderii și închiderii frontierelor se desfășoară constant. Juristul a adăugat că un camion poate petrece 16-20 de ore la frontiere, ceea ce nu este sustenabil economic, dar că deciziile privind frontierele trebuie gestionate cu înțelepciune din motive de securitate.
400.000 de lucrători străini în România
A doua masă rotundă a vizat „Migrația economică: România ca nouă țară de destinație”. Directorul Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației, Toma Burean, a relatat că, în 2023, în România trăiau 400.000 de lucrători străini, majoritatea provenind din țări din Asia de Sud-Est precum Sri Lanka, Nepal și Bangladesh.
“Sectorul privat solicită creșterea numărului de permise de muncă din cauza deficitului semnificativ de forță de muncă, în timp ce politicienii preferă să evite subiectul în public. În multe cazuri, migranții sunt plătiți mai puțin, au locuințe necorespunzătoare, nu pot schimba locul de muncă fără acordul angajatorilor lor. Există multe lucruri mărunte care ar putea fi îmbunătățite pentru a facilita integrarea lor.
„Imigrația nu este un fenomen nou, dar niciodată în istoria omenirii nu am avut atât de mulți oameni, iar călătoria nu a fost niciodată atât de rapidă și de ușoară. Ceea ce trăim acum este ceva fără precedent”, a declarat Lorenzo Bernasconi.
Cercetătorul Centrul Machiavelli pentru Studii Politice și Strategice a împărtășit propriile experiențe cu cetățenii români care lucrează în țara sa. A doua generație de imigranți nu se poate distinge de italieni deoarece vorbesc perfect limba, urmează cursurile unor universități, iar unii au intrat chiar în Parlament.
Un sfert din populație a emigrat din România în ultimele decenii, ceea ce a cauzat probleme uriașe pentru societate, a arătat economistul Bela-Gergely Racz, lector la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor. El a evidențiat dezavantajele economice ale deficitului de forță de muncă și ale emigrației.
Sistemele de pensii și de sănătate depind de lucrătorii activi, iar dacă forța de muncă părăsește țara, sistemul se confruntă cu probleme grave pentru care nu există încă soluții. Participanții au subliniat faptul că există multe întrebări fără răspuns care provoacă tensiuni în întreaga Europa, fiind esențial să existe o dezbatere reală privind migrația, indiferent de poziții.
„E important ca evenimentele MCC să ofere spațiu pentru problemele care preocupă sau chiar divizează societatea de astăzi. În cadrul Transylvania Lectures, atât profesioniștii, cât și publicul interesat pot contribui și dezbate liber probleme sociale, economice și academice”, a declarat Botond Talpas, președinte MCC. Organizația va continua să creeze astfel de spații de întâlnire.
Mathias Corvinus Collegium este un program de excelență cu o educație de calitate la nivel internațional. Organizația oferă sprijin tinerilor talentați: traininguri gratuite, utile, care completează studiile școlare. În România, de acestea beneficiază 2.000 de tineri din opt orașe: Arad, Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Satu Mare, Sfântu Gheorghe și Târgu Mureș.
Activitățile MCC includ programe educaționale de la nivel de ciclu gimnazial până la nivel universitar. Cursurile oferite ajută tinerii să performeze mai bine în sistemul tradițional de învățământ.
