Barna Tanczos, Bogdan Ivan și Daniel David au fost prezenți la recepția de anul nou a Camerei de Comerț Româno-Germane, de la Palatul Parlamentului.
“M-am întâlnit cu cei mai puternici 900 oameni de afaceri membri ai AHK România. Germania este nu doar principalul partener comercial al României, ci și unul dintre cei mai mari investitori străini, contribuind la crearea de locuri de muncă și la transferul de tehnologie și know-how.
Schimburile comerciale cumulează zeci de miliarde de euro şi s-au intensificat în ultimii ani, România urcând trei poziții în topul partenerilor comerciali ai Germaniei. Aceste investiții sprijină industrii-cheie precum auto, IT, energia și infrastructura, consolidând poziția economică a României pe scena globală.
Cooperarea noastră înseamnă stabilitate și predictibilitate pentru mediul de afaceri. Companiile germane active în România beneficiază de o forță de muncă bine pregătită și de un mediu competitiv, în timp ce companiile românești au acces la o piață vastă și oportunități de export”, a spus ministrul economiei, Bogdan-Gruia Ivan.
“Angajații sunt coloana vertebrală a unei organizații și contribuie semnificativ la competitivitate, expertiza și angajamentul lor îmbunătățesc eficiența și stimulează inovarea.
Companiile membre ale AHK se concentrează pe gestionarea strategică a talentelor și bunăstarea angajaților, nu numai pentru a contribui la dezvoltarea afacerii, ci și a promova un mediu de afaceri durabil, competitiv în România și Germania”, a menționat Sebastian Metz, director general al AHK România.
„Statul să ofere servicii de calitate, precum companiile”
“Mesajul evenimentului este unul de care și statul român are nevoie. Dacă angajații sunt eficienți, performanți și competitivi, așa vor fi și companiile. La fel, statul este caracterizat de cei care formează instituțiile, deci oamenii care lucrează la stat trebuie să fie la fel de eficienți.
Așa cum o companie care oferă servicii trăiește din acestea, din respectul față de client, din modul în care tratează clienți, la fel să fie și statul: din respect față de cetățeni, să ofere servicii de calitate. Să își reducă din cheltuieli, să devină un stat mai suplu și mai eficient.
Bugetul aprobat recent este unul al statului mai suplu, cu reducere a cheltuielilor de funcționare, de eficientizare. Filosofia de funcționare a unei companii trebuie să ghideze și activitatea zilnică a instituțiilor, agenților, a celor care lucrează la stat.
Acest proces este unul de durată pentru că este foarte greu să schimbi mentalități dar sunt convins că acest guvern poate să aducă transformarea instituțiilor statului. Bugetul aprobat este unul al investițiilor care vine cu o sumă record pentru România: 150 de miliarde de lei, unul al programelor de susținere a companiilor, agriculturii.
Statul are nevoie de aceste programe pentru că avem un deficit comercial și trebuie să producem mai mult, să venim cu mai multe produse românești pe piață și să nu fim o țară care aduce de la alimente la produse industriale de afară.
Vom susține economia românească, una performantă, în continuă creștere și care a reușit să depășească alte economii din regiune la creștere. Avem însă un handicap: o populație activă insuficient implicată în producție, singurul indicator la care încă nu am depășit 6-7 țări din Europa Centrală, dar lucrăm la acest capitol”, a arătat Barna Tanczos, ministrul de finanțe.
Firmele germane, invitate în universități
“În zona de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) încercăm să generăm cunoaștere și să o aplicăm apoi în societate și economie, iar în zona de educație să o transferăm în mintea oamenilor, pentru că nu plutește în aer. În domeniul educației văd în România niște tineri inteligenți, creativi și competitivi, cu nimic mai prejos decât cei din Germania, Franța, Marea Britanie sau SUA.
Problema este educația, sistemul prin care ei trec, de aceea suntem în faza de a-l regândi în România. Educația nu trebuie să fie doar prioritate în România, ci o problemă de securitate națională. În acest demers vă invit pe voi, cei din mediul economic, să fiți partenerii noștri în ceea ce vrem să facem.
Aș vrea să văd o prezență mai mare a voastră în universități, școli, deoarece copiii noștri trebuie să fie expuși celor mai buni specialiști din diferite domenii, chiar dacă nu sunt cadre didactice sau profesori universitari. Voi vă plângeți că nu îi pregătim bine pentru piața muncii, noi, că nu colaborați în acest proces, deci să organizăm practica încât să fie un câștig reciproc.
Am deschis universitățile, Babeș-Bolyai Cluj este un exemplu, pentru a veni cu ideile voastre pentru programe de master, postuniversitare dedicate intereselor companiilor și formării resurselor umane de care aveți nevoie”, a îndemnat ministrul educației, Daniel David.
Campusul de la Oradea, exemplu pentru învățământul dual
„O dezvoltare foarte importantă este învățământul dual, unde responsabilitatea reciprocă e și mai mare pentru că acolo nu doar semnăm contracte de colaborare, ci împreună facem curriculumul, evaluările și răspundem de ceea ce am pus pe piață. Avem 27 de campusuri duale pe care le construim în zonele preuniversitară și universitară, vă rog, implicați-vă!
Primul este deja funcțional la Oradea, un model și pentru celelalte pe care le construim. Vă invit la minister să vă implicați în programele. Unele universități vor alege să fie de educație, foarte importante pentru zona locală, în formarea resursei umane, stimulate să dezvolte elemente antreprenoriale – colaborați cu ele!
Altele vor fi de educație și cercetare aplicativă, vor avea o anvergură regională, pot contribui la rezolvarea unor probleme de interes regional, de unde faceți și voi parte. Altele vor spune că sunt de cercetare avansată, iar multe dintre companii pot colabora cu ele prin departamentele de CDI, pentru a genera inovații.
Reașezarea arhitecturii universităților îi ajută pe elevi, studenți să înțeleagă unde se află, ajută autoritățile locale să știe ce susțin, iar companiile, să se lege mai bine de unitățile de învățământ. Zona de CDI în România este acum fragmentată, cu suprapuneri care duc la competiții egoiste și nu dezvoltări cumulative.
Evaluăm acum toate unitățile de CDI din România: institute naționale, universități, institute ale Academiei Române, unități de cercetare din mediul privat – vor putea accesa fonduri publice. Le vom organiza până în toamnă pe niveluri de competență, pe unele le vom sprijini mai mult, pe altele le vom încuraja să intre în concentrări academice între ele, cu universități, companii.
Acolo se generează cunoașterea care face diferența în lumea de azi. La nivel preuniversitar vrem să deschidem școala către mediul socio-economic pentru a fi buni profesioniști, specialiști, cetățeni, oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață”, a spus universitarul clujean.
Bolojan vrea parteneriate cu nemții
Au mai luat cuvântul Peer Gebauer – ambasadorul Germaniei în România, Simona Oprescu – ministrul muncii. Andreas Lier – președintele AHK România. Printre invitați s-au numărat și foștii președinți ai Consiliilor Județene (CJ) Bihor – Ilie Bolojan, Maramureș – Ionel Bogdan, primarul orașului Târgu Lăpuș, Vlad Herman.
“Companiile germane care au investit în România au însemnat transfer de tehnologie, acces la piețe, locuri de muncă. Fiecare om care lucrează în companiile private duce o parte din țara noastră pe umerii lui.
O colaborare importantă ca țară a fost cea cu Germania, ambasada fiind un prieten al României, inclusiv contribuabilii germani au adus o contribuție prin fondurile europene la care au avut acces România și administrațiile publice; datorită sprijinului lor fața multor orașe ale țării noastre arată altfel astăzi.
Suntem într-o perioadă complicată, avem multe provocări în față. În primul rând, să menținem România ca un partener credibil, stabil, care asigură garanții pentru investitori, cei care fac afaceri aici. Asta înseamnă să trebuie să avem un buget echilibrat. Am vorbit chiar înainte de a intra în sală cu ministrul de finanțe.
Am convenit că este nevoie să ne scădem cheltuielile de funcționare a statului, să ne accesăm finanțările europene pentru a putea continua investițiile și să generăm creștere și dezvoltare. Să ne încasăm veniturile în așa fel încât să menținem țara într-o stare de echilibru care să asigure predictibilitate și un loc bun de făcut afaceri pentru cei care au hotărât să investească în România.
A doua prioritate este să menținem România pe o direcție proeuropeană, proatlantică, integrată în Europa, un pol de stabilitate în această parte a UE. Sper să auzim lucruri bune și ne bazăm pe parteneriatul dvs.”, a arătat Ilie Bolojan, președintele Camerei Deputaților.
Karl Mayer, adusă de AHK în Maramureș
“Am participat la recepția ce reunește oameni de afaceri, persoane publice, reprezentanți ai administrațiilor locale și centrale, asociațiilor nonguvernamentale. Reuniunea a fost un bun prilej pentru discuții în vederea identificării unor noi oportunități de colaborare. M-a bucurat prezența primarului Vlad Herman, care se implică activ în găsirea celor mai bune oportunități de dezvoltare a comunității lăpușene.
Bunele relații pe care le-am construit de-a lungul ultimilor ani cu AHK România au contribuit la aducerea în Baia Mare a unui investitor major, compania Karl Mayer. Printr-o colaborare deschisă și eficientă putem aduce investiții în Maramureș și putem construi o viață mai bună pentru maramureșeni”, a relatat Ionel Bogdan.
Tema evenimentului, „Oameni. Competențe. Competitivitate”, a subliniat rolul central al angajaților în succesul unei companii. “Angajații și competențele lor sunt coloana vertebrală a fiecărei companii și contribuie în mod semnificativ la competitivitate. Angajații calificați și valoroși constituie baza pentru inovare, productivitate și creștere.
Investind în competențele lor și în formarea continuă, companiile pot crea un mediu de lucru dinamic, care să încurajeze creativitatea și angajamentul. Companiile noastre membre se concentrează pe gestionarea strategică a talentelor și pe bunăstarea angajaților nu numai pentru a îmbunătăți performanța afacerii, ci și pentru a promova un mediu de afaceri durabil și competitiv în România și Germania”, potrivit AHK România.
Evenimentul a fost un prilej pentru membrii comunității germane de business din România de a se întâlni și a descoperi noi oportunități de colaborare. Printre invitați: oameni de afaceri, politicieni, reprezentanți ai administrațiilor publice, asociațiilor nonguvernamentale, parteneri de proiecte ai AHK România. Pauzele dintre discursuri au fost pigmentate cu recitaluri de pian și vioară ale Parfenov Duo.
Organizația de business reprezintă economia germană în România, fiind parte a unei rețele globale care îi ajută pe membri, clienți și parteneri să găsească noi oportunități de afaceri. AHK România susține companiile din cele două țări pentru succesul afacerilor și extinderea relațiilor bilaterale.
