Dacă spitalele de stat sunt dependente de fondurile publice – europene sau naționale, unitățile private adoptă mai rapid inovația, însă pe banii lor.
“Pentru a face sistemul de sănătate mult mai eficient în România, avem nevoie de acces la date, de centre de date pentru conectivitatea spitalelor. Prin inteligența artificială (AI) și Cloud noi putem să accelerăm transformarea digitală a unităților medicale, mai ales că lucrăm cu parteneri precum Dell Technologies, Microsoft sau Google.
Există multe provocări în sistemul de sănătate din țară: infrastructura învechită de tehnologia informației, lipsa de integrare a sistemelor IT, securitatea cibernetică precară. Se spune că sunt două feluri de organizații – cele care au fost atacate deja cibernetic și cele care încă nu știu că vor fi atacate. Prin soluții avansate, reușim să protejăm datele sensibile și să oferim suport tehnologic care face posibilă o îngrijire medicală mai rapidă, mai sigură și mai eficientă”, a remarcat Andrei Savin, CEO al companiei informatice Brinel.
Operațiile cu roboți, tot mai accesate
“Noi, spitalele private, suntem unii dintre beneficiarii inovației. Spre deosebire de spitalele publice care așteaptă finanțări europene sau naționale, folosim tot profitul pe care îl obținem pentru investiții în infrastructura medicală – am alocat 300 de milioane de euro de la intrarea pe piață. Chirurgia robotică este o realitate în medicina privată: dintre cei 17 roboți Da Vinci care operează în România, 6 sunt în rețeaua noastră, la București, Cluj și Oradea, în condițiile în care un asemenea robot este foarte costisitor.
Datele despre pacient sunt centralizate la noi într-un singur loc, orice doctor poate vedea istoricul acestuia. Telemedicina poate rezolva multe dintre problemele actuale din România, mai ales că prevenția este deficitară în țară, românul ajunge la medic doar în situații extreme”, a observat Marius Moldovan, director regional al rețelei de sănătate Regina Maria.
Cercetarea românească, în suferință
“Constatăm că în multe spitale există echipamente medicale nefolosite depozitate pe coridoare, deci ar trebui să ne întrebăm dacă avem personalul necesar care să le utilizeze. Vor corespunde aceste echipamente nefolosite de ani întregi în momentul în care vor fi puse în funcțiune? Tehnologia avansează foarte repede, ne vom trezi că nu vom putea ține pasul în România cu ceea ce se întâmplă la nivel global.
De aceea trebuie să investim în cercetare, dezvoltare, inovare (CDI), pe care să le integrăm în rețelele internaționale. Să folosim știința deschisă, dar și finanțările disponibile pe Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Operațional Sănătate”, a îndemnat Tudor Prisecaru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
“Vorbim despre finanțări, cofinanțări în sistemul public de sănătate, despre banii privați, dar și despre o mai bună reglementare legislativă a CDI. Până la urmă, noi toți cei de aici, din sală, facem parte din procesul de dezvoltare a sistemului de sănătate în România”, a rezumat Flaviana Rotaru, președintele RoHealth.
Trei concursuri pentru tineri
„Prin UBB School of Health – UBBMed, noi suntem un actor important în domeniul sănătății în țară, în multe domenii vizibil și cu impact internațional. Profilul UBBMed, prin cele trei secțiuni clinice (sănătate mintală; cancer și alte boli netransmisibile; sănătate publică și politici, plus cele două transversale (inginerie – tehnologie, etică – medicină socială), e bine reflectat în tematicile conferinței, alături de alte competențe avansate ale UBB (bioeconomie, antreprenoriat, educație, finanțe, administrație)”, a arătat rectorul UBB, Daniel David.
BeHealth, eveniment internațional dedicate sănătății și bioeconomiei, s-a desfășurat în sistem hibrid la Cluj, oferind participanților din întreaga lume oportunitatea de a se conecta și de a colabora în domeniul sănătății. Acesta este organizat de Clusterul pentru Sănătate și Bioeconomie (RoHealth), Transilvania IT Cluster, UBB, Asociația Suport și Societatea Română de Informatică Medicală.
În deschidere, au mai avut intervenții Silvia Pohrib – Regiunea de Dezvoltare Centru, Andra Tănase – TITC, Sorana Bolboacă – Societatea Română de Informatică Medicală, Alexandru Andrei – Ministerul Cercetării, Mădălina Argăseală – Frontier Management Consulting, Alexandru Rogobete – Ministerul Sănătății, Ciprian Alic – FNGCIMM, Vaida Jureviciene, Marianne da Silva – HaDEA, Ion Georghe Petrovai – FreshBlood HealthTech.
Temele abordate au fost oportunități de finanțare pentru sănătate, echipamente și instrumente medicale, E-sănătate și educație, medicina translațională și experiențe Covid-19, bioeconomie pentru sănătate. Evenimentul a inclus trei concursuri dedicate tinerilor: startup-uri inovatoare în sănătate, tehnologii care îmbunătățesc îngrijirea pacienților și soluții digitale inovatoare.
