Digitalizare Industrie IT&C Lideri si afaceri Ultimele stiri

Provocări și previziuni despre IT-ul românesc: „Noi am reușit în ciuda faptului că suntem în România, nu datorită faptului că suntem în România”

IT-ul românesc trebuie să se transforme dintr-un centru de execuție în unul de inovație, iar criza provocată de Covid-19 poate fi un imbold important în acest sens. Este una dintre concluziile la care ajungem după consultarea mai multor reprezentanți din domeniu. Un prim pas pentru aceasta, cred ei, este digitalizarea României, o necesitate ce nu mai poate fi trecută cu vederea.

În studiul „Industria de software în România”, realizat de KeysFin, se menționează că „deși România este al doilea furnizor de software și servicii din Europa de Est și în top 10 la nivel european, industria se bazează îndeosebi pe export și outsourcing”. Totuși, precizează autorii studiului, „în ultimii ani s-au făcut progrese importante pentru sprijinirea startup-urilor locale din domeniul software-ului, datorită apariției fondurilor de investiții internaționale, programelor de mentorat, dar și a competițiilor”. Astfel, potrivit datelor KeysFin, în prezent în România investițiile străine în domeniul IT ar reprezenta aproximativ 53% versus 47% investiții locale.

În același timp, potrivit Asociației patronale a industriei de software și servicii (ANIS), doar una din zece companii IT din România are capital străin. Totuși, acestea generează 73% din veniturile pieței și au un ritm susținut de creștere, de circa 12% pe an, comparativ cu cele românești, care generează circa 27% din piață, iar în ultimii 3 ani au fost marcate de stagnare. „Companiile, fie că vorbim de cele românești sau de cele cu capital străin, au nevoie de un mediu predictibil și sănătos pentru a se dezvolta. Cu toate acestea, multinaționalele sunt ceva mai protejate de schimbările din piață și legislative, au la dispoziție mai multe resurse, planuri de continuity și knowledge din alte piețe în care activează”, ne spune Gabriela Mechea, director executiv al ANIS. Și astfel deschidem lista provocărilor cu care se confruntă industria în prezent.

Despre provocări, dar și despre beneficiile pe care le au firmele IT românești în România, precum și despre viziunea lor asupra viitorului industriei am discutat cu mai multe companii din domeniu: unele sunt startup-uri, altele au experiență de peste 10 de ani în piață; unele oferă servicii și furnizează aplicații, iar altele au fost fondate de specialiști cu cunoștințe tehnice pentru a ajuta companiile pe partea de vânzare.

Avaelgo (Timișoara)

Avaelgo s-a înființat în 2006 și se numea inițial H.P.C. Consulting, imediat după ce fondatorul, Mihai Tătăran, a finalizat studiile universitare – Automatica și Calculatoare la Universitatea Politehnica din Timișoara. Investiția inițială a fost modică: un laptop și un scaun de birou. „Pentru început nu aveam o viziune clară în ce direcție o va lua compania, având în plan să ofer servicii de consultanță și training pe tehnologii Microsoft pe care eu începeam să mă specializez”, ne spune Mihai Tătăran.

Timp de aproximativ 9-10 ani singurele servicii oferite erau training și dezvoltare de soluții la cheie sau outsourcing. „Ulterior am început să ne îndreptăm către consultanță mai serioasă, pentru companii enterprise, specializați fiind pe Microsoft Cloud. Iar acum suntem concentrați pe migrarea unor organizații (parțial sau cu totul) spre Cloud: Microsoft 365 și Azure. De asemenea, ajutăm companii medii și mari să își desfășoare activitatea în Cloud, cu tot ce înseamnă securitate, guvernanță, operațiuni, iar pentru unii din ei am început să dezvoltăm soluții bazate pe Inteligența Artificială”. Misiunea Avaelgo este sa fie cea mai bună pe Cloud și AI Microsoft.
Cifra de afaceri a Avaelgo a fost în creștere în ultimii ani, datorită proiectelor de Cloud: 1,75 mln. EUR în 2017; 2,5 ln. EUR în 2018 și 8,8 mln. EUR în 2019.

Qubiz (Oradea)

Fondată în 2008, Qubiz s-a dezvoltat în mod accelerat de-a lungul anilor (de la 5 angajați la început, la 250 în 2020), păstrându-și în același timp spiritul de startup și atmosfera de lucru relaxată. Chiar dacă la început compania se axa pe outsourcing pur, în ultimii ani funcționează ca o companie de consultanță în IT. „Practic, combinăm cunoștințele specifice industriilor (sănătate, logistică, media, finanțe) cu expertiza noastră tehnică pentru a livra aplicații software performante și soluții IT care aduc multă valoare partenerilor noștri”, ne spune Darius Tulbure, Marketing & UX Design la Qubiz.

Compania a fost înființată de Marcel Anghel în Oradea. În anul 2013 și-a deschis un birou și în Cluj-Napoca. Investiția inițială a fost minimă: un apartament închiriat, infrastructura IT și salariile. Fondatorii spun că primii 2 ani au fost dificili, ca mai apoi, în anul 2019, Qubiz să reporteze o cifră de afaceri de peste 7 milioane de euro.
Clienții companiei sunt îndeosebi din Olanda și Regatul Unit, însă soluțiile pe care le dezvoltă ajung și la clienți din SUA, Finlanda, Italia etc. Soluțiile variază în mare măsură în funcție de tehnologie, platformă sau destinație, expertiza Qubiz acoperind o plajă largă, de la aplicații mobile, la aplicații enterprise, de la tehnologii open source consacrate, la tehnologii emergente precum inteligența artificială, blockchain și IoT.

Elrond (Sibiu)

Compania Elrond a fost fondată în anul 2018 în Sibiu de către frații Beniamin și Lucian Mincu și Lucian Todea – toți trei cu experiențe valoroase și backgrounduri la companii mari din Occident. Împreună cu o echipă formată din antreprenori, ingineri și cercetători lucrează la dezvoltarea unui nou sistem de blockchain care își propune „să dea oricui, de oriunde ar fi în lume, acces la această economie digitală”. Recent, Elrond a fost inclus în top 10 cele mai promițătoare startup-uri de blockchain din Europa de către publicația EU-Startups.com.
Compania a început cu o investiție proprie a fondatorilor, după care Elrond a reușit să acumuleze peste 5 milioane de dolari din două runde de finanțare în anul 2019. „În momentul de față nu există o cifră de afaceri a companiei, pentru că noi suntem foarte diferiți de o companie care face outsourcing și vinde doar servicii. Noi construim un produs și în momentul în care produsul va fi lansat, atunci va începe să producă, să exise adopția”, explică Beniamin Mincu, CEO.

În schimb, valoarea companiei este în prezent de 46 de milioane de dolari.
Blockchain-ul creat de Elrond va fi destinat publicului larg: ambițiosul startup tinde să redefinească la nivel mondial conceptul tranzacțiilor, transformându-le prin viteză uimitoare de operare, costuri scăzute și accesibilitate, mutând accentele către mass-market (mai multe despre tehnologia dezvoltată de Elrond, aici)

Linnify (Cluj-Napoca)

Linnify a fost fondată la sfârșitul anului 2016, având ca principală direcție de activitate dezvoltarea de aplicații mobile și web, atât ca produse proprii, cât și pentru terți. Clienții companiei provin în principal din străinătate, fiind startup-uri sau companii care doresc să lanseze soluții digitale inovative în industriile în care activează (financiar, industrial, wellness, educațional, agricol).
Compania a fost fondată de către Răzvan Bretoiu, Alexandru Bogdan și Cătălin Briciu (foto), primii doi fiind în acea vreme studenți la Facultatea de Automatică și Calculatoare, iar cel de-al treilea – student la Economie și Drept. Ulterior, li s-au alăturat ca și asociați în companie Sebastian Godja, Darius Bogdan și Răzvan Todea, toți trei cu background tehnic în domeniu.

Primul an de activitate a Linnify a început cu dezvoltarea propriului startup, deliverME, lansat cu succes pe piața din Cluj-Napoca în vara anului 2017. Succesul pe care l-a avut aceasta i-a determinat să-și îndrepte atenția spre dezvoltarea de soluții software pentru terți. Din punct de vedere financiar, a fost cea mai bună decizie în acel moment.
Astfel, investiția inițială s-a ridicat în jurul sumei de 5.000 euro din surse financiare proprii și susținere din partea membrilor familiei. În 2019 cifra de afaceri a depășit cu puțin suma de 500.000 euro, iar numărul angajaților în prezent este de 28.

CraftingSoftware (Cluj-Napoca)

CraftingSoftware a fost fondată la sfârșitul anului 2015 de Darius Baba, Gabriel Bota, Călin Crișan și Adrian Magdaș, toți cu competențe complementare care acoperă atât zona de expertiză tehnică, cât și partea de dezvoltare business și people management. „Momentul în care am decis să ne dăm demisia [de la companiile la care activam] și să construim CraftingSoftware a fost facilitat de un fost colaborator. El ne-a oferit oportunitatea de a-l ajuta cu un proiect tech din zona real estate”, ne povestește Darius Baba.

Photos by Deni & Alin | DA studio family | facebook.com/dastudiofamily

Compania s-a născut din dorința celor patru tineri de a construi o companie cu o atmosferă de lucru relaxată, dar, în același timp, provocatoare din punct de vedere tehnic. „Am plecat de la ideea că software-ul de calitate nu poate fi produs în masă, ci are nevoie de suflet. Are nevoie de un nivel de măiestrie care se obține doar în timp, cu multă implicare și cu foarte multă muncă”.
Ca în cazul majorității companiilor IT, investiția inițială a fost redusă material, dar mare din punct de vedere al energiei și efortului depus – laptopuri, un apartament folosit ca birou și multă muncă au fost singurele necesități în primul an de activitate a firmei.
Echipa CraftingSoftware înseamnă astăzi peste 35 de colegi și o cifră de afaceri de aproape 2 milioane de dolari. Majoritatea clienților sunt startup-uri din SUA, cu produse care merg din zona de real estate până în zona de fintech.

TechMatch (Cluj-Napoca)

TechMatch nu este o companie de IT, însă fondatorii acesteia, Valentin Maior (CEO), Mircea Vădan și Ștefan Koritar, au background în domeniul tehnic, având experiență în web-development, product development și startups. Practic, echipa Techmatch se consideră a fi o echipă externă de vânzări care are ca și clienți companiile de software development din România. Am considerat important punctul lor de vedere datorită faptului că misiunea lor e să ajute companiile IT să găsească clienți din afara României și nu numai.
TechMatch a fost fondată în momentul în care cei trei au realizat că există o nevoie de vânzări la nivel de companii care dezvoltă softuri din România. „Până acum companiile au mers foarte mult pe un model de recomandări, fără să-și pună problema ce o să se întâmple dacă n-o să mai vină recomandări”, spune Valentin Maior.

Investiția inițială a TechMatch a constituit un grant de tipul Startup Plus, de 36.000 de euro, la care fondatorii au mai adăugat aproximativ 7.500 de euro, iar în mai puțin de un an a generat o cifră de afacere de peste 60.000 de euro. „Ne-am focusat pe zona de a crea procesele, nu neapărat de a fi profitabili; acum urmează să ne ducem pe zona de achiziții clienți și profitabilitate”.

———————————————–

Provocările în fața investițiilor străine în IT-ul din România

Aproape toți cei cu care am discutat au fost de acord că una dintre provocările industriei IT din România este cursa pentru talente. Chiar dacă numărul de angajați în IT crește constant cu o medie de 10% pe an, este, totuși, sub nivelul de absorbție al pieței. Această „luptă” este destul de aprigă, iar multinaționalele își atrag specialiștii prin salarii și pachetele de beneficii atractive, tehnologiile pe care le folosesc și proiectele pe care le dezvoltă. „Așadar, o companie românească trebuie să depună mai multe eforturi pentru a-și atrage oameni talentați, mai ales dacă vorbim de o companie mică, un startup. Deschiderea investițiilor în tehnologie și digitalizare în sistemul public ar putea echilibra balanța”, crede Gabriela Mechea.

Darius Tulbure, de la Qubiz, este de acord că firmele mari de IT pot părea foarte atrăgătoare pentru angajați, acestea fiind percepute ca stabile și ca oferind posibilități multiple de avansare în carieră. „La Qubiz oferim același lucru, cu diferența că noi avem o cultură organizațională mai informală, mai personală, mai cool. În plus, într-o companie mai mică e mai ușor să te faci remarcat. Am văzut în ultima vreme o tendință pentru seniori de a căuta firme mai mici”, completează el.

„Barierele de intrare în anumite industrii sunt ridicate, datorită expertizei și renumelui pe care firmele mari le au în acele domenii. O poziționare strategică pe piață prin orientarea înspre tehnologii noi crește șansele de succes ale unei companii mici”, explică Cătălin Briciu, cofondator Linnify. Însă bugetele mai mici alocate pentru marketing și vânzări rezultă într-o prezență mai redusă pe alte piețe externe. Astfel, companiile mici trebuie mereu să găsească metode inventive și să depună mai mult efort în atragerea noilor clienți. „Totodată, această lipsă de capital prezintă o provocare și în atragerea de noi resurse umane”, adaugă Cătălin Briciu. Tot el mai găsește o provocare: capacitatea de balansare a volumului de muncă primit de la clienți și a capacității de muncă a angajaților. „Odată ce există o structură internă și procese bine la punct care să mențină în linii optime acest raport, creșterea sănătoasă a unei companii este posibilă”, explică acesta.

„Competiția pentru atragerea celor mai buni specialiști este acerbă. Mă refer în special la piața locală din Cluj. CraftingSoftware are două abordări legate de recrutare. În primul rând, investim mult în dezvoltarea profesională și personală a fiecărui coleg. Acest mod de lucru, plus nivelul de exigență tehnică pe care îl cerem la angajare, a făcut să construim o echipă performantă, proactivă și care lucrează foarte bine împreună. Faptul că în cei 4 ani de existență a companiei ne-au părăsit doar doi colegi, arată că abordarea noastră funcționează”, spune Darius Baba, cofondator CraftingSoftware.

Competiția pentru proiecte și inițiative neinspirate la guvern

Competiția pentru proiecte este o altă provocare, de aici – și cea pentru clienți noi. Darius Baba explică: „Firmele mari au un avantaj în ceea ce privește oferta de servicii și au o libertate mai mare de negociere atunci când vine vorba de preț. De asemenea, este dificil să intri în competiție cu asemenea firme pentru recrutarea de specialiști. Firmele mari, mai ales cele nou intrate pe piață, vin cu oferte financiare greu de egalat de jucătorii mai mici”. Acesta spune cum face față compania acestor provocări. „Oferim servicii premium și suntem experți pe o zonă de nișă tech (limbaje funcționale) și astfel evităm să intrăm în competiție directă cu firmele mari”.

De la Timișoara, Mihai Tătăran, directorul executiv al Avaelgo, ne vorbește despre faptul că firmele românești de IT au avantaje și dezavantaje în fața giganților străini: „Ca dezavantaje aș enumera: capitalul de care companiile străine mari dispun, ceea ce le dă o forță incredibilă în perioade de criză, dar și posibilitatea de a atrage mai ușor talent, dar aș adăuga și unele inițiative extrem de neinspirate ale guvernelor anterioare (2012-2013) cum ar fi acel program de „creare de noi locuri de munca”. Ei bine, prin acel program – care acorda efectiv ajutoare financiare consistente tuturor companiilor care angajau 200 de persoane în plus – s-a creat un dezechilibru major și concurență neloială finanțată de guvern: nimeni în acel program nu a specificat că job-urile create să fie net noi, și ce s-a întâmplat a fost că acele companii care puteau beneficia de program, având un 30-40% din total costuri cu angajații finanțate de la guvern, au recrutat de la firmele mici. Este doar unul din multele exemple de „bune intenții” gândite de birocrați care însă nu analizează și efectele de rang secundar sau terț”.

În ceea ce privește avantajele, acestea țin de crearea de comunități și grija mai mare față de angajați. „Cred că viitorul capitalismului și antreprenoriatului va fi dat de companii care nu sunt orientate doar pe profitabilitate pe termen scurt, ci sunt și empatice la adresa tuturor celor cu care intră în contact: angajați, parteneri, furnizori, clienți și în cele din urmă acționari. De asemenea, companiile locale au o amprentă locală profundă: atunci când vine o criză, nu plecăm de aici, ceea ce o companie mare străină o poate face”, subliniază Mihai Tătăran.

„Trebuie să știi ce ai de făcut”

Așa sau altfel, multe lucruri se bazează pe intențiile celor care vor să investească în domeniu. Chiar dacă multe dintre provocări stau în fața companiilor noi, ambițiosul startup Elrond, fondat la Sibiu, demonstrează că spațiu pentru a avea succes există pentru oricine, trebuie să știi doar ce ai de făcut. „Astăzi lucrurile se schimbă atât de rapid, încât tot ce contează este să le înțelegi și să te adaptezi. Dacă poți asta – poți schimba lumea. Și noi asta am făcut”, spune Beniamin Mincu, CEO Elrond. El crede că foarte multe provocări există pentru cei aflați la început de cale, dar ele rezidă din neînțelegerea exactă a ceea ce ai de făcut. „Într-adevăr, este foarte simplu să oferi servicii: spre exemplu, să construiești site-uri la cerere pentru companii, însă este foarte dificil să încerci să construiești un sistem integrat, complex, să gândești felul în care să vinzi produsul, cum ajungi pe piața globală, cum să concurezi cu oameni de oriunde din lume, indiferent de cât de multe resurse au și să reușești să învingi”.

Iar aici ajungem la vânzarea propriilor produse. Valentin Maior este CEO și cofondatorul TechMatch, companie ce a fost fondată din nevoia firmelor de a-și vinde produsul. „Lucrând cu companii IT din România, vedem că le este foarte greu să-și structureze acel „unique selling proposition”. În funcție de cât de bine ești dezvoltat aici, ești mai competitiv. Este o problematică majoră a pieței de IT din România. De obicei, firmele au plecat de la faptul că a existat un client care avea o nevoie, s-au desprins din alte firme oameni, au fondat o companie și de atunci au funcționat mult pe recomandări. Aș zice că în proporție de peste 70%. Nu este un model sustenabil și predictibil”, crede Valentin Maior.

Secretul menținerii pe piață

Piața locală este încă în formare, iar pe cea globală cererea depășește oferta, astfel că dezvoltarea soluțiilor de software va continua să fie o necesitate. La aceasta se mai adaugă digitalizarea și inovarea în multe dintre domenii, ceea ce va avansa în următoarea perioadă odată cu apariția Covid-19 și a restricțiilor impuse. Cei din domeniu spun că pentru România o strategie câștigătoare pe termen mediu-lung este să investească acum, enorm, în acele sectoare în care va fi cerere peste 1-2 ani și mai târziu. „În acest moment, cu pandemia și criza economică profundă care va apărea, totul se modifică. Dispar job-uri, dispar firme, deci cred că toți trebuie să fim foarte agili și să ne adaptăm la noile condiții”, crede Mihai Tătăran (Avaelgo). „Cred că și firmele românești conștientizează că avantajul nostru competitiv care ne-a permis să creștem frumos în perioada 2005 (pre-aderare la UE) până prin 2018-2019, anume costul relativ mic al forței de muncă balansat cu pregătire suficient de bună a forței de muncă, începe să dispară. Salariile și costul total asociat lor au crescut enorm și ne apropiem dpdv. al costurilor de țări ca Cehia, Polonia, chiar Austria pe anumite sectoare. Peste această problemă și, probabil, corelat, vine penuria de angajați – nu se pune problema doar de calitate, ci și de număr – pur și simplu nu există destui. Din aceste cauze, e clar că va trebui să ne orientăm mult mai mult, toți privații din România, către investiții în automatizare, IT, digitalizare etc.”, completează el.

Cătălin Briciu (Linnify) adaugă: „Necesitatea dezvoltării soluțiilor software este în continuă creștere datorită digitalizării și inovării a tuturor domeniilor existente. Pe piața globală există mult mai multă cerere decât ofertă, ceea ce prezintă constant oportunități pentru firmele care activează în domeniu. Pentru a-și menține poziția și a rămâne competitivă, o companie de IT trebuie să își îmbunătățească constant modul de lucru, să asimileze tehnologii noi și să fie la curent cu noile inovații în sectoarele pentru care oferă soluții. Înțelegerea domeniului în care este lansat produsul prezintă de asemenea importanță pentru a oferi o calitate și o valoare ridicată și pentru a putea implementa un proces eficient”.

Iar Darius Baba (CraftingSoftware) crede că o abordare calitativă a muncii depuse o să ducă atât la crearea de legături pe termen lung cu clienții existenți, cât și referințe din partea lor pentru proiecte noi.

Avantaje față de giganții străini din IT

IT-ul este un domeniu despre care se spune că beneficiază de o serie de facilități, cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii pentru angajați. Facilitățile fiscale reprezintă motivul pentru care IT-ul românesc a reușit să se mențină competitiv, într-o cursă cu alte state din centrul și estul Europei. Industria de IT este unul dintre sectoarele de activitate care a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimii 15 ani și o creștere constantă în ultimii ani, atât în ceea ce privește veniturile, cât și ca număr de angajați. Dacă în primul deceniu după 1989 am avut pe piața locală cu precădere vendori de licențe, în anii 2000 au început să vină tot mai multe companii de outsourcing. În anii ce au urmat, mulți giganți IT și-au deschis aici divizii de R&D.

„Unui IMM din sectorul IT îi este foarte greu să intre într-o competiție pentru un proiect internațional. De aceea, reiterez nevoia dezvoltării cererii locale, a implicării sectorului public prin deschiderea de proiecte naționale de transformare digitală, dar și încurajarea proiectelor în sectorul privat, prin oferirea de facilități pentru digitalizare companiilor locale și relaxarea legislației pentru adoptarea cloud. România are cel mai mic grad de adoptare a tehnologiei în rândul companiilor și de digitalizare a administrației publice, comparativ cu media UE”, spune, în context, directorul executiv ANIS.

Gabriela Mechea, Director Executiv ANIS

Beniamin Mincu (Elrond) ține să sublinieze însă că „ceea ce am reușit să construim noi am făcut-o în ciuda faptului că suntem în România, nu datorită faptului că suntem în România”. „Dacă ne-am fi aflat în altă parte, probabil am fi reușit să construim totul mult mai rapid, dar e un aspect irelevant. Ceea ce contează cu adevărat e că în ciuda tuturor provocărilor am reușit să rămânem foarte concentrați pe ceea ce ne-am propus”, a completat el.

Totuși, principalele avantaje pe care le văd cei din industrie țin de costurile relativ mici cu talentul uman în comparație cu piețele externe, calitatea și originalitatea produselor – esențiale mai ales în faza inițială de creștere a companiei. Însă pentru a putea scala afacerea în continuare, e nevoie de mai mult de atât. „Linnify are ca scop crearea unei culturi puternice în cadrul companiei, bazată pe dezvoltarea personală și profesională a fiecăruia dintre noi în parte. Astfel, ne vom putea baza în timp pe alți diferențiatori, anume expertiză tehnică combinată cu creativitate în soluțiile create”, spune Cătălin Briciu.

Darius Baba (CraftingSoftware) crede însă că aceste avantaje trebuie să se îndepărteze de zona de costuri reduse și să se îndrepte spre zona de expertiză. „Momentan încă suntem competitivi ca și preț față de Europa de Vest și SUA, dar diferența începe să fie neglijabilă. Țări că și Ucraina, Bulgaria sau India sunt mai ieftine când vine vorba de costuri (dezvoltare și infrastructură). În ultimii ani s-a câștigat mult know-how din proiectele de outsourcing. Acest know-how trebuie acum folosit în poziționarea noastră ca și provideri de servicii premium și lansare de produse”.

Valentin Maior (TechMatch) consideră că alegerea nișei este foarte importantă, generând beneficii și avantaje, indiferent de contextul dezbătut.

Concurența

Cei din cadrul patronatului spun că nu ar fi corect să avantajăm companiile românești, deoarece concurăm cu toții pe o piață globală.

IT-ul este o piață extrem de concurențială, dar și dinamică. „Atât în zona de Cloud, cât și AI, există 3-4 mari dezvoltatori de tehnologie (Amazon, Microsoft, Google, Nvidia etc.) și toți dezvoltă într-un ritm extrem de alert, ceea ce pune o presiune mare pe companiile mici din domeniu. De ce? Pentru că ideea ta de produs, pe care o ai azi pentru că vezi o lipsă semnificativă pe o nișă și la care lucrezi 1-2 ani să o rafinezi, devine efectiv inutilă când în 6 luni unul din mari producători dezvoltă o extensie a platformei lor și pentru respectiva nișă. Platformele majore se dezvolta într-un ritm alert, rezultând inclusiv o automatizare sau simplificare a job-urilor din IT: ceea ce acum 3 ani făceai cu cinci ingineri de Cloud acum faci cu doi pentru că produsele au evoluat”, explică Mihai Tătăran.

„Viteza cu care se schimbă orice aspect al vieții noastre lasă loc pentru apariția de noi idei. Acest lucru duce la o cerere tot mai mare de servicii software, care necesită, în consecință, o suplimentare a ofertei. Așadar, este creată premiza perfectă pentru apariția atât a ideilor noi ce necesită dezvoltare, cât și a companiilor care să le dezvolte”, spune Cătălin Briciu.

În același timp, Beniamin Mincu menționează că există un potențial enorm de dezvoltare a noilor companii, dar crede că acest dinamism este determinat de reușita sau eșecul startup-urilor în primă fază. „Dacă tot ce vezi este că firmele falimentează, că oamenii nu reușesc, că se plâng, atunci se instalează teama și reticența. În schimb, dacă vezi companii care pot ajunge la o evaluare de miliarde de dolari, deși au debutat în orașe foarte mici, atunci începi să crezi că este posibil orice și că trebuie să încerci și tu. Forța exemplului este una extraordinară, mai ales pentru tânăra generație”.

Nevoia de inovare a determinat de fapt apariția companiilor cum este și TechMatch. „Am fost oameni de development, dar ne-am dat seama că cea mai mare nevoie se atestă în zona de vânzări. Atunci ne-am concentrat pe studierea și dezvoltare unor modele eficiente, astfel ca în cele din urmă să reușim să fim inovativi, să venim cu răspunsul potrivit la nevoile pieței”, spune Valentin Maior, CEO-ul companiei.

Oportunitățile care există în domeniu și succesele care pot fi atinse, determinate de impulsul concurențial, se poate răsfrânge asupra întregii economii în măsura în care compania evoluează. „Există și scenarii foarte neașteptate în care o companie reușește să genereze un impact și o evaluare mai mare decât PIB-ul unei țări de mărimea României, de exemplu”, punctează CEO Elrond.

Fondurile de investiții

Fondurile de investiții sunt considerate, în special pentru startup-uri, o gură de oxigen, o oportunitate ca proiectul să prindă viață. Într-o analiză asupra zonei de „venture capital” din România, realizată de Mircea Vădan, specialist în ecosistemul de startup-uri românesc, partener în companiile Activize și TechMatch, autorul observă că multe fonduri din afară se uită la startup-urile din România. Potrivit lui Mircea Vădan, în anul 2015 existau foarte foarte puține organizații active pe zona de venture capital, iar multe startup-uri căutau investitori în afara României. În 2019 situația arăta destul de diferit – jucători cu o acoperire mult mai bună a etapelor de creștere prin care trece un startup. „TechAngels (în București) a devenit mult mai activ; Growceanu (în Timișoara) a fost formalizat și lansat, inițiativa începând din 2016; T.A.N (în Cluj-Napoca) este în proces de formalizare/lansare; Sparking Capital are câteva investiții făcute deja începând cu 2018; TBNR (în Iași) a investit începând cu anul trecut în 3 startup-uri. În ceea ce privește finanțările care provin din partea acceleratoarelor, Techcelerator a fost cel mai activ, ajungând la 24 de investiții de la lansare, rundele de investiții variind de la €25K la €100K (…) De asemenea, avem o serie de acceleratoare și organizații ce ajută startup-urile early-stage să obțină finanțare, precum: Commons Accel, Startarium, Rubik Hub, InnovX, Risky Business, Spherik, Innovation Labs și Human Finance. Avem și programele din cadrul conferințelor unde startup-urilor se pot conecta cu investitori, spre exemplu, How to Web, Techsylvania, Upgrade100, GoTech etc.”, se menționează în analiză.

Una dintre concluziile lui Mircea Vădan este că unele fonduri vor face investiții și în alte tipuri de companii de tehnologie pe lângă cele cu produse pure întrucât și acelea au un potențial de a crește mai rapid; de exemplu o companie ce oferă un serviciu în care o bună fracțiune din ceea ce face este automatizată (spre exemplu: productized services or AI services companies – un trend des întâlnit și în Europa). „Cu siguranță ecosistemul românesc crește bazat pe organizațiile implicate în venture capital; există mult avânt și energie de care trebuie să profităm”, mai scrie autorul, precizând că există și multe goluri de acoperit și de stabilizat ca să ajungem la un ecosistem vibrant.

Mihai Tătăran spune că Avaelgo nu a apelat la astfel de fonduri până acum, având „o mică temere”, și anume tendința din ultimii ani de a vedea mai degrabă o „schemă Ponzi” în tot ceea ce înseamnă VC (venture capital), în special în SUA și speră să nu se ajungă și la noi. „Anume, aceste fonduri sunt motivate să facă o investiție de runda A, ca apoi să crească artificial cât mai repede compania respectivă a.i. să găsească un alt VC pentru runda B (în care cei din runda A își marchează profitul), iar apoi cei din runda B pun presiune pe companie să crească cât mai repede pentru a găsi pe cineva în runda C ș.a.m.d. Deci, văd foarte multe exemple, în acest sens, de companii care au crescut repede pe anumiți indicatori, dar care nu neapărat au o creștere solidă, respectiv o “inflamare” a evaluărilor financiare ale acestor companii (unele din ele cotate chiar la bursă), ceea ce va duce inevitabil la spargerea bulei și la o reașezare. Sper că asta nu ne va afecta pe noi foarte mult aici în România și sper să revedem fonduri care sunt motivate să investească în ceva solid, pe termen lung”, explică antreprenorul.

În schimb, la Sibiu, Elrond a atras peste 5 milioane de dolari în două runde de finanțare pe parcursul anului trecut. Cu acești bani compania dezvoltă o nouă tehnologie blockchain ce va redefini transferul de bani și care urmează să fie lansată în curând.

„Qubiz a crescut în mod organic în toți cei 12 ani de activitate, adică fără să apelăm la fonduri de investiții sau la fuziuni și achiziții. Am dori ca lucrurile să rămână așa”, spune, în context, Darius Tulbure. Și Cătălin Briciu menționează că Linnify încă nu s-a aflat în situația în care să acceseze până în prezent acest tip de finanțare. „Totuși, suntem la curent cu oportunitățile existente și ne pregătim activ pentru momentul în care vom fi în căutare de investiții”.

„CraftingSoftware are două direcții mari de dezvoltare: zona de servicii și ceea ce numim CraftingProductStudio. CraftingProductStudio este incubatorul intern de produse. Are o echipă dedicată în cadrul căreia se vizează și atragerea de investiții pentru dezvoltare. Odată cu creșterea numărului de startup-uri au crescut și opțiunile privind fondurile de investiții. Evident că încă nu ne putem compara cu zonele de inovație din vestul Europei sau Sillicon Valey, dar accesul la finanțare este mai facil decât era în urmă cu câțiva ani. De asemenea, au apărut o serie de linii de finanțare UE pentru inovație și digitalizare și care pot fi accesate de firmele interesate”, spune și Darius Baba.

Tentația de a vinde compania unui gigant IT străin sau tentația de a muta afacerea în străinătate

Beniamin Mincu, Elrond: „Este tentant, dar – din nou – depinde foarte mult de scopul companiei. Dacă îți dorești să construiești o companie valoroasă și apoi să o vinzi, poți să faci asta. Dacă vrei să construiești o companie cu impact masiv asupra lumii, atunci nu va mai conta cine și cu ce buget este dispus să-ți cumpere afacerea. Noi am deschis sedii în Malta și Elveția”.

Mihai Tătăran, Avaelgo: „Avaelgo nu își dorește un exit sau o vânzare. Am avut multe discuții, nu am ajuns niciodată la ceva concret, pentru că pur și simplu nu asta e viziunea noastră pe termen lung. Ne dorim să fim aceeași companie: un mediu extrem de plăcut pentru angajați, execuție la superlativ, lucru cu tehnologii extrem de noi, în proiecte complexe și clienți care ni se potrivesc și cu libertate maximă în diverse inițiative antreprenoriale (conferințe, internship-uri etc.). Și ne dorim să fim așa indiferent dacă suntem 50, 100 sau 500 de oameni și indiferent dacă avem sau nu, de exemplu, un birou în SUA. Cu alte cuvinte, ne dorim să creștem, dar dorim să o facem ca o entitate de sine stătătoare.
La modul serios nu am analizat niciodată mutarea afacerii. Din punct de vedere fiscal ar putea fi niște avantaje și acum, din păcate, cu această criză care vine și cu bugetul țării la un stres maxim, nu pot să nu recunosc că nu m-am gândit din nou la asta. Dar cred că și asta ne definește ca firmă: suntem o firmă locală, care plătește impozite local și care contribuie la modul serios în dezvoltarea comunității locale”.

Cătălin Briciu, Linnify: „Poate fi destul de tentant, având în vedere potența financiară cu care companiile mari vin în negocieri. Deși am avut propuneri mai mult sau mai puțin formale de vânzare, nu am fost înclinați înspre a accepta o asemenea ofertă.
Nu am avut în gând mutarea afacerii din orașul în care activăm, ci doar extinderea acesteia. Am început prin deschiderea unui sales office în Berlin, Germania, prezența fizică în regiune oferindu-ne mai multe oportunități de dezvoltare, cât și o poziționare mai bună în negocierile cu clienții”.

Darius Baba, CraftingSoftware: „Piața este dinamică și multe companii încearcă să-și rezolve problemele de recrutare și diversificare a portofoliului de clienți prin achiziții. Au fost oferte și pentru CraftingSoftware, dar pentru noi e mai important să creștem compania conform valorilor care îi stau la bază decât un eventual exit. “It’s about the jurney not the destination”.
Nu ne-am gândit la mutarea în alt oraș sau altă țară, dar ne-am gândit la avantajele pe care le prezintă munca remote. Este posibil ca pe viitor să avem colegi care să fie din alte orașe/alte țări. Momentan, considerăm că avem un business solid și o echipă fenomenală care să ne ajute să facem față cu brio provocărilor din piața locală”.

Valentin Maior, TechMatch: „Au fost făcute achiziții de companii de către firme mari precum Cognizant, NTT Data, dar nu se vede un trend solid. Însă să deschizi oficiu sau să ai operațiuni în altă țară – da. Ceea ce facem deja – în Marea Britanie și Franța”.

 

Previziuni pentru IT-ul românesc

Beniamin Mincu, Elrond: „Sunt convins de faptul că nicio altă piață nu va crește la fel de puternic precum piața de tehnologie. Și aici aș separa lucrurile: 1 – dacă prin IT ne gândim la outsourcing, atunci e cea mai simplă variantă. 2 – dacă facem un pas mai departe și povestim despre tehnologia de blockchain și despre zona de criptomonede, atunci cu siguranță această tehnologie și domeniul crypto vor genera una dintre cele mai mari explozii în următoarea perioadă. Iar rezultatul se va simți în multe domenii – oamenii vor migra profesional către aceste domenii, iar restul vor fi influențate de aceste schimbări, astfel încât vom vedea tehnologia blockchain atât de frecvent folosită la fel cum este internetul astăzi”.

Darius Tulbure, Qubiz: „O tendință pe care o observăm, pe de o parte, e trecerea de la outsourcing clasic la servicii cu valoare adăugată mare: consultanță, design thinking, application lifecycle management, R&D și aplicarea tehnologiilor emergente.
Pe de altă parte, se văd pași timizi spre dezvoltarea de produse proprii. S-ar putea ca criza generată de pandemia de coronavirus să afecteze puternic piața de outsourcing. Dar, ca de obicei, crizele și momentele de cumpănă sunt cele care determină companiile să evolueze. S-ar putea să vedem tot mai multe startup-uri și tot mai multe companii mari care vor investi în produse proprii”.

Cătălin Briciu, Linnify: „Din punctul nostru de vedere, preconizăm în continuare o creștere a pieței IT, în mare parte datorită talentului de care dispunem în ceea ce privește resursa umană. Specializarea acesteia în domenii tehnologice avansate va fi obligatorie pentru a putea oferi valoare clienților. Totuși, pentru a rămâne competitivi la nivel internațional, va fi nevoie să investim în dezvoltarea de produse proprii, nefiind suficientă prestarea de servicii către clienți în regim de outsourcing. Un prim pas important îl reprezintă digitalizarea României, o necesitate ce nu mai poate fi trecută cu vederea în această eră informațională”.

Darius Baba, CraftingSoftware: „Forțată de scăderea competitivității pe zona de costuri comparativ cu alte piețe mai ieftine, piața IT din România este obligată să-și schimbe modelul de business. Zona de servicii este nevoită să migreze spre servicii premium, cu valoare adăugată mare, bazată pe expertiză tehnică și funcțională. În același timp, se dezvoltă zona de produs. Drept urmare, este necesar să ne transformăm ca și industrie, dintr-un centru de execuție, într-un centru de inovație”.

Valentin Maior, TechMatch: „Această perioadă prin care trecem cu toții, determinată de pandemia Covid-19, ne-a arătat că trebuie să avem o gândire strategică, că trebuie să fim atenți cum investim, că trebuie să avem viziune, că avem nevoie de mai multe cunoștințe în managementul de risc. Consider că zona de outsource va scădea. Fiind în vânzări, noi vedem cum deja intrăm în competiție cu țări precum Ucraina, Bulgaria, Moldova și e normal să se întâmple asta – clienții să migreze în zone unde costurile sunt mai mici. În consecință, piața românească de IT tinde să se dezvolte spre zona de produs. Noi nu dispunem încă de educația antreprenorială necesară, de aceea sunt în plină ascensiune programele de mentorat, antreprenoriale care, pe termen mediu, vor face diferența. Totuși, trebuie să știi să dezvolți produse, să le marketezi, să atragi clienții și aici mai avem mult de învățat”.

—–

„Volumul veniturilor generate de companiile IT a crescut în ultimii ani cu o rată relativ constantă, de aproximativ 500 de milioane de euro pe an, ajungând la 5,9 miliarde de euro în 2019, din care 4,8 miliarde de euro reprezintă segmentul software și servicii, iar 1,1 miliarde alte activități din piața de IT. Estimam anul trecut că rata de creștere anuală a pieței se va menține, urmând ca peste 2 ani veniturile industriei IT să ajungă la 7,3 miliarde de euro. Totuși, dacă trendul de digitalizare lansat pe fondul crizei actuale provocate de pandemia de COVID-19 va continua, la fel și introducerea tehnologiei 5G, ne putem aștepta la o evoluție mai consistentă” – Gabriela Mechea, director executiv ANIS.

(Articol publicat în ediția print TB nr. 95 – iulie/august 2020)

Related posts

Clujul vrea să atragă 4 mil. euro din taxa pe turism

redactia

Harta afacerilor cu profit din România

Stefana Muresan

SunGarden Golf & Spa Resort, creștere de 30% a numărului de turiști

Ligia Voro

România, pe locul 26 din 28 de țări UE în clasamentul performanțelor digitale

Ion Surdu

Ramira Baia Mare își cumpără echipamente pe granturi SEE

Nora Dumitrescu

Finanțările europene, prezentate IMM-iștilor din Ardealul de Nord

Nora Dumitrescu

Lungimea autostrăzilor a crescut cu 5,2%, respectiv cu 43 km în anul 2019

Traian Dan

Grupul Renault a demarat producţia motorului 1.0 IG-T100 la Mioveni, primul motor complet nou din ultimii 7 ani produs în România

redactia

Circulație restricționată pe DN14A, la Iernut, pentru Autostrada 3  

Ligia Voro

Asahi poate cumpăra Ursus, Timișoreana, Ciucaș

Stefana Muresan

Who will represent Romania at Expo Real 2017?

Ionut Oprea

Indicatorii record ai Bosch in Romania

Ionut Oprea

Arhitecții din România dezbat viitorul noilor cartiere la Cluj

Nora Dumitrescu

Ariston Thermo România deschide cel mai modern showroom din nord-vestul țării

Ligia Voro

Produs alimentar unic în lume, realizat de un cercetător din Oradea

redactia

Norvegienii de la Visma Software România au în plan angajarea a peste 100 de persoane

redactia

Sebastian Ionescu, președintele ONJN: “Avem datoria de a asigura crearea unei piețe coerente și responsabile”

Stefana Muresan

Accor and AXA launch a strategic partnership to offer unique medical assistance in hotels worldwide

Papuc Irina

Noile generații de cineaști și cinefili se formează la Sibiu: juriul AFF 2019 și programul Astra Film Junior

Ligia Voro

Schimbările climatice, tema fierbinte evitată de liderii UE la Summit-ul de la Sibiu

Ligia Voro

Sălajul va avea un drum reabilitat la intrarea în Maramureș

Nora Dumitrescu

Aeroportul International Timisoara, inclus in serviciul Google Maps Indoor

Stefana Muresan

Guvernul a aprobat înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar, care va achiziţiona şi distribui produse agricole la nivel naţional

redactia

Proiect pentru modernizarea Muzeului Județean din Satu Mare prin programul de cooperare România – Ungaria

Stefana Muresan

Leave a Comment