Ministrul clujean a confirmat că ipotezele luate în calcul inițial la Ministerul Finanțelor nu s-au validat, deci va lua măsuri de restricționare a cheltuielilor publice.
“Evoluția execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului arată că ipotezele luate în calcul la elaborarea bugetului nu au fost cele care s-au și validat, iar ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat. Acest lucru impune aprobarea de măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ținta de deficit stabilită pentru 2023.
În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care sã conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, ținta de deficit asumată poate fi depășită.
Consecințele sunt imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar, dar și indirect asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune, cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a transmis conducerea Ministerului Finanțelor (MF).
Principalele măsuri luate de minister
- Limitarea încheierii de angajamente legale pentru anumite categorii de cheltuieli, la nivelul autorităților și instituțiilor publice cu sursă de finanțare de la bugetul de stat, cu excepția proiectelor finanțate din fonduri europene;
- Limitarea plăților efectuate în perioada noiembrie – decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare „bunuri și servicii”, la cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie – septembrie 2023 la acest titlu de cheltuieli;
- Interzicerea finanțării din fonduri publice a organizării de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, cu excepția zilelor oficiale ale unităților administrativ-teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an, precum și cele aferente programului național Timișoara – Capitală Europeană a Culturii; cheltuieli de această natură care depășesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donații și sponsorizări;
- Amânarea plății pentru titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților;
- Reglementarea unor mecanisme bugetare temporare privind virările de credite bugetare și de angajament, cu încadrare în bugetul aprobat.
Trei acte normative, adoptate de Guvern
Guvernul a adoptat trei proiecte de acte normative inițiate de MF, care stabilesc măsuri care să sprijine finalizarea proiectelor europene ale unităților administrativ-teritoriale; măsuri pentru gestionarea eficientă a patrimoniului și resurselor minerale și naturale aflate în proprietatea statului român; măsuri de eficientizare și reducere a cheltuielilor publice.
„Suntem în punctul în care mai multe proiecte finanțate din fonduri externe, implementate de către autoritățile administrației publice locale, sunt blocate din lipsă de resurse financiare pentru a asigura cofinanțarea proprie și finanțarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor.
Tocmai de aceea am venit cu acest mecanism de împrumuturi din veniturile din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1 miliard de lei, pentru a oferi șanse pentru modernizarea infrastructurii, cum ar fi reabilitarea drumurilor, construcția de școli și spitale sau dezvoltarea infrastructurii de transport public”, a explicat Boloș.
Cum vrea să prevină blocarea șantierelor
Proiectul de act normativ, inițiat alături de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, stabilește condițiile prin care unitățile administrativ-teritoriale pot solicita MF contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare în limita a 1 miliard de lei pentru asigurarea cofinanțării proiectelor externe nerambursabile, inclusiv pentru finanțarea cheltuielilor neeligibile asociate acestor proiecte.
Termenul-limită de depunere a documentelor este până la 15 decembrie pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale din MF. Mecanismul de acordare și derulare a împrumuturilor și modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituțiilor publice se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor, în 15 zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, în următoarele condiții:
a) Dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel: 1 punct procentual pentru scadențe de până la trei ani, inclusiv și 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani, inclusiv;
b) Perioadă de rambursare: 1-5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parțial sau integral;
c) Valoarea maximă ce poate fi autorizată pentru o unitate administrativ-teritorială: 10 milioane lei pentru municipii; 25 milioane pentru județe; nelimitată pentru comune și orașe.
Măsuri de administrare eficientă a proprietăților statului
Actul normativ stabilește că bunurile de natura clădirilor și a terenurilor aferente indiferent de destinația acestora, echipamente încorporate în acestea, clădiri speciale, precum și orice alte bunuri imobile indiferent de natura acestora intrate în proprietatea privată a statului român prin confiscare, ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală, aflate în gestionarea ANAF, situate pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, pot fi transferate în domeniul public al acestora, fără plată.
„Luăm măsuri pentru a prioritiza o serie de cheltuieli până la finalul anului, în contextul evoluției execuției bugetare din primele nouă luni. Măsurile gândite de Guvern nu înseamnă să reducem investițiile sau să tăiem din programele sociale esențiale, ci am avut în vedere o abordare mai atentă și planificată a cheltuielilor guvernamentale pentru a ne asigura că suntem responsabili.
Investițiile din fonduri europene nu sunt impactate în niciun fel și își urmează bunul demers. Nu în ultimul rând, asigurăm posibilitatea dezvoltării de proiecte de investiții pe terenurile degradate / nevalorificate ale statului, gândindu-ne în perspectiva perioadei de programare 2021-2027″, a completat ministrul.
Transferul bunurilor din domeniul public/privat al statului, în domeniul public/privat al unităților administrativ-teritoriale, inclusiv posibilitatea de transmitere a bunurilor confiscate, are ca scop dezvoltarea de proiecte investiționale pentru comunitățile locale, atât prin Politica de Coeziune, pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, cât și pentru realizarea investițiilor din programe naționale finanțate de la bugetul de stat sau investiții din surse proprii ale autorităților publice locale și județene.
Prin actul normativ se introduc și noi reglementări privind redevențele pentru terenurile concesionate potrivit legii de către Agenția Domeniilor Statului, în calitate de administrator al terenurilor proprietate publică a statului, care, pe bază de contract de concesiune, se vor indexa cu indicele prețului de consum pe 2022, dacă nu este prevăzut astfel prin contractele încheiate potrivit legii. Termenul de plată pentru redevențele actualizate este până la 31 decembrie 2024.
Explicațiile date de ministru
“Adaptarea la realitate poate fi o problemă pentru mulți. În loc să ofere alternative sau să contribuie la dezbaterea constructivă a economiei, sunt mai interesați de politica partizană decât de binele național. Sigur că poate fi la îndemână să practici zgomotos eschiva retoricii patriotice.
Sigur că, la rândul meu, aș fi putut să mă ascund în fața a două-trei cifre care dau bine sau să încep să arăt cu degetul spre alții care ne-au adus aici. Vorbim însă de o problemă care nu cunoaște nuanțe politice, ci reprezintă o provocare pentru bunăstarea românilor.
Nu înteleg cum poți să faci asta când România se află la un moment de răscruce și are nevoie de măsuri ferme pentru a intra în normalitate, pentru a nu pune în pericol investițiile din fondurile europene și pentru a nu alunga din țară finanțatorii instituționali.
Avem publicată execuția bugetară la nouă luni, care ne arată concret unde suntem. Nu cred că mai încape vreo urmă de îndoială că reducerea deficitului bugetar necesită o abordare matură și necesită măsuri ferme. Zilele acestea am publicat în consultare un pachet de măsuri pentru plafonarea cheltuielilor publice.
Plafonare care nu înseamnă să reducem investițiile sau să tăiem din programele sociale esențiale. Nu se pune problema vreunei tăieri a investițiilor. Nu facem altceva decât să prioritizăm cheltuielile pe care statul le are.
Ea presupune doar o abordare mai atentă și planificată a cheltuielilor guvernamentale pentru a ne asigura că suntem responsabili cu resursele financiare ale țării. Reducem risipa pentru a ne putea concentra pe obiective prioritare: să implementăm proiectele din fonduri europene care ne aduc autostrăzi, școli noi, spitale, apă curentă în fiecare casă și măsuri de sprijin pentru cei vulnerabili”.
