Cerurile s-au deschis și versurile goliarzilor medievali s-au întrupat în sunetele imaginate de Carl Orff pentru a reda Carmina Burana. Tunetul corului și forța copleșitoare a orchestrei se îmbrățișează pentru a interpreta una dintre cele mai memorabile deschideri din istoria muzicii clasice.
Premiera cantatei Carmina Burana, o colecție de poeme și cântece profane, s-a consumat în Auditorium Maximum a Colegiului Academic din Cluj Napoca. Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania au interpretat euforic partitura, sub indicațiile precise și delicate ale dirijorului David Crescenzi.
Este dificil de pus în cuvinte sentimentul indicibil pe care-l trăiești când asculți O Fortuna. Trăiești în moment. Nu mai ai timp să realizezi la ce te-ai gândit. Ești copleșit. De regulă, asocierile cu imagini sunt utile în acest sens. Ascultați O Fortuna în timp ce contemplați tabloul lui Caspar David Friedrich „Hoinarul deasupra mării de ceață”. Exact! Sunteți în starea de grație.
Poziția personajului deasupra stâncii și în fața unor perspective tumultoase este contradictorie pentru că sugerează, în același timp, impunerea dominației asupra mediului și insignifianța individului în fața lui. Descriere care se potrivește și cantatei Carmina Burana.

Vârful baghetei dirijorului a dezlănțuit tunetul. La momentul acela, audiența deja este țintuită și ridicată in crescendo spre vârf, dincolo de nori, peste marea norilor. Ritmul crește, sufletele urcă și smulg o privire din lumea zeilor și apoi imediat sunt trase înapoi în lumea mundană a muritorilor, a celor dependenți de toanele Zeiței Destinului.
Goliarzii, autorii clerici vagabonzi, studenți și tineri intelectuali
Pentru a interpreta opera în cheia intenționată, e necesar un context cu informații despre autorii scrierilor. Poemele și cântecele care compun Carmina Burana au fost scrise de goliarzi, celebrii boemi ai Evului Mediu, de secol XI. Prin viziunea lor asupra vieții, materializată în vers și cântec, goliarzii au dorit să transmită și să propage o anumită stare de spirit, de contestatari ai ordinii de drept, de nealiniere la convențiile stupide ale societății anchilozate în absurde canoane sociale și morale. Dacă vreți, echivalentul medieval al generației „Flower Power”.
Timp de o oră și ceva audiența a cedat controlul și s-a lăsat în voia și la dispoziția orchestrei și corului Filarmonicii de Stat Transilvania, care i-a purtat pe aceștia în toate stările posibile. Selecția acoperă o gamă largă de subiecte. Sărbătoarea vieții, în toate formele ei, sacre și profane, este reprezentată în Carmina Burana. La fel și volatilitatea averii și a bogăției, natura efemeră a vieții, bucuria revenirii primăverii și plăcerile și pericolele băuturii, lăcomia, jocurile de noroc și pofta.
Tematica principală este puternic reprezentată prin Roata Destinului și edificator sugerată prin desenul roții găsit pe prima pagină a Codexului Burana, care include patru fraze în jurul exteriorului roții: Regnabo, Regno, Regnavi, Sum sine regno (Voi domni, domnesc, am domnit, sunt fără tărâm).

Descoperirea textelor într-o mănăstire din München și Carl Orff
Carmina Burana a fost găsită în 1803 la Benediktbeuern, o mănăstire benedictină aflată la 100 km sud de München. În 1847, Johann Andreas Schmeller, un librar din München, a publicat această colecție, dându-i numele latin Carmina Burana (Cântecele din Benediktbeuern).
Pusă pe muzică de compozitorul Carl Off, Carmina Burana a fost pentru prima dată interpretată în 1937 de Opera din Frankfurt. La scurt timp după premiera de mare succes, Orff i-a spus editorului său, Schott Music: „Tot ce am scris până în prezent și pe care, din păcate, l-ați tipărit, poate fi distrus. Cu Carmina Burana, încep lucrările mele colectate”.
Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania a fost dirijată de David Crescenzi, Corul Filarmonicii de dirijorul Cornel Groza, iar Corul de copii Junior Vip de dirijoarea Anca Mona Mariaș.
Alături de aceștia au interpretat soliștii Manuela Barna-Ipate (soprană), Ștefan von Korch (tenor) și Mihai Damian (bariton).
Concertul a avut loc cu casa închisă.
Chapeau!