Au fost depuse 13 oferte neangajante pentru realizarea studiului de fezabilitate la Tarnița-Lăpuștești, anunţă ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
“O necesitate fundamentală a sistemului energetic național este realizarea capacităților de stocare și echilibrare. În această privință, în ședința Guvernului din data de 27 iulie 2023, a fost adoptat memorandumul cu tema adoptarea unor masuri pentru realizarea obiectivului de investiții Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești”, a spus Burduja, conform Energynomics.
Pentru realizarea acestui obiectiv au fost desemnate două societăți la care Statul Român este acționar unic, respectiv majoritar – Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) și Hidroelectrica.
Am efectuat o cercetare de piață. Au fost depuse 13 oferte neangajante pentru realizarea obiectivului, de la unele dintre cele mai importante companii de profil din lume”, menționa Burduja, în raportul de mandat 15 iunie – 31 august.
“Ne propunem ca în cel mai scurt timp să procedăm la contractarea studiului de fezabilitate necesar, cu termen de finalizare până la finalul anului 2024. Interesul investitorilor pentru proiect este substanțial”, a spus ministrul.
Odisee de patru decenii
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda, anul trecut, reluarea proiectului-mamut, idee de pe vremea dictatorului Nicolae Ceaușescu vehiculată și abandonată constant de către autorități. Patru companii din Coreea de Sud au transmis statului român, în 2021, că sunt interesate să se implice în resuscitarea proiectului din județul Cluj.
Potrivit Transelectrica, în contextul țintelor de integrare a centralelor cu surse regenerabile la până în 2030, era oportună analizarea posibilităților de realizare de astfel de CHEAP. Tarnița-Lăpuștești, cu o putere instalată de 1.000 MW, presupune o investiție de tip greenfield de 1 miliard de euro, centrala putând asuma atât rolul de compensare a producătorilor care funcționează în bandă, cât și cel de echilibrare în sistemul energetic național, afirmă Transelectrica.
În stadiul inițial al studiilor de fezabilitate, obiectivul a fost considerat doar pentru compensarea producătorilor care funcționează în bandă. În perioada 2014-2016 au fost selectate de compania de proiect Hidro Tarnița trei consorții din China, dar în 2017 Guvernul a întrerupt procedura de selecție pentru a analiza alte modalități de atragere de investitori, luând în calcul parteneriatul public-privat.
Hidrocentrala ar fi urmat să fie construită, în 5-7 ani, la 30 km de Cluj-Napoca, pe valea Someșului Cald. CHEAP era prevăzută să aibă patru grupuri de câte 250 MW, scopul fiind echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva intrării în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă și ca urmare a majorării puterii instalate în centrale eoliene și solare, cu producție intermitentă.
Proiectul a fost discutat pentru prima dată în România acum 40 de ani, când au fost efectuate cercetări pentru depistarea celui mai bun loc, ales din 20 de amplasamente din toată țara, datorită căderii foarte bune de apă și a poziționării.
