Transilvania Business prezintă studiul „Intermodal. Schimbare de paradigmă în transportul de marfă” – secțiunea de modificări legislative – realizat de Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor – Universitatea Babeș-Bolyai (CISD-UBB), la solicitarea DP World România. Cercetarea integrală poate fi descărcată de pe platforma dedicată.
SCHIMBĂRI LEGISLATIVE ÎN TRANSFERUL MODAL
“În ultimii ani, Uniunea Europeană (UE) a emis reglementări legislative care să trateze problematica poluării mediului cu emisii de gaze cu efect de seră. Cea mai importantă este Effort-Sharing Regulation (ESR), ce reglementează țintele naționale pe care fiecare stat membru le are pentru reducerea poluării provenite din sectoarele construcții, transport, agricultură, industrii mici și deșeuri. Se estimează că 60% din emisiile poluante din UE provin din aceste surse.
Ultima revizuire a țintelor este activă din 2023. Conform acesteia, România trebuie să scadă cu 12,7% emisiile de gaze poluante până în 2030, având una dintre cele mai scăzute ținte dintre țările membre. Una dintre principalele acțiuni considerate pentru atingerea țintelor este transferarea transportului rutier de marfă pe cale feroviară sau fluvială, de fapt intensificarea transportului intermodal în cadrul UE.
Pentru aceasta, în 2013, a fost instituită Rețeaua de Transport Trans-European (TEN-T). Un aspect important e că TEN-T pune accentul pe existența terminalelor care să faciliteze transferul între diverse moduri de transportare a mărfii. Însă extrem de important este faptul că statele membre decid care sunt prioritățile de infrastructură de transport. Implicit, decid dacă se axează pe transportul rutier, feroviar”.
Trenurile de mare viteză, încă un deziderat
“Problematica reducerii emisiilor de CO2 datorate transportului rutier este prezentă în toate strategiile recente ale UE. În 2020 a fost publicată strategia de mobilitate sustenabilă și inteligentă a Comisiei Europene. Principala idee este transferul transportului de marfă către calea feroviară, apele interne și maritime. Strategia prevede dezvoltarea unui sistem de transport multimodal eficient, caracterizat, în primul rând, de o rețea feroviară de mare viteză, dar care să fie accesibilă din punctul de vedere al costurilor.
Ținta este ca până în 2030 traficul feroviar general de mare viteză să se dubleze, în timp ce până în 2050 să se dubleze transportul de marfă pe calea ferată. Această strategie evidențiază necesitatea ca, până în 2050, TEN-T să fie operațional din punct de vedere al transportului multimodal, astfel încât să asigure o conectivitate sporită.
Toate strategiile UE susțin necesitatea reducerii dependenței de combustibilii fosili. Prin urmare, tendința este de transfer a transportului de marfă către modalități mai prietenoase cu mediul. Astfel, este necesară dezvoltarea și modernizarea, printre altele, a mijloacelor de transport rutier, feroviar, maritim, fluvial și aerian cu emisii zero. Se evidențiază necesitatea continuării electrificării transportului feroviar.
Mai mult, pentru transportul rutier de marfă există propuneri pentru diverse taxe care să se aplice, pentru a descuraja, pe de o parte, și a compensa pentru poluare, pe de alta. Porturile și aeroporturile sunt considerate că trebuie să devină hub-uri de transport care să faciliteze transferul intermodal. Însă, în același timp, ele trebuie să devină prietenoase cu mediul.
Dar, atât strategia de mobilitate sustenabilă și inteligentă, din 2020, cât și raportul special evidențiază faptul că încă sunt probleme semnificative în legislația și realitatea europeană, care nu permit atingerea atât de ușoară a acestor deziderate și care trebuie tratate în noile procese runde de modificări legislative din domeniu”.
Lipsă acută de terminale
“Le punctăm pe cele mai relevante pentru raportul de față: nu există, la ora actuală, o strategie dedicată transportului intermodal în UE, ci, toate prevederile sunt parte a unor strategii mai generale; cadrul legislativ legat de transportul intermodal trebuie revizuit substanțial. Sunt necesare ajustări atât ale Directivei de transport combinat, cât și ale TEN-T.
Infrastructura necesară transportului intermodal și transferului mărfii de la o modalitate de transport la alta este deficitară. Se manifestă o lipsă importantă de terminale de transfer multimodal, în special în unele părți ale UE. Pentru ca țintele europene să poată fi atinse, este necesară susținerea deschiderii unor astfel de terminale.
Propunerea de revizuire a TEN-T menționează că statele membre trebuie să evalueze necesarul de terminale de transport intermodal și să acționeze în consecință. Problema cea mai importantă pe care trebuie să o rezolve UE pentru eficientizarea transportului intermodal este întârzierea în reacție a statelor membre, care încetinește procesul de uniformizare. Trebuie adăugate verigile lipsă din lanțul de transport intermodal, astfel încât acesta să devină eficient”.
Finanțare deficitară la nivel european
“Acest lucru se poate face nu doar legislativ, ci și prin susținere financiară, prin strategiile de finanțare europeană. Dar, un aspect foarte important din acest punct de vedere este faptul că aceste strategii de finanțare trebuie regândite. Aceasta deoarece raportul special nr. 8/2023 evidențiază faptul că suportul financiar alocat transportului intermodal începând cu 2014 a fost deficitar.
Strategiile UE cu privire la transportul intermodal nu au fost eficiente și este imperios necesară o revizuire a acestora. Printre altele, evaluarea implementării trebuie focusată pe rezultate și impact. Transportul intermodal, din cauza tuturor celor menționate, este, încă, inferior ca eficiență economică, celui pur rutier.
Raportul special estimează că transportul intermodal este încă, în medie, cu peste 50% mai scump decât cel pur rutier. Monitorizarea este defectuoasă, existând o lipsă semnificativă de date și statistici în domeniu, care să permită o evaluare mai eficientă și mai orientată înspre decizii de politică.
Principalele sugestii care apar în privința viitoarelor modificări legislative se referă la instituirea de ținte legate de transportul intermodal al mărfii și a modului de raportare; o mai bună reglementare strict a transportului intermodal și a problemelor sale aferente, prin modificarea regulamentelor existente sau introducerea unora noi. Practic se urmărește ca aceste reglementări să crească nivelul de competitivitate a transportului intermodal.
Alte sugestii sunt creșterea eficienței raportării informațiilor pentru furnizarea de date cu o acuratețe ridicată, care să aducă plus valoare în procesele decizionale (ar putea fi evaluate mai concret și eficient necesitățile sectorului); susținerea cooperării între statele membre ca să se poată dezvolta infrastructura de intermodal pe distanțe lungi în cadrul UE; respecificarea procedurile de finanțare UE în domeniu prin focusarea pe analiza cost-beneficii pentru transportul intermodal; impunerea de restricții suplimentare pentru transportul rutier de marfă, inclusiv la nivelul localităților, prin prevederi de transport prietenos cu mediul și în strategiile de dezvoltare locală a orașelor”.
Transportul intermodal sau combinat este bazat pe diferite moduri de transport al mărfurilor. În transportul intermodal, mai multe unități de încărcare sunt utilizate de-a lungul întregului traseu. În timpul acestuia, mărfurile nu sunt transbordate, singurul lucru care se schimbă fiind mijlocul de transport. Printre cele mai comune unități de încărcare se numără containerele, semiremorcile și cutiile mobile.
