La întâlnirea regională au participat toate categoriile de actori importanți ai construirii.
Conferința România Construiește a adunat, la Hotelul Golden Tulip, “arhitecți și ingineri care realizează proiectele, antreprenori și contractori care le transpun în realitate, dezvoltatori și administrații publice care le promovează și finanțează, furnizori care oferă materiale și sisteme pentru a fi construite, mediul academic care formează specialiști”.
Șerban Țigănaș, președinte – Dico & Țigănaș
“Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor a fost aprobat de guvern și se îndreaptă spre Parlament pentru ultima etapă înainte de a deveni noua lege aplicabilă în domeniul construirii. E de mare interes să identificăm modalități pentru a construi mai bine”.
Ionel Bogdan, președinte – Consiliul Judeţean Maramureş
„Subfinanțarea cronică ne obligă, în județul nostru, la o prioritizare strategică pentru toată regiunea. Sistemul de finanțare a investițiilor publice din România este profund greșit, fiind nevoie de descentralizare. Avem o scădere demografică severă, iar investițiile ar putea opri acest declin sau chiar atrage populație. Soluțiile pe care le aplicăm sunt parteneriatele cu diferite ministere”.
Daniela Cîmpean, președinte – Consiliul Județean Sibiu
“Noi ne-am profesionalizat, iar Sibiul construiește bine, însă avem nevoie de resurse umane. Lipsa de planificare din România duce la o lipsă de predictibilitate în investiții care formează un cerc vicios. Suntem obligați să recurgem la contracte de execuție ale lucrărilor cu clauze suspensive, adică să ne asumăm riscul că nu vom obține finanțarea pentru acele lucrări. Riscul acesta este răsfrânt asupra contractorilor, dar ei îl pot împărți prin asocieri de firme. Lipsa forței de muncă ne afectează pe toți”.
Ioan Așchilean, președinte – ACI Cluj
“Este nevoie de o schimbare conceptuală, deoarece asistăm la o degradare culturală, socială și administrativă. Asociațiile profesionale și patronale trebuie să colaboreze mai bine și să se susțină între ele. Constructorii să aibă resurse pentru a realiza pregătirea continuă a angajaților lor”.
Alexandru Găvozdea, fondator – A.Plan Sibiu
“Un exemplu de dezvoltare privată la Sibiu, pentru o fostă zonă industrială, va aduce calitate vieții urbane de pe o arie mai extinsă. Proiectul reprezintă un alt model de business, a cărui proiectare a fost realizată printr-o asocierea mai multor firme românești. Pentru așa ceva trebuie o altfel de inițiativă, care în această fază poate fi considerată un noroc”.
Claudiu Salanță, arhitect șef – Consiliul Județean Cluj
“Dezvoltarea nu poate fi gândită și realizată doar pe câte o parcelă. Faptul că o Primăria Cluj-Napoca și-a asumat să realizeze un plan urbanistic zonal pentru un întreg cartier este o formulă necesară pentru coerență. Proiectele mari se realizează în echipe. Nu trebuie să neglijăm mediul rural care lucrează în tandem cu urbanul. Trebuie să valorificăm avantajele acestor relații, neîncercând doar să diminuăm consecințele problemelor de mobilitate pe care le creează”.
Ioan Turc, primar – Bistrița
“Realizăm parteneriate cu mediul de afaceri. Suntem concentrați pe mai multe aspecte importante precum construirea de locuințe sociale, conectivitatea dintre Bistrița și Cluj-Napoca. Ne interesează foarte mult cum răspund proiectele așteptărilor comunităților, pentru că orașul este o comunitate de comunități”.
Daniela Manea, decan – Facultatea de Construcții Cluj
“Se pare că tuturor ne este greu, că avem probleme în a ține pasul cu provocările. Trebuie să ne reinventăm mereu pentru a ține pasul cu lumea reală. Cel mai important lucru în mediul universitar este să formăm caractere. Noi împlinim 70 de ani de existență în 2023. Cele mai recente realizări sunt reușitele echipelor noastre de studeți ingineri și arhitecți la competiția Seismic Design Competition, unde am câștigat de mai multe ori în fața unor universități de renume din toată lumea”.
Radu Bolchiș, director Direcţia proiecte – Primăria Baia-Mare
“Asistăm la un fel de sălbăticie urbană care trebuie temperată. Susținem la Bistrița concursurile de arhitectură, prin care putem selecta soluția cea mai bună din mai multe variante din competiție”.
Maximilian Zielinski, Senior Partner – Foster & Partners Londra
“Transformarea unor clădiri existente ne-a dat posibilitatea să realizăm spații subtile, care înglobează calitățile originale și se adaptează la cerințele prezentului, pentru viitor”.
Attila Puskas, director contractări – KESZ România
“Asistăm la două lumi paralele: construirea în mediul public și privat. Suntem firme care pur și simplu nu avem ce căuta în zona investițiilor publice. Construcțiile sunt un brand subevaluat în România. Impactul social și asupra mediului este enorm și trebuie gestionat cu totul altfel. Bugetele pentru construire trebuie să includă resursele necesare cercetării dacă dorim să progresăm. Universitatea nu se întâlnește cu lumea pieței, din păcate, și astfel resurse importante nu sunt utilizate”.
Horațiu Somășfelean, Senior Project Manager – White Star Real Estate
“Se construiește greu, lent și cu calitate discutabilă. Procesul de autorizare durează mai mult decât construirea, ceea ce face ca produsul imobiliar să fie mai scump. Antreprenorii sunt doar rentabili, nu cu adevărat profitabili, ceea ce creează multe probleme. Timpul e foarte important pentru că prețurile materialelor și manoperei nu pot fi ținute pe loc perioade prea lungi. Costurile ridicate ale locuințelor din Cluj sunt influențate negativ de durata enormă a proceselor de autorizare și impredictibilitatea pe care o oferă mediul administrativ de aici”.
Eugen Ursu, cofondator – Graphein București
“Ne preocupăm de modul în care putem influența viitorul construirii. Este nevoie de abilități interpersonale. Cuvintele cheie sunt educația și tehnologia. Cele mai multe solicitări pe care le-am primit din partea celor care ne urmăresc au fost îndreptate către BIM și nZEB”.
Gabriel Dincuță, administrator – Next Engineering Cluj
“Avem tehnologia necesară renovării profunde a construcțiilor de locuințe colective, pentru producția eficientă de agent termic. Epoca centralelor de apartament s-a încheiat pentru construcțiile noi”.
Marius Șoflete, fondator inginerie creativă
“Am realizat și distribuit peste 400 de materiale video educative pentru construcții. Trebuie să accelerăm decarbonizarea. În România suntem de fapt bogați energetic, iar dacă am construi mai bine această situație s-ar transforma într-un avantaj de care alții sunt departe. Trebuie să folosim tehnologia. „Geamănul digital” (Digital Twin) va deveni foarte important în viitor”.
Zsolt Gogolak-Hrubecz, director general – Multinvest Group Mureș
“Ne-am implicat la Târgu Mureș într-un proiect de regenerare urbană în care au intrat mai apoi mulți alți actori publici și privați. Nici nu ne imaginam că așa ceva va fi posibil, dar am constatat că investițiile trebuie să se desfășoare într-un ritm propriu normal. Nu este bine prea încet, dar nici prea repede. Realizarea de Master Planuri care să cumuleze interesele este calea de urmat”.
Bogdan Irsik, director general – Wincon Cluj
“Suntem descurajați de achizițiile publice. Avem probleme cu forța de muncă, iar ca antreprenori nu reușim să ne ocupăm suficient de stagiari. Cultura locuirii e foarte importantă. La noi oamenii consideră construcțiile din lemn ca nefiind durabile, deși vedeți ce elan au prins în lumea occidentală. Este nevoie de altfel de relații cu marii dezvoltatori”.
Daniela Maier, președinte Ordinul Arhitecților – Transilvania
“V-aș propune să nu ne mai plângem. Specialiști, administrație, constructori și comunitate, suntem cu toții responsabili pentru vulnerabilitățile identificate. Doar prin implicare și înțelegere putem crește reziliența comunităților și a spațiilor pe care le construim. Fiecare proiect scrie o parte din istoria unui oraș. În cazul dezvoltării cartierului Sopor am asistat la un nou tip de comunicare, în care specialiștii și administrația au coborât din turnul de fildeș și au generat nenumărate tipuri de dialog și dezbateri cu comunitatea. Pentru a fluidiza procesul birocratic de avizare, în cadrul filialei am generat un grup de lucru cu oamenii din administrația publică locală. Ceea ce am reușit să discutăm acolo nu a apucat încă să producă schimbări, nu cu ochiul liber. E un proces în desfășurare și în continuă adaptare, rezultatele se vor vedea în timp”.
Adela Andone, Chief Operating Officer – Maurer Group
“Pentru un dezvoltator timpul înseamnă cu adevărat bani. Costurile care rezultă din ritmul lent și imprevizibil al administrației din Cluj ne afectează enorm. De ce nu se întâlnește Comisia de estetică? De ce în alte orașe unde lucrăm, având aceleași legi, totul durează mult mai puțin decât la Cluj?”.
Adrian Pop, fondator – ADP Architecture Office
“60% din clădirile verzi certificate în 2022 în România fac parte din portofoliul nostru. Clădirile industriale, retail și birourile întrețin această cerere pentru analiza și optimizarea sustenabilității. Sectorul rezidențial e complet absent din aceste discuții. Dacă privești din perspectiva celui implicat în procesele de autorizare în Cluj, acestea par par abuzive, însă dacă privești din perspectiva cetățeanului care nu construiește, poate părea că mediul construit e bine gestionat. Dacă legislația se ocupă de obicei de nevoi de la baza piramidei lui Maslow, reglementările nZEB sunt cu siguranță o excepție, vizând un grad ridicat de confort și o ambițioasă performanță. Amprenta de carbon pentru clădiri, înmagazinată și operațională, devine extrem de importantă”.
La eveniment au mai participat Aletta Popovici – arhitect șef al CJ Sălaj, Oana Lapoși – arhitect șef al CJ Sibiu, Paul Mureșan – șef Serviciu SUATM la CJ Sibiu; Călin Suciu – șef serviciu DRIIP la CJ Mureș. Seria conferințelor România Construiește 2023, organizată de agenția Boro PR & Communication, a început la Timișoara și Cluj-Napoca și va continua la Iași (11 mai), Craiova (9 iunie). Acestea reunesc dezvoltatori, constructori, arhitecți, finanțatori publici și investitori privați cu proiecte de construcții din regiuni.
Probleme identificate
- Unele administrații publice importante refuză participarea la dialogul constructiv.
- Declinul demografic este o realitate complexă, cu impact negativ major asupra construirii.
- Sistemul de acordare a fondurilor pentru investiții este greșit.
- Construcțiile sunt un sector subevaluat, cu bugete insuficiente pentru a susține cercetarea și dezvoltarea profesională continuă a celor implicați.
- Asistăm la o degradare culturală și socială.
- Timpul lung de autorizare a lucrărilor se reflectă extrem de negativ în costurile pentru utilizatorul final.
- Lipsește o cultură a locuirii care să creeze progres în ceea ce se construiește ori cel puțin să îl permită.
- Locuințele nu sunt încă pe lista construcțiilor pentru care există preocupări în ceea ce privește certificarea clădirilor verzi.
Oportunități și soluții
- Există administrații proactive, implicate în dialogul cu actorii construirii.
- Avem nevoie de coeziune și colaborare între domenii, organizații, actori diferiți.
- Riscurile din construcții trebuie diminuate prin asocieri și parteneriate.
- Există șansa unor dezvoltatori care folosesc modele noi, avansate, pentru business-urile lor.
- Universitatea trebuie să formeze caractere, nu doar absolvenți angajabili.
- Construcțiile existente nu trebuie înlocuite fără a analiza posibilitățile de a le transforma sustenabil pentru viitor.
- Tehnologiile existente trebuie asimilate de cei care lucrează în construcții cu avantaje evidente.
- Suntem bogați energetic, trebuie doar să construim mai bine.
Sursa: România Construiește
