Infrastructura, educația, sănătatea, dar și digitalizarea vor reprezenta prioritățile investiționale ale Consiliului Județean (CJ) Cluj, spune consilierul județean Maria Forna, președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP).
Cum este structurat bugetul de investiții al județului din acest an?
Încă de la dezbaterea pe buget și continuând cu votul s-a plecat pe trei premise: investiții în infrastructură, sănătate și educație. Bineînțeles, în paralel cu absorbția fondurilor UE, iar aici CJ este pe primul loc la nivel național. În subordinea CJ Cluj sunt cinci spitale, dar în paralel noi investim foarte mult și în spitalele municipale, orășenești, care aparțin de administrațiile publice locale sau Ministerul Sănătății. Investiții în sănătate am avut și înainte de pandemie, însă mai ales în timpul pandemiei s-au investit foarte multe fonduri europene, dar și de la CJ pentru modernizare, reabilitare, susținerea activității personalului medical. Iată că acest deziderat – investiții în sănătate – continuă. Avem la nivelul CJ Cluj, pe lângă investiții cele cinci spitale și în celelalte, două proiecte majore; aici mă refer în primul rând la Spitalul Pediatric Monobloc (SPM) care va fi edificat în cartierul Borhanci, deosebit de important pentru Cluj și întreaga regiune.
Cărora li s-a tăiat finanțarea prin PNRR.
Acum spitalele din zona de pediatrie funcționează în clădiri foarte vechi, dezafectate, dispersate în multe zone ale Clujului. Acestea nu mai răspund nevoilor actuale ale pacienților și personalului medical, astfel încât CJ Cluj a decis edificarea SPM. Există proiectul într-o stare avansată, de licitație, terenul, mai trebuie să existe și bani. Din păcate, avem o dezamăgire la Cluj că SPM și Centrul Integrat de Transplant (CIT) nu s-au regăsit în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este o listă scurtă de 27 de spitale din țară care vor beneficia de fonduri prin PNRR, majoritatea secții în cadrul altor spitale existente. În schimb, în perioada următoare se va deschide Programul Operațional Sănătate, tot din fonduri UE, iar aceste două proiecte sunt înaintate aici. Președintele CJ, Alin Tișe, speră ca măcar unul dintre cele două proiecte să fie cuprins.
Metrou – da, spitale – ba
Ce se întâmplă cu Spitalul Regional de Urgență (SRU)?
Primarul Floreștiului, Bogdan Pivariu, a semnat contractul. Există fonduri de la Banca Mondială. Sperăm ca SRU să se concretizeze, pentru că, dintre toate proiectele medicale din Cluj, e cel mai vechi, deja trenează de foarte mult timp. Este o situație absolut inexplicabilă pentru că există teren, voință politică, nu a fost nicio problemă în privința procedurilor realizate de CJ Cluj și Primăria Florești. Blocajul este la nivelul Ministerului Sănătății. Revenind la PNRR, s-a considerat, de la nivel național, că zona Clujului a beneficiat de investiții pentru metrou și tren metropolitan, proiect de 1,3 miliarde de euro, și atunci nu se putea să primească fonduri și pentru spitale. Noi am avut proceduri accelerate la proiectele medicale. E nevoie de sume consistente, pentru că și SPM are o valoare de 250 de milioane de euro. La fel, CIT care va fi un centru de transplant unic la nivelul acestei părți a Europei, cu patru feluri de transplant, are o valoare de 250-300 de milioane de euro.
Deci nu v-ați pierdut speranța în cele două proiecte.
Noi ne punem nădejdea și încrederea că totuși, fiind într-o coaliție, lucrurile să se deblocheze și Clujul să beneficieze de ceea ce merită și i se cuvine. Nu putem să fim fruntași la taxe, impozite, redevențe către statul român și codași atunci când este vorba să primim finanțări. Înțelegem și că alte regiuni și orașe ale României trebuie să se dezvolte, pentru că, având o dezvoltare unitară, povara nu cade doar pe județul Cluj sau pe municipiu. Dacă se vor face investiții în sistemul de sănătate din centrul țării, din Moldova și din Sud, atunci pacienții nu vor trebui să vină neapărat la Cluj să se trateze. În egală măsură, Clujul este un pol regional, al doilea municipiu din România, aflat într-o continuă expansiune, iar nevoile cetățenilor trebuie îndeplinite. Acestea sunt edificii medicale care ne vor ajuta să aducem o calitate în plus față de ceea ce se oferă actualmente.
Aminteați despre investițiile în educație.
În subordinea CJ avem câteva instituții de învățământ către care se direcționează multe fonduri în reabilitarea infrastructurii educaționale, bunăstarea copiilor plasați în centrele speciale din subordinea direcției de specialitate.
Alocați fonduri pentru campaniile antidrog?
Eu sunt președintele ATOP, structură a CJ Cluj care e for consultativ, nu neapărat cu drept de decizie, însă dispunem de mic buget anual din care putem să realizăm campanii împreună cu Poliția, Jandarmeria, Poliția Locală, Instituția Prefectului. Ne-am focusat pe o campanie de informare și de prevenție în ceea ce privește consumul de droguri. Dacă înainte de pandemie media vârstei consumatorului era de 15-16 ani, acum a scăzut la 12 ani. Se consumă droguri în școli și în perimetrul lor, în cluburi, din păcate și acasă – de multe ori vin prin curierii care aduc mâncare. Părinții au tot mai puțin timp să supervizeze copiii, să petreacă timp de calitate cu ei. Având în vedere că la Cluj sunt foarte multe festivaluri, evenimente publice, am luat decizia să intervenim nu doar în timpul acestora. Este un flagel care a devenit un fenomen național – la Festivalul Saga din București au murit cinci oameni, noi nu vrem să se ajungă la așa ceva aici. Ne vom întâlni cu elevii și cu părinții, vom crea o campanie realizată profesionist de către o agenție, iar cu acest mesaj vom fi prezenți pe TikTok, Instagram, Facebook.
IT-iștii din Bangladesh invadează Clujul
Vedem din ce în ce mai mulți imigranți la Cluj. Care sunt domeniile cele mai accesate?
Cei mai mulți lucrează în construcții, hoteluri, restaurante. Foarte mulți provin din Asia: India, Sri Lanka, Pakistan, Bangladesh – din această țară vin și în IT; acolo, forța de muncă este foarte bună, iar salariile, destul de mici. Firmelor străine care își desfășoară activitatea la Cluj le convine să rămână aici pentru că IT-ul nu este impozitat, sunt în UE, au și alte facilități, însă deja forța de muncă locală e destul de greu de satisfăcut. În plus, există și fenomenul de plecare a românilor din IT de la o firmă la alta, deci nu este o stabilitate. Atunci firmele aduc des personal din Bangladesh în IT, pe salarii la 30-40% din cât primește un român, iar performanța e la același nivel, poate și mai bun.
Fac față cei de la Imigrări?
Din păcate, Serviciul de imigrări Cluj are o problemă de spațiu pe care încercăm să o rezolvăm. Sediul funcționează la parterul Iulius Mall, pe 250 mp, a devenit neîncăpător față de volumul mare de cereri care trebuie procesate, pereții de acolo sunt “tapetați” cu dosare. În măsura în care complexul comercial va găsi un chiriaș pentru acel spațiu, cei de la Imigrări se vor muta într-o altă clădire din zonă, mai spațioasă. Apoi, personalul este subdimensionat, de doar 9 oameni, deși organigrama este de 14 posturi. După mutarea în noul spațiu, acesta va putea fi mărit prin organizarea de concursuri pentru funcțiile vacante sau repartizarea de absolvenți ai instituțiilor de învățământ din cadrul Ministerului de Interne. La fel Antidrogul are 15 posturi, dar funcționează cu 4 oameni.
Castelul Goga, finanțabil prin POR Nord-Vest
Unde se investește în infrastructura rutieră a județului?
90% din drumurile județene din Cluj sunt modernizate, reabilitate; fondurile UE au avut un rol major. Acum se acționează mult pe zona de munte. S-a finalizat Drumul Apusenilor, care arată spectaculos. E legătură între Cluj și Bihor, o zonă turistică mai virgină – nu foarte multă lume merge pe traseul acesta, ci preferă zone precum Gilău, Someșul Rece, Mărișel, rută care a intrat, la rândul ei, în reabilitare: se toarnă încă un strat de asfalt deoarece a mai avut de suferit între timp. Avem și Drumul Bistriței, zona Așchileu, Borșa; și acolo se lucrează. Ne ajută și faptul că partea de contestații merge mai ușor, nu mai există împotmolirile cu contestații care ajung în instanță. În principiu, decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor rămâne în picioare, nu se mai merge în instanță, deoarece instituția a primit o putere mai mare.
În zona turism-cultură ce investiții se preconizează?
La ultima ședință de CJ am votat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea Complexului Muzeal Octavian Goga, din Ciucea. Acum se va depune proiectul pe fonduri UE – Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027. Va avea o valoare de 87,8 milioane de lei. Vor fi reabilitate un mausoleu, mai multe clădiri, o bisericuță, alei, parcuri. Dacă reușim să îl modernizăm, să îl digitalizăm, sunt șanse de atrage mai mulți turiști. CJ Cluj gestionează activitatea administrativă, iar cea cultural-științifică, Ministerul Culturii, prin Direcția Județeană de Cultură.
Promotori ai digitalizării administrației
Digitalizarea este cea mai avansată pe partea de urbanism la CJ Cluj.
CJ s-a digitalizat foarte mult în această direcție: cu certificate de urbanism și tot ceea ce ține de acest domeniu. Acum, cu câteva clicuri, poți să obții certificatul valid din punct de vedere juridic. CJ Cluj a fost pionier în zona aceasta. Până la urmă, dacă s-a constatat că sunt foarte multe cereri la urbanism, de ce să-i pui pe oameni să adopte o birocrație suplimentară, dacă poți să simplifici prin niște proceduri online care să fie securizate? După pandemie, dacă am rămas cu ceva bun, a fost pe zona aceasta. Am început să ne eficientizăm prin digitalizare și aceasta va fi trendul, e o chestiune ireversibilă. Nu mai putem să ne întoarcem la dosarul cu șină și la veșnica semnătură fizică pe 1.000 de documente. Trebuie să înțelegem că, dacă nu debirocratizăm și nu simplificăm procedurile, vom fi puși în situația să pierdem foarte multe fonduri UE. Ne uităm cu invidie la Polonia, Estonia, la alte țări care au gradul de absorbție de peste 90%. Acolo totul este digitalizat, omul poate să stea frumos acasă și din fața laptopului să acceseze fonduri UE pentru întreprinderi mici și mijlocii, turism sau agricultură. Atunci nu va mai fi nevoie să mergem să dăm nas în nas cu cu funcționarul public.
