Mediul asociativ local cere o amânare a avizării tuturor proiectelor de dezvoltare urbană din zona râului care străbate municipiul Cluj-Napoca.
Organizațiile Someș Delivery, Societatea Organizată Sustenabil, Clujul Civic și Clujul Sustenabil solicită blocarea planurilor urbanistice zonale (PUZ) de dezvoltare imobiliară până la aprobarea celui pentru culoarul verde-albastru. Proiectul de amenajare a coridorului de mobilitate urbană sustenabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului între Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida e în faza de concept general.
Au avut loc mai multe dezbateri pe acest subiect, una în cadrul CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică și alta în cadrul evenimentului Someș Delivery Apahida. În ambele dezbateri s-au discutat principii generale de intervenție pentru realizarea continuității ciclo pietonale de-a lungul Someșului și aspecte punctuale legate de fiecare zonă din zona orașului.
Asociațiile MiniMass (Someș Delivery), SOS Someșul Nostru, Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil au pledat pentru proiectul culoarului de mobilitate urbană sustenabilă la Someș de câțiva ani și susțin că acesta ar trebui să fie proiectul prioritar al orașului.
“Primarul Emil Boc și-a asumat în declarația sa cererea societății civile: „Ne vom duce cu dezbaterea publică și în Gilău și în Florești și în Apahida. M-am asigurat alături de dumneavoastră că în viziunea urbanistică a acestor localități din zona metropolitană nu vor apărea blocuri în calea acestui culoar verde-albastru, că toți primarii vor respecta ceea ce respectă Clujul, că acest culoar va fi ferit de intervenții urbanistice grosolane care să pună în pericol derularea lui.
Reconectarea cu natura trebuie să fie o prioritate majoră a fiecăruia dintre noi și soluțiile urbanistice ale viitorului sunt bazate pe urbanismul verde. PUG-urile acestor unități administrative teritoriale care se află în fază de elaborare țin cont de acest proiect astfel încât proiectul să poată fi implementat cu ușurință și dus după aceea mai departe și spre axa Jucu, Bonțida, Gherla și Dej”.
Problemele de mobilitate sustenabilă pe care actuala propunere pentru Carbochim le aduce au fost relevate de către arhitectul Mircea Munteanu, dar și de alți participanți la dezbatere precum Gheorghe Elkan și Marius Moga. Atât arhitecții implicați în proiectarea culoarului cât și reprezentanții societății civile au subliniat necesitatea de a proteja biodiversitatea Someșului, de a limita traficul auto la râu și au atras atenția asupra riscului ca dezvoltările imobiliare din zona râului să limiteze potențialul proiectului.
Secretarul de stat în Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ovidiu Cîmpean, gazdă a dezbaterii, a subliniat că „unul dintre livrabilele acestui contract este PUZ care va reglementa foarte clar regimul de dezvoltare al zonei adiacente râului Someș”.
Având în vedere acest lucru, mediul asociativ local cere amânarea avizării tuturor proiectelor de dezvoltare urbană la Someș până la aprobarea proiectului culoarului; doar astfel mobilitatea ciclo-pietonală și biodiversitatea Someșului vor avea prioritate. Acest lucru ar însemna că niciun PUZ pentru dezvoltare imobiliară la Someș să nu fie aprobat înaintea celui pentru culoar”, au transmis organizațiile locale.
