Economia națională ar putea decelera de la 4,8% an/an în 2022 la 2,6% an/an în 2023, în scenariul macroeconomic central realizat de analiștii Băncii Transilvania (BT).
Acest lucru va avea loc pe fondul nivelului ridicat al presiunilor inflaționiste, cu impact pentru venitul real disponibil al populației și dinamicii consumului privat, relevă analiza BT. “Principala componentă a produsului intern brut (PIB) ar putea decelera la 3,8% an/an în 2023, cea mai slabă evoluție din anul pandemic 2020.
Ne așteptăm la continuarea fluxurilor investiționale postpandemie în acest an, pe fondul implementării programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența crizei sanitare (Next Generation EU, cadrul financiar multianual 2021-2027). Investițiile productive ar putea crește cu peste 6% an/an în 2023, scenariu susținut și de majorarea semnificativă a cheltuielilor de capital ale statului la finalul anului trecut.
Pentru consumul public previzionăm o majorare cu 3,3% an/an în 2023. La nivelul cererii externe nete previziunile actuale exprimă perspective de decelerare pentru ritmurile anuale ale exporturilor și importurilor (bunuri și servicii) la 9,2% an/an, respectiv 11,4% an/an în 2023”, conform BT.
Cum va fi anul viitor
Analiștii băncii se așteaptă, în 2024, la creșterea economiei naționale cu o dinamică anuală în accelerare la 3,8%. “Această perspectivă are la bază premisele de accelerare a fluxurilor investiționale postpandemie – formarea brută de capital fix ar putea urca cu o rată anuală în accelerare la 6,7% în 2024, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB.
Consumul privat ar putea crește cu 4,7% an/an în 2024, evoluție susținută de temperarea presiunilor inflaționiste și ameliorarea climatului din piața forței de muncă. Consumul public ar putea urca în 2024 cu o rată anuală în consolidare la 3,3%.
La nivelul cererii externe nete previziunile curente exprimă perspective de creștere pentru exporturile și importurile totale (bunuri și servicii) cu rate anuale de 10,2%, respectiv 11,0% în 2024. Pe piața forței de muncă rata medie anuală a șomajului s-ar putea diminua la 5,2% în 2023 și 5,1% în 2024”, subliniază Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică al BT.
Previziuni pentru economia financiară
- Am revizuit prognozele pe termen mediu pentru dinamica dimensiunii financiare a economiei naționale, prin încorporarea celor mai recente evoluții ale indicatorilor macro-financiari, mondial, europeni și interni.
- În scenariul macroeconomic actualizat, prețurile de consum din România (pe indicele armonizat UE) ar putea crește cu ritmuri medii anuale în decelerare de la 12% în 2022 la 8,5% în 2023 și 4,3% în 2024. Acest scenariu este susținut de perspectivele de disipare a impactului șocurilor din sfera ofertei și de dinamica economiei la un ritm inferior componentei structurale în trimestrele următoare.
- În absența incidenței unor noi șocuri, vârful procesului de normalizare a politicii monetare a fost atins. Banca centrală din România ar putea recalibra politica monetară cel mai târziu în semestrul II, pe fondul decelerării inflației și ritmului de creștere economică.
- Pentru rata de dobândă la obligațiunile suverane pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) previziunile actualizate indică niveluri medii anuale în scădere de la 7,6% în 2022 la 6,1% în 2023 și la 5,6% în 2024.
- Tendința de reducere pentru costurile nominale de finanțare în economie în trimestrele următoare este susținută de perspectivele de decelerare pentru dinamica anuală a PIB nominal și de recalibrare a politicii monetare.
- Previzionăm continuarea tendinței de apreciere graduală pentru cursul anual euro/leu pe fondul nivelului ridicat al deficitului comercial. În scenariul central actualizat, cursul mediu anual euro/leu ar putea crește de la 4,93 în 2022 la 4,94 în 2023, 4,97 în 2024.
- Atragem atenția cu privire la factorii de risc la adresa dimensiunii financiare a economiei naționale în trimestrele următoare: fluctuația percepției de risc pe piețele financiare internaționale, tensiunile geo-politice regionale, mix-ul intern de politici economice (deciziile de politică fiscal bugetară și venituri, ritmul reformelor structurale).
Sursa: analiză BT
