O nouă publicație din domeniul gastronomiei este nominalizată la premiile Gourmand World Cookbook, care a selectat dintre cele mai bune cărți editate în 2023. Ce e nou în Noua Bucătărie Românească de Adriana Sohodoleanu, este lucrarea de doctorat a autoarei în sociologie despre Noua Bucătărie Românească.
Cartea a a apărut în decembrie 2023 la Editura GastroArt și se află pe lista scurtă de nominalizări pentru premiul oferit celei mai bune cărți culinare din sau despre Europa de Est la prestigioasele premii Gourmand World Cookbook. Editura GastroArt nu este la prima ispravă. Anul trecut, la aceeași categorie, câștigător a fost volumul sălăjeanului Mircea Groza, Zămuri – supe, zupe și năcreli; rețete ardelenești din bătrâni. După ce fusese nominalizat la două categorii Food Heritage book și Eastern Europe book, volumul a obținut premiul pentru cea mai bună carte de bucate din Estul Europei.
Adriana Sohodoleanu și hainele cele noi ale bucătăriei românești
Într-un interviu acordat Business review.eu, autoarea a mărturisit că subiectul legat de noua bucătărie românească a început cu inaugurarea unui restaurant din București în 2017, care a dus inovarea în materie de gastronomie atât în forma de prezentare a unor produse culinare tradiționale, cât și în aducerea în local a unor preparate cum e zacusca.
„Studiul Noii Bucătărie Românești a însemnat că a trebuit să mă limitez la a observa producția de alimente, autorii acesteia și motivația acestora; reacția pieței la oferta lor nu a făcut obiectul studiului meu. Aceasta este o întrebare de cercetare total diferită. A mea a fost cum își creează Noua Bucătărie Românească domeniul, resursele simbolice și materiale pe care le folosește – strict concentrate pe restaurant, nu pe client (potențial). Încă sunt foarte interesată să știu ce anume îl face pe cineva să mănânce sarmale la prânz și sushi la cină, cum se raportează la alegerile lor alimentare, identitatea culinară și moștenirea, dată fiind presiunea globalizării, printre alți factori” spune Adriana Sohodoleanu în cadrul acelui interviu.
GastroArt, o editură cu lipici la premii
Editorul Cosmin Dragomir are mână bună la autori și colaboratori. Tot anul trecut a apărut și volumul său Colecționarul de sarmale. Are în plan chiar un muzeu al sarmalelor, unde vor fi printre altele, rețete, cărți, imagini, sarmale în conservă, preparate divers, în numeroase țări.
Oscarurile pentru industria gastronomică vin să răsplătească eforturile specialiștilor în arta culinară începând din 1995, când Edouard Cointreau a înființat acest concurs. Premiile Gourmand 2023, cu 205 de țări participante, au însemnat o expoziție uriașă de carte, bucătari, autori, editori și diplomați veniți din 71 de țări și sute de mii de vizitatori la Festivalul Sauditi Feast Food din Riad, cel mai mare de acest gen din Orientul Mijlociu, organizat de Comisia de Arte Culinare a Ministerului Culturii.
Artă și element de patrimoniu
„Mâncarea are mai multe dimensiuni dar, de cele mai multe ori, este redusă la plăcere și/sau nutriție. Mâncarea este însă și identitate, ideologie, educație, etică, entertainment și escapism – adică o oglindă a societății, deci primul pas ar fi să conștientizăm acest lucru, să ne punem în fața oglinzii și să ne privim. Să ne uităm în farfurie și să ne întrebăm de unde vine mâncarea, ce conține, cine a făcut-o, unde cu ce și de ce. Modul preparării și practicile de consum sunt și ele purtătoare de sens; partajarea pe rețele a fotografiilor cu mâncare îl situează social pe consumator, contribuie la construirea identității sale.
A fost gătită într-o unitate autorizată sanitar-veterinar sau acasă, ilegal? Tranzacția a fost fiscalizată, s-a bătut bon fiscal sau susținem prin achiziția noastră evaziunea fiscală?” spunea Adriana Sohodoleanu. Ea militează pentru păstrarea identității culinare specifice fiecărei regiuni, ca parte a acestui patrimoniu. „Vreau să mănânc varză à la Cluj la Cluj, iar la Suceava păstrăv cu smântână, nu tochitura dobrogeană.”
În România, arta culinară nu este apreciată la înalta sa valoare, numeroase voci susținând încă faptul că nu există o bucătărie românească. Includerea ei în patrimoniul imaterial este vizibilă acum prin înființarea Rutelor Gastronomice, în cadrul a două inițiative de valorizare a potențialului turistic românesc, venite atât de la Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, cât și al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Faptul că volumul lui Mircea Groza, rod al cercetării de teren efectuate în fiecare localitate a județului Sălaj, a fost nominalizată la două categorii, dovedește că la nivel mondial se înțelege mult mai bine conceptul de patrimoniu culinar. O dovedesc felul în care țările cu tradiție își promovează bucătăriile naționale prin politici de stat. Este și cazul Arabiei Saudite, care are o asemenea comisie în guvern.
