Asociația Pro Infrastructură (API) cere instituțiilor de mediu să reducă durata studiului de observare a faunei de pe traseul care urmează să unească Drumul Național 1 cu Autostrada Transilvania (A3).
“Necesitatea acestuia a apărut în 2009 când Bechtel a dat în trafic o parte din A3 fără acces între capetele situate la 40 km depărtare. Eforturi nereușite de a face un studiu de fezabilitate au existat și în perioada 2014-2016. În ultimul an s-a refăcut de la zero proiectul drumului și ar putea fi lansată licitația de execuție în 2021, însă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) prin Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, se pregătește să ceară un studiu de un an de observare a faunei pe terenurile arabile.
API a susținut în trecut această procedură de mediu acolo unde infrastructura traversează păduri sau arii protejate, aici însă ne exprimăm dezacordul față de excesul de zel care întârzie un proiect cu o reală valoare pentru sănătatea oamenilor. Turda nu va mai respira noxele vehiculelor în tranzit, Clujul și Turda primesc acces mai bun la rețeaua de autostrăzi, iar satele comunei Tureni câștigă pe toate planurile.
Uneori proiectele mai mici de infrastructură au un efect la fel de mare precum loturile de autostradă. Cerem MMAP să dea dovadă de rațiune când decide asupra studierii impactului asupra faunei în terenuri exclusiv agricole, deci puternic antropizate”, conform API.
Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. A3 a fost împărțită inițial de autoritățile române în două proiecte, București – Brașov și Brașov – Cluj-Napoca – Borș, lungimea sa fiind de 584 km.
