Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, și-a prezentat obiectivele pe acest an.
Comisia Europeană (CE) a aprobat acordul de parteneriat aferent Politicii de Coeziune 2021–2027, care aduce 46 de miliarde de euro pentru investiții strategice. Investițiile au primit undă verde după ce toate cele 16 programe aferente noului cadru financiar multianual au fost aprobate.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), a depus, în 2022, două cereri de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de 2,6 și 2,8 miliarde euro, condiționate de îndeplinirea a 72 de jaloane și ținte. Pentru prima, CE a virat deja suma în conturile României.
Vor să se lepede de birocrație
“În 2022, rata de absorbție a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune 2014-2020 a crescut de la 53 la 73%. Pe parcursul anului au fost implementate măsuri de 2 miliarde euro care să stimuleze mediul de afaceri, fiind acordată o atenție deosebită persoanelor vulnerabile.
Printre obiectivele asumate pentru 2023 se numără simplificarea și debirocratizarea procesului de accesare a fondurilor europene, continuarea sprijinirii persoanelor vulnerabile printr‑o nouă serie de măsuri, consolidarea parteneriatului cu mediul de afaceri”, conform MIPE.
Ținta de absorbție: 95%
„Poate cel mai complicat an de când gestionăm fonduri europene, 2022 ne‑a adus o mulțime de provocări, pe care le-am privit drept oportunități. În urmă rămân mii de proiecte implementate cu succes care contribuie cu adevărat la îmbunătățirea calității vieții pentru români. Sunt proiecte care își aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătăţii și educaţiei.
2023 va aduce cele mai multe oportunități pe care România le‑a avut vreodată. Avem o serie de obiective importante, printre care se numără cele peste 200 de apeluri din cadrul Politicii de Coeziune 2021–2027, creșterea gradului de absorbție la peste 95% și depunerea cererilor de plată 3 și 4 din PNRR, care înseamnă, implicit, îndeplinirea țintelor și jaloanelor aferente”, spune Boloș.
El consideră că 2022 a fost unul marcat de necesitatea gestionării simultane a cadrului şi mecanismelor aferente politicii de coeziune alocate României pentru perioada de programare 2021–2027, a PNRR și a programelor finanţate prin fondurile europene structurale şi de investiţii 2014–2020.
Obiectivele pe 2023 asumate de ministru:
- Simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea în domeniul fondurilor europene
- Continuarea sprijinirii din fonduri europene a măsurilor sociale
- Încheierea tuturor contractelor de finanțare aferentă măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri din cadrul Programului Operațional Competivitate 2014–2020, până la 31 martie
- Operaționalizarea unui sistem informatic modern, flexibil, interoperabil cu alte sisteme informatice care să facilitize automatizarea proceselor de evaluare și selecție la finanțare a proiectelor pe fonduri europene
- Implementarea PNRR prin depunerea cererilor de plată nr. 3 și 4, de 6,3 miliarde euro
- Ajustarea PNRR prin introducerea capitolului RepowerEU, asigurarea unei alocări suplimentare de 1,3 miliarde euro pentru finanțarea proiectelor care să contribuie la independența energetică a României
- Acoperirea riscului de decomitere aferent tuturor programelor operaționale 2014–2020 prin declarații de cheltuieli care să permită atingerea unei absorbții a fondurilor UE de peste 95% – de 6 miliarde €, aferentă perioadei de programare 2014-2020
- Lansarea a 200 de apeluri de proiecte, de 20 miliarde euro, aferente perioadei de programare 2021-2027 în cadrul celor 16 programe operaționale aprobate de CE
Sursa: MIPE
