de Alin ZAHARIE
Unul din factorii esențiali în ceea ce privește productivitatea agricolă este cel al cercetării, fie că vorbim de sectorul vegetal sau de cel zootehnic. Cele două sectoare merg mână în mână, și aici ne referim la activitatea Stațiunii de Cercetare și Creștere pentru Dezvoltarea Bovinelor Tîrgu Mureș cu sediul în Sângeorgiu de Mureș. Stațiunea deține 316 hectare și 300 de capete de bovine.
Înființată în anul 1947, având ca obiect de activitate producerea plantelor furajere, stațiunea este condusă din anul 2000 de către dr. ing Ioan Oroian.
„Unitatea noastră are două componente, sectorul de cercetare, cu două laboratoare, cel de cercatere vegetală, respectiv laboratorul de cercetare zootehnică, la care se adaugă sectorul de producție, respectiv ferma zootehnică și ferma zootehnică”, ne-a declarat dr. ing. Ioan Oroian.
În ce privește sectorul vegetal, stațiunea deține un câmp experimental pe o suprafață de peste 30 ha, cu un sol brun roșcat de pădure, reprezentativ zonei Transilvaniei.
„Sectorul de cercetare vegetală este implicat în două programe naționale de ameliorare, pentru cultura păioaselor, coordonat de Institutul Fundulea, și programul pe hibrizii de porumb, coordonat de Stațiunea din Turda. Pe lângă colaborările pe care le avem cu Institutul Fundulea și Stațiunea Turda, avem foarte multe colaborări cu firmele străine, printre care KWS, Syngenta, care apelează la noi să le testăm produsele. Pe lângă aceste două activități, sectorul de cercetare vegetală este implicat în mod activ în producerea de semințe. Producem anual în jur de peste 200 de tone se sămânță de grău, de triticale, soia, din verigi biologice superioare. Sămânță produsă în câmpurile noastre, atestate calitativ, pe care o folosim pentru producția proprie, respectiv pentru vânzare căre fermieri. În medie, în fiecare an, producția valorificată este undeva la 200 de tone. Din păcate, colectivul din cadrul cercetării vegetale este unul foarte mic, format doar din doi ingineri”, a precizat Ioan Oroian.
Sorgul, alternativă la furajarea cu porumb
Una din preocupările stațiunii o reprezintă găsirea de soluții alternative în ce privește îmbunătățirea tehnologiei de furajare la bovine, precum și soluții pentru combatearea anumitor boli la animale.
„În condițiile încălzirii globale, o alternativă la porumbul siloz este sorgul, atât cel pentru boabe cât și sorgul pentru siloz. Am avut hibrizi de sorg cu o producție de 6.000 kg/ha, unde valoarea nutritivă este aproape identică cu cea a porumbului. Am avut loturi experimentale pe tineret la îngrășat, în urmă cu doi trei ani unde ritmul de creștere a fost identic ca și cel furajat cu porumb siloz. Avantajul este că sorgul este mult mai rezistent la condițiile de secetă și este mai puțin pretențios la condițiile de fertilizare. Am propus o temă de cercetare în acest sens pentru viitoarea sesiune care va fi pentru programe sectoriale, să îmbunătățim tehnologia de furajare la bovine folosind ca alternativă la porumb sorgul. La ora actuală sunt o serie de hibrizi de sorg, atât pentru boabe cât și pentru siloz. Tot în sectorul vegetal, am avut o colaborare cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, pe problema artemisiei, pelinul cum i se mai spune popular. Nouă ne-a revenit sarcina să punem la punct tehnologia de cultură a pelinului, extractul care se obține din această plantă se folosește în tratarea coccidiozei la puii broiler, pui pentru carne. În cursul anului trecut s-a finalizat lucrarea și s-a depus documentația pentru a breveta acest produs care se obține din artemisie”, a declarat Ioan Oroian.
Centru pilot pentru îmbunătățirea calității laptelui
Activitatea din sectorul zootehnic are la bază un efectiv de 300 de capete, din care 260 de capete Bălțată Românescă, completate de un nucleu de vaci din Rasa Pinzgau de Transilvania.
„În ce privește activitatea de cercetare zootehnică, am avut în decursul anilor câteva proiecte de cercetare, două finalizate în 2010. E vorba de un proiect care are în vedere obținerea producției calitative a laptelui. În acest sens am reușit să facem o dotare la nivel de fermă, o sală de muls AlfaLaval. Acest tip de sală este de origine suedeză, una dintre cele mai performante. 80 % din sălile de muls la nivel european sunt AlfaLaval. Acest centru pilot se vrea un exemplu pentru fermierii din zonă în ce privește posibilitățile de obținere a unui lapte de calitate, conform, așa cum impune Uniunea Europeană. Al doilea proiect pe care l-am avut în această perioadă a fost unul pe optimizarea tehnologiei de îngrășare la rasa Bruna de Maramureș în condițiile din centrul Transilvaniei. Este un proiect care s-a desfășurat tot în ferma stațiunii prin achiziționarea de tăurași din zona Maramureșului. Nu în ultimul rând, am avut un proiect care s-a finalizat în anul 2014 privind ameliorarea populației de Bălțată Românească din stațiune. În urma acestui studiu, am decis să formăm o linie de Bălțată Românească, care durează undeva la trei, patru generații. Ca întemeietor de linie, am nominalizat un taur de Bălțată Germană, un taur foarte valoros, care face parte din Top 5 al taurilor de Bălțată Germană. Se caracterizează prin faptul că are o valoare de ameliorare foarte mare de peste 125 % pentru longevitatea productivă și o valoare foarte mare de ameliorare pentru corectarea defectelor de uger la Bălțată. Taurul este la Semtest, de la care folosim materialul seminal. Această linie se dorește a fi una de de lapte-carne cu potențial genetic de peste 7.000 kg, echivalent maturitate lapte”, a subliniat Ioan Oroian.
Revigorarea Rasei Pinzgau de Transilvania
Un proiect îndrăzneț al stațiunii îl reprezintă cel de revigorare a Rasei Pinzgau de Transilvania, demers început prin achiziționarea unui efectiv de 25 de capete din județul Suceava.
„La ora actuală, avem pe rol un program sectorial, finanțat de Ministerul Agriculturii, și anume conservarea fondului genetic la Rasa Pizgau de Transilvania. Ideea a plecat de la un simpozion pe problema conservării și păstrării raselor autohtone, întocmirea unui studiu privind stadiul în care se află Rasa Pinzgau de Transilvania. Am reușit să identificăm cu mare greutate un nucleu de 25 de capete, care se află în prezent în ferma stațiunii. Am constatat că Pinzgau de Transilvania este o rasă rustică, mixtă lapte-carne, cu producție și dezvoltare corporală mică. Este o rasă speficică zonei montane, pe care o consider rasa familiei. Producția maximă constatată din controlul făcut de noi e undeva de 7-9 litri. Pentru o familie, eu zic că este o rasă care este de apreciat, mai ales că în zona de munte condițiile pedoclimatice sunt mult mai vitrege decât în zona noastră. Este foarte rezistentă la boli. Dacă la Bălțată apar frecvent tulburări digestive, în special la vițeii nou născuți, la efectivul de Pinzgau de Transilvania pe care îl avem, nu am constatat probleme de îmbolnăviri. La ora actuală avem 10 produși, viței obținuți în stațiune. Ideea este să mărim acest nucleu, în așa fel încât să evităm procesul de consangvinizare, undeva la maxim 70 de capete”, a precizat Ioan Oroian.
Animalele achiziționate de stațiune din Rasa Pinzgau de Transilvania provin din zona Dorna Codrenilor, județul Suceava, efectiv cu ajutorul căruia se speră la un prim pas în ce privește relansarea rasei, mult văduvită de rasele ameliorate, care au dus la scăderea drastică a vacilor din rasa Pinzgau de Transilvania.
„În zona de munte, în Apuseni și în Bucovina, nu am găsit exemplare care să se încadreze în standardul rasei. Doar undeva în jurul Dornei Codrenilor, județul Suceava, am reușit cu mare greutate să identificăm nucleul care în cele din urmă l-am achiziționat. Sunt mulți crescători din zonă care doresc să reia tradiția creșterii acestei rase, dar, din păcate, la ora actuală nu mai prea este material biologic. Am avut o satisfacție până la urmă că, după achiziția animalelor am apelat la Oficiul Județean de Zootehnie să vină să le aprecieze, iar concluzia a fost aceea că efectivul pe care noi l-am achiziționat se încadrează în standardul rasei, ceea ce este un lucru extrem de bun. Am achiziționat un număr de 25 de capete. Ne-am propus undeva la 40 de capete, dar nu am găsit mai mult de 25 și ne-am limitat la cât am găsit. Nu am luat decât exemplare care am considerat că se încadrează în standardul rasei. Am avut o bună colaborare cu ing. Doru Costea de la Oficiul Județean de Zootehnie Suceava și, datorită ajutorului domniei sale, am reușit, fiind localnic, să găsim aceste aninale. Fără colaborarea cu dânsul, cred că era imposibil să găsim aceste animale. Efectivul acum este mic și, după ce ajungem la o mărime optimă, să încercăm să creem niște centre pilot, câteva gospodării cărora să le putem asigura material biologic, vițele și tăurași, cu montă naturală”, a punctat Ioan Oroian.
De ce interesul pentru rasele autohtone?
„Fenomenele extreme, în special cele climatice, ne vor pune în situația în care, peste câteva zeci de ani vom fi nevoiți să apelăm la aceste rase autohtone, deoarece rasele ameliorate nu vor rezista. Dau aici exemplul rasei Holstein, o uzină de lapte. Dacă Bălțata, o rasă locală, are 5, chiar 8 lactații, poate și 10, la Holstein, la ora actuală, mai mult de 1,5-2 lactații nu rezistă, pentru că se epuizează. În condițiile acestea noi vom fi obligați să recurgem la rasele locale, atât cât le mai avem. Procesul de relansare este unul de durată, dar era nevoie de acest început”, a spus ing. dr. Ioan Oroian.
