Șef al Laboratorului de Analize Medicale din cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș, Prof. Univ. Dr. Adrian Man și-a amintit, în interviul pentru revista noastră, ca laureat al Galei Mureșul Medical – Premiile Zi de Zi, de ce a însemnat perioada pandemică și ne-a oferit detalii interesante despre profesia sa.
Domnule Profesor, pentru început vă rugăm să ne faceți o prezentare a dumneavoastră și a activității pe care o desfășurați.
Cariera medicală a început în anul 2006, când mi-am început studiile de rezidențiat pe medicină de laborator. Din anul 2012, am lucrat pe sectorul de bacteriologie al Spitalului Clinic Județean Mureș (SCJM), în calitate de medic specialist, iar din anul 2018 ca medic primar. În prezent sunt șeful Laboratorului de Analize Medicale din cadrul SCJM. Cariera profesională a fost precedată și ulterior completată de cariera academică. Pe acest plan, am parcurs toate etapele „naturale” de evoluție în carieră didactică, începând cu preparator universitar din 2004, până la actuala funcție de profesor universitar (din 2020). Două mari etape în dezvoltarea profesională au fost:
- studiile doctorale, unde am avut ocazia să aprofundez, în context interdisciplinar cu Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, sub îndrumarea distinsului domn Prof. Radu Deac, situația endocarditelor infecțioase, accentuând partea microbiologică; în acest context, am realizat importanța controlului infecțiilor, subiect care și în ziua de astăzi este de interes major în lumea medicală.
- Studiile postdoctorale desfășurate timp de un an în Institutul de Virusologie Experimentală din Zurich, Elveția, unde am avut șansa să dobândesc abilități tehnice și analitice deosebite: biologia moleculară în microbiologie, incluzând tehnici care în acel moment erau limitate în România (PCR, manipulare virală, culturi de celule, proteomică). Îmi amintesc cu mare drag de Prof. Fraefel care m-a îndrumat, și de colegii mei doctoranzi și postdoctoranzi cu care am colaborat cu mare drag. Aceasta experiență s-a dovedit a fi indispensabilă în perioada 2020-2022 în special, când a fost necesară implementarea metodelor de diagnostic al infecției COVID-19 prin RT-PCR.
Domeniile de interes în cercetare sunt legate de aspecte epidemiologice și de transmitere a bacteriilor în mediu spitalicesc și în mediul înconjurător, sau de identificarea unor potențiali compuși cu efect antimicrobian, mai ales în această perioadă pe care mulți experți în domeniu o consideră „end of antibiotic era”. Într-adevăr, observăm la nivel global, și desigur și la noi în țară, o adaptare permanentă a bacteriilor la antibiotice, inclusiv la cele de ultimă generație. În timp, acest segment de chemoterapeutice va înceta cu mare probabilitate să fie eficient împotriva bacteriilor dăunătoare, care știu să își dezvolte în termen scurt mecanisme de rezistență. Adaptarea bacteriilor este ajutată în plus și de noi, oamenii, care neținând cont de multe ori de sfaturile specialiștilor, apelăm în mod abuziv la antibiotice și alte medicamente, chiar când nu este cazul. În acest context, consider că oamenii trebuie să aibă încredere în sfaturile specialiștilor, să respecte regimul de acces în spitale și circuitele aferente, să nu cadă în capcana automedicației, să efectueze analize periodice în scop de prevenție. Laboratorul de Analize Medicale pe care îl coordonez poate asigura cu succes o gamă largă de analize de rutină, are acreditare RENAR, asigurând toate condițiile de calitate pentru analize de bacteriologie, biochimie, imunologie și hematologie. Salut cu mare drag echipa de profesioniști din cadrul laboratorului, fără de care nu ar fi posibilă asigurarea continuității și calității analizelor.
În calitate de coordonator al Laboratorului de Analize Medicale din cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș, care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat în ultimii ani, în special în timpul pandemiei?
Provocarea cea mai mare, care a servit rolul de „armată” în activitatea profesională a mea și a multor colegi, a fost pandemia COVID-19. Într-adevăr, în situația în care la data anului 2020 metodele de diagnostic impuse de situația epidemiologică (RT-PCR) erau slab sau deloc implementate în spitalele din România, a fost foarte dificil să demarăm procesul de diagnostic. Într-un timp extrem de scurt, am fost nevoiți să organizăm un laborator de biologie moleculară funcțional, iar ordonanțele de la acel moment nu specificau detalii tehnice de implementare. Efortul a fost foarte mare, atât analitic din partea personalului, cât și financiar din partea autorităților, să pornim laboratorul de biologie moleculară. Datorită experienței acumulate în stagiile din străinătate, dar în primul rând având suportul colegilor care în ciuda pericolului infecțios necunoscut au acceptat să fie alături de mine în acele momente, laboratorul RT-PCR și-a început activitatea cu succes. Ce a urmat, nu a fost ușor: îmi amintesc de diminețile în care intrau în laborator sute de probe de la pacienți COVID; sortarea, etichetarea, aranjatul probelor pentru prelucrare dura până la 2 ore; purtam costume de biosecuritate pe toată perioada prelucrării probelor; eram permanent în alerta riscului de contaminare – să nu uităm ca la acel moment erau multe necunoscute legate de virusul SARS-CoV-2, iar presiunea asupra personalului din laborator legată de riscul de contaminare era maximă; trebuia să asigurăm permanență 7 zile din 7; eram înconjurați de sunetele sirenelor ambulanțelor care aduceau pacienți COVID în spital. Să nu uităm partea birocratică, cu nenumărate rapoarte către forurile superioare, gestiune de reactivi, materiale de laborator, arhivare dovezi din procesul de diagnostic. În fine, am uitat de ceea a fost greu, au rămas amintiri neplăcute. Dar, totodată, am avut oportunitatea de a lucra cu oameni noi, de a vedea ce înseamnă munca în echipă, de a perfecționa laboratorul de analize, oferind rezultate de calitate.
Cum s-a dezvoltat microbiologia medicală și cum este privită astăzi de către studenți, viitorii medici? Care este nevoia de specialiști în acest domeniu?
Microbiologia medicală este în prezent o ramură desprinsă din microbiologia generală. Se bazează pe interacțiunea profesională dintre microbiologi, infecționiști, epidemiologi. Cum menționam anterior, colaborarea, interdisciplinaritatea, dialogul sunt cheia succesului. Consider că această ramură medicală este de viitor, iar proaspeții absolvenți de medicină încep să se îndrepte spre ea. Primele generații de specialiști în microbiologie medicală și-au ridicat deja diplomele. Să nu uităm, că de când au apărut organismele pluricelulare pe planetă, au apărut și infecțiile. Orice vietate se poate infecta cu așa-numiții microbi: plante, animale, oameni; chiar și bacteriile pot fi infectate de anumite virusuri, sau există virusuri care infectează alte virusuri. Putem concluziona că microbiologia este o ramură a laboratorului de analize care va dăinui și care va fi de neînlocuit. Chiar dacă specializarea de microbiologie medicală este la început, cu siguranță absolvenții specialiști își vor găsi locul de a activa în domeniu.
Cum se îmbină activitatea clinică, cu activitatea didactică și de cercetare științifică?
Din punctul meu de vedere, poate fi punctat foarte scurt și clar: activitatea clinică, didactică și de cercetare științifică sunt inseparabile. Un clinician care nu își actualizează cunoștințele permanent pe baza ultimelor descoperiri științifice sau prin prisma cursurilor postuniversitare, nu va putea face față solicitărilor profesionale. Medicina este în continuă mișcare, îmbinându-se tot mai mult cu dezvoltarea tehnologică și informatică. Un spital universitar ca al nostru are marele avantaj de a avea ca practicieni, în mare parte, cadre didactice universitare. Acestea, forțate de necesitatea de a-și actualiza cunoștințele pentru interacțiunea cu studenții, devin, de asemenea, profesioniști medicali mult mai buni, fiind la curent cu ultimele descoperiri în domeniul lor de activitate.
Ce obiective aveți în perioada următoare în ceea ce privește dezvoltarea laboratorului?
În prezent, în această formă, laboratorul de analize medicale face față solicitărilor, dar cu un efort important din partea resursei umane. Desigur, acest efort este necesar pentru asigurarea calității analizelor, deoarece orice scăpare umană poate avea repercusiuni în rezultatul oferit. Din acest motiv, consider necesară redirecționarea atenției și concentrării resursei umane asupra managementului calității, iar efortul legat de manipulare probe biologice, dexteritate și manualitate să fie preluat de echipamente automate. Viziunea mea este reorganizarea completă a laboratorului, într-o structură separată, automatizată, centralizată, care să permită prelucrarea simultană a unui număr mare de probe. Astfel, se vor asigura rezultate rapide și de încredere, scăzând durata de spitalizare, cu toate avantajele care derivă. Acest aspect este important mai ales în microbiologie, unde metodele moderne de diagnostic prin spectrometrie de masă, metode PCR, pot asigura diagnosticul de infecție în 2-48 ore, comparativ cu diagnosticul clasic, actual, care durează 2-5 zile.
Iris GRAUR
Interviu publicat în ediția print a revistei Transilvania Business cu nr. 115 (februarie-martie 2023)
