Prezent la finalul lunii septembrie în județul Mureș, ministrul Energiei, Sebastian Burduja a explicat necesitatea derulării unor proiecte majore pentru România, astfel încât să fie asigurată securitatea Sistemului Energetic Național (SEN), iar consumatorii să beneficieze de energie fără intermitențe. Ce proiecte din Transilvania sau derulate de companii ardelene ar putea contribui la atingerea acestor obiective, detaliem în cele ce urmează.
Din 2027, România va fi cel mai mare producător de gaz din Europa atunci când primele molecule de gaze vor intra în sistemul național de transport din Neptun Deep, un proiect în coproducție 50% – 50% OMV Petrom și Romgaz, a declarat, la Târgu Mureș, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
“Din producția suplimentară anuală, probabil 10 miliarde de m³, cea mai proastă utilizare ar fi să ardem gazul la aragaz și, respectiv, să îl folosim așa cum intră el în sistemul național de transport. Printre cele mai bune metode de a valorifica acest gaz este în industria chimică, unde putem să obținem produse finite cu o valoare adăugată mult mai mare”, a subliniat ministrul.
Însă industria chimică e aproape inexistentă – Azomureș nu produce la capacitate maximă fertilizanți, iar Chimcomplex – produse clorodosodice, produse organice și de sinteză. Alți mari producători nu prea mai sunt. Însă, dacă va fi stimulată industria mare consumatoare de gaze naturale, pentru viitorii producători sunt căutate soluții pentru ca o parte din producția din perimetrul Neptun Deep să fie livrată intern.
“Romgaz analizează toate opțiunile disponibile pentru a putea furniza gazul din Marea Neagră pentru piața internă. Pentru asta însă trebuie să fie și consum, pentru că am văzut cu toții și ne bucurăm că România și-a îndeplinit toate țintele de înmagazinare a gazului pentru sezonul rece, desigur că a făcut-o în contextul unui consum intern mai mic. La momentul acesta e o chestiune juridică, tehnică destul de complicată, care ține de politica europeană și românească în plan comercial, dar, cu siguranță, Romgaz cel puțin are acest mandat de a se concentra pe consumatorii români și ei vor beneficia de jumătate din producția de gaz”, a subliniat Sebastian Burduja.
Totodată, vor continua proiectele de dezvoltare sau extindere a rețelelor de transport, respectiv distribuție a gazelor naturale, un program pe care Guvernul României și l-a asumat în ciuda faptului că, teoretic, gazele naturale rămân doar resursă de tranziție în procesul de atingere a neutralității climatice în 2050.
“Cunoașteți Programul Anghel Saligny și angajamentul Guvernului României de a aduce gazul în casele cât mai multor români. E până la urmă o chestiune care ține de condițiile de trai decent, de calitatea vieții. Sunt convins că producția suplimentară din Neptun Deep ne va acoperi cu prisosință acest consum casnic adițional, manifestat prin extinderea rețelelor din Anghel Saligny și împreună cu ministrul dezvoltării, dl. Adrian Veștea am accelerat ordinele comune care au stat la baza demarării Programului Anghel Saligny pentru rețelele de gaze în mai multe județe”, a declarat Sebastian Burduja.
Dacă vor fi dezvoltate noi rețele și în corelație cu tendințele internaționale de a folosi hidrogenul inclusiv ca sursă de energie în viitor, întrebarea privind dezvoltarea rețelelor pentru a putea transporta hidrogen în amestec cu gaze naturale a venit firesc.
„Din punct de vedere tehnic, blendingul în acest moment e foarte scump și foarte greu de făcut. De altfel, din PNRR, noi aveam o investiție în zona Olteniei de 400 de milioane de euro, pe Componenta VI – Energie. Ministerul Energiei, ca titular de jalon, a propus-o spre eliminare, în ultima lună de negocieri cu Comisia Europeană, noi am furnizat argumente tehnice adiționale de la Transgaz în principal pentru care în acest moment investiția nu este rentabilă în România. Sigur, pe viitor trebuie să ne gândim și la blending, și la folosirea hidrogenului, dar într-un mod inteligent. De altfel, noi lucrăm la strategia națională pe hidrogen care este într-un stadiu final. În aceasta, România trebuie să decidă unde va folosi hidrogenul: îl va folosi în industrie, îl va folosi în transporturi, îl va folosi în centralele de cogenerare. Cea mai proastă utilizare este în centralele de cogenerare, deci în blending cu gazul. Hidrogenul scump va fi mai ieftin în câțiva ani de zile, dar deocamdată e un combustibil foarte scump și toți experții internaționali cu care am lucrat, inclusiv Banca Mondială, ne-au spus folosiți-l în transport, folosiți-l în industrie, abia pe ultimul plan folosiți-l în blending cu gazul”, a subliniat ministrul Energiei.
Surse de echilibare a SEN
Totodată, gazele naturale reprezintă în continuare o resursă viabilă pentru echilibrarea SEN.
“Noi nu putem periclita siguranța sistemului energetic național producând doar energie verde, care este energie cu o producție intermitentă, bate soarele, bate vântul, avem producție de energie verde, nu – avem o problemă. De aceea sistemul energetic național nu se poate lipsi de gaz pentru echilibrare”, a considerat Sebastian Burduja.
În aceeași măsură, producția de energie hidro rămâne una dintre sau chiar cea mai importantă sursă de energie de echilibrare, siguranța SEN reprezentând unul dintre argumentele ministrului Energiei pentru finalizarea proiectelor de hidrocentrale aflate în construcție.
Cel de-al doilea se referă la cheltuirea deja a sute de milioane de euro pentru aceste proiecte începute în sectorul energetic de statul român, cum sunt cele de la Răstolița, jud. Mureș, sau la Dumitra pe Jiu, jud. Hunedoara.
“Capacitățile hidro pot fi folosite inclusiv pentru echilibrarea sistemului, ceea ce România are nevoie disperată să facă. Noi scoatem din exploatare undeva la 4.500 de MW pe bază de cărbune în următorii ani. Mă refer la lignit, la Complexul Energetic Oltenia. Pe de altă parte, avem probabil cinci-șase, poate până la 10.000 de MW în regenerabile, solar, eolian, producție intermitentă. Dl. Dragoș Ivan de la Dispeceratul Energetic Național, ne-a solicitat pârgii pentru a echilibra sistemul, pentru că dacă nu îl ține în echilibru, nu se aprinde becul. Și între a pune în pericol sistemul energetic național, securitatea energetică a României versus anumite proceduri care țin de mediul înconjurător, cred că trebuie să prioritizăm securitatea sistemului energetic, dacă avem de ales între cele două și, din păcate, de multe ori avem de ales”, a explicat Sebastian Burduja.
În același scop este gândită și investiția Tarnița-Lăpuștești, jud. Cluj, atât pentru producție, cât și pentru echilibrare.
“Discutăm de o putere instalată de 1 GW, însă va reieși exact din studiul de fezabilitate. Sunt până la patru turbine prevăzute acolo. Principiul îl cunoașteți, acumularea prin pompaj înseamnă că în momentul în care ai un gol de producție, pornești turbinele și produci energie electrică, atunci când ai supraproducție, de exemplu în mijlocul zilei românii nu sunt acasă, nu este un consum la fel de mare, este soare, bate vântul, dai drumul la pompele din lacul inferior și urci înapoi apa în lacul superior. Orice țară normală la cap are un asemenea sistem, inclusiv Bulgaria. Noi n-am fost în stare, din păcate, să-l facem de zeci de ani, deși ideea este din perioada interbelică, nu este proiectul lui Ceaușescu, așa cum greșit s-a spus. Mari ingineri energeticieni români l-au gândit încă dinainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, deci proiectul trebuie făcut, este foarte rentabil, pentru că în momentul acesta serviciile de echilibrare se plătesc foarte bine pentru că nu există. Sunt estimări care vorbesc de o necesitate de echilibrare, de stocare a energiei, de fapt de 4.000 de megawați. Deci ne-ar trebui patru Tarnița Lăpuștești în țară sau încă o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, iar diferența de energie să o obținem stocând energia în baterii”, a arătat ministrul Energiei.
SAPE a definitivat caietul de sarcini pentru derularea procedurii de achiziție publică în vederea atribuirii studiului de fezabilitate, având un termen de maxim 1 an de zile.
„E foarte important ca studiul de fezabilitate să fie bine realizat, pentru că studii au mai fost făcute pentru Tarnița Lăpuștești și sunt prin niște sertare. Nu există niciun fel de studiu serios de mai bine de 11-12 ani de zile, deci practic trebuie luat de la zero. Ne dorim foarte mult să fie o procedură competitivă, internațională, să vină cei mai buni proiectanți din lume, să-l gândească și ulterior să poată fi implementat. Dorința mea nu este să-l facă statul român neapărat, dacă poate să-l facă și are resurse, m-aș bucura să fie așa. Dacă însă soarta proiectului va depinde de viitorul titular de la Ministerul Energiei, aș prefera să fie făcut de un partener privat, statul român să rămână cu un procent minoritar în proiect”, a subliniat acesta.
De proiect sunt interesate companii din Coreea de Sud, Japonia, SUA, pentru a aminti doar câteva. Realist, proiectul poate fi realizat în 8-10 ani.
În linie dreaptă
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja a vizitat una dintre investițiile majore ale Romgaz SA, Centrala Termoelectrică de la Iernut, aflată în șantier din 2016, când a fost semnat contractul cu Duro Felguera și Romelectro pentru realizarea și predarea la cheie a obiectivului de investiții. Centrala termoelectrică nouă, cu ciclu combinat cu turbine cu gaz, ar putea să fie finalizată până la finalul lui 2024.
„La Iernut am vrut să văd cu ochii mei stadiul lucrărilor, mobilizarea antreprenorului Duro Felguera, sunt peste 100 de oameni în șantier în aceste momente, deci este o mobilizare bună a antreprenorului și graficul este respectat. Este o epopee a investiției de la Iernut pe care o cunosc din 2019-2020, când eram secretar de stat la Ministerul Finanțelor și am reușit atunci să deblocăm o problemă cu furnizorul turbinelor, General Electric. Ulterior, lucrările s-au blocat. A existat o problemă din partea antreprenorului spaniol Duro Felguera și un demers diplomatic, politic și comercial din partea autorităților române, din partea SNGN Romgaz pentru reluarea lucrărilor, ceea ce s-a întâmplat și le mulțumesc public tuturor celor care au contribuit la această realizare. Sigur, vom sărbători cu toții în decembrie anul viitor, când este estimată punerea în funcțiune a noii centrale. Mesajul pe care l-am transmis antreprenorului și către Romgaz este să accelereze lucrările, astfel încât să putem beneficia cu toții de această investiție cât mai repede și în primul rând să beneficieze județul Mureș”, a arătat ministrul Burduja.
Proiectul este finanțat din Planul Național de Investiții (PNI), gradul de realizare este de peste 80%, iar termenul de finalizare este de 16 luni începând cu 1 august când Romgaz a emis ordinul de începere a lucrărilor.
Articol publicat în ediția print cu nr. 123 a revistei Transilvania Business (31 octombrie – 21 noiembrie)
