Aerogara din Someșeni își mărește actualul terminal și platforma de aeronave, dar în paralel îl pregătește pe cel de 40.000 mp, ce va fi concretizat în cinci ani.
Extinderea actualului terminal este o etapă intermediară impusă de creșterea abruptă a traficului după pandemie, însă conducerea Aeroportului Internațional Avram Iancu (AIAC) va demara studiul de fezabilitate pentru cel nou.
“Noi nu ne comparăm cu marile hub-uri internaționale, suntem un aeroport regional, însă unul de referință. Prin această extindere mărim semnificativ zonele de regrupare. Estimăm că nou terminal va fi gata în cinci ani, unul de 40.000 mp. Avem o revenire puternică față de 2022, dacă în primele cinci luni erau atunci 797.000 de pasageri, acum este o creștere de 47%, la 1,1 milioane.
Anul acesta vom depăși prima oară în istorie 3 milioane de pasageri, față de 2,9 milioane în 2019. La orele de vârf există perioade aglomerate în terminalul de plecări, zona de regrupare, zona de plecări externe. Avem intenția să construim un nou terminal, dar până atunci această extindere este foarte importantă.
Am gândit aceste terminale încă din 2015, când aveam numai 200.000 de pasageri, am pregătit infrastructura pentru 3 milioane, având în vedere estimările de creștere a traficului. În acest an vrem să concretizăm proiecte de 80 de milioane de euro, însă deja avem multe implementate”, a explicat directorul AIAIC, David Ciceo.
Pasageri procesați în containere
Proiectarea și lucrările de extindere a terminalului existent sunt concretizate de o asociere compusă din companiile Bog’Art, UTI și ACI Cluj. “Bog’Art are experiență în aeroporturi, a participat la construirea celui din Brașov, dar are și proiecte în derulare pe cele din Sibiu, Satu Mare, Cluj-Napoca. Avem în vedere extinderea terminalului în părțile de nord și de est, mărim sălile de regrupare.
La plecări interne avem 400 mp, vom ajunge la 1.700 mp, la zona de regrupare externe, de la 1.800 mp ajungem la 5.100 mp. Va fi o mare provocare pentru că se lucrează sub trafic, dar avem sprijin de la Poliția de Frontieră, Serviciul Român de Informații, Brigada Antitero, companiile aeriene și de handling, Romatsa, toate implicate în gestionarea proiectelor aeroportului.
Pasagerii vor fi procesați în containerele pe care le montăm; vor avea aer condiționat, însă nu va fi același confort ca în terminal. Spațiile comerciale le mutăm provizoriu în aceste containere; nu vor fi de dimensiunea și calitatea celor prezente, până în februarie confortul va fi puțin afectat, dar din martie 2024 vom avea cu totul alte condiții, fiind îmbunătățiri semnificative pentru confortul pasagerilor”, spune Ciceo.
Aeroport independent energetic
Contractul cu Bog’Art se ridică la 365 de milioane de lei, 149 milioane fiind bani nerambursabili. “213 milioane de lei este suma suportată de AIAIC, un efort financiar pe care trebuie să îl facem, dar avem venituri proprii importante, suntem pe profit ca să putem asigura fondurile. Am luat și un credit bancar, de 80 de milioane de lei.
Am fost nevoiți să extindem și platforma cu 9.000 mp, odată cu mărirea terminalului. Vom avea două filtre de control de securitate cu echipamente moderne. De altfel, am fost primul aeroport din Europa unde nu se mai scot lichidele și electronicele din bagaje. În România, Timișoara a implementat ulterior acest sistem.
Termenul de finalizare a extinderii este 10 februarie 2024. Suprafața extinsă la parter va fi de 2.500 mp, la etaj, de 4.600 mp. Astfel se va asigura capacitatea pentru un trafic în creștere, se reduce timpul de procesare, crește confortul pasagerilor, se asigură noi spații comerciale – o sursă importantă de venituri dar și de facilități oferite pasagerilor.
Tot prin acest proiect vom instala pe acoperiș un sistem de panouri fotovoltaice, cu 270 de unități, prin care vom asigura 40% din energia necesară terminalelor. Separat de aceste panouri și de cele de la uzina electrică, realizăm un studiu de fezabilitate pentru un parc fotovoltaic scopul fiind ca, în trei ani, AIAIC să devină independent energetic.
Alte proiecte: construim o nouă remiză PSI finanțată 98% din fonduri europene, un gard inteligent pentru asigurarea accesului, important în condițiile existenței acestor șantiere”, a precizat managerul AIAIC.
Provocarea majoră: traficul în condiții de șantier
“Avem onoarea de a moderniza și a extinde cel mai mare aeroport regional al României, o provocare pentru noi, ca antreprenor. Sunt trei etape în derularea acestui proiect: proiectarea a început în februarie, e închisă. A doua este realizarea organizării de șantier, în derulare, prin care să asigurăm, pe durata lucrărilor, confortul și siguranța pasagerilor.
Avem finalizată zona de regrupare ce va asigura fluxul pasagerilor și siguranța aeroportului și activitățile conexe. Ultima e faza de execuție, de nouă luni, care are trei obiective esențiale: primul e extinderea terminalului, inclusiv cu intervenții în interiorul acestuia. Al doilea e platforma de 9.000 mp, iar a treia, intervenții la partea de gospodărire a apelor.
Cea mai mare provocare nu o reprezintă de fapt volumele de sute de tone de confecții metalice, beton, oțel, ci că lucrăm într-un aeroport funcțional, cu toate exigențele care trebuie păstrate. Sunt convins că, așa cum am reușit cu partenerii noștri în alte proiecte, o vom face și la Cluj.
Depunem tot efortul pentru a ridica această investiție la standardele de calitate cerute. Trebuie să avem un pic de răbdare, să suferim un pic pentru a avea spații mai mari și un aeroport adaptat acestor noi date de trafic”, a menționat Ionuț Ioniță, director regional de dezvoltare la Bog’Art.
Aparate de securitate de ultimă generație
AIAIC, regie autonomă aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, a anunțat demararea lucrărilor de execuție pentru extinderea terminalului de pasageri plecări pe latura de nord. Proiectul presupune extinderea terminalului plecări cu 7.200 mp și a platformei de staționare a aeronavelor cu 9.000 mp. Noile spații vor fi dotate cu aparate de securitate de ultimă generație de tip standard C3.
Vor fi realizate două porți de îmbarcare pentru zborurile externe, una pentru cele interne. La finalizarea lucrărilor, va fi optimizată gestionarea fluxului de pasageri în intervalele aglomerate, la orele de vârf. În noua configurație, terminalul plecări și platforma extinsă de parcare pentru aeronave răspund nevoilor traficului de pasageri în creștere și numărului mare de zboruri preconizat în următoarea perioadă.
Valoarea contractului de finanțare a proiectului este 365 de milioane de lei, din care valoarea cofinanțarea UE de 129 de milioane și 19 milioane de la bugetul de stat. Perioada de implementare stabilită în contract este de 24 de luni, între 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2023. Proiectul este cofinanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Viorel Federiga, președintele AIAIC:
“În condițiile evoluției traficului aerian înregistrat în ultima perioadă, investițiile de la AIAIC vor asigura noi facilități pentru pasageri. Este foarte important că extinderea terminalului se va realiza din fonduri nerambursabile, o finanțare de 130 milioane lei de la UE și 20 de milioane de la bugetul național. Atragerea fondurilor UE pentru dezvoltarea aeroportului este prioritară pentru noi. Încercăm de fiecare dată să sprijinim aeroportul în proiectele sale dacă mai putem câștiga bani de la UE. Din păcate, anul acesta este singurul când se vor mai da subvenții europene; timpul ne presează de fiecare dată la orice proiect, așa încât vrem să putem finaliza cât mai mult din ele”.
