Metarankingul universitar 2023 este dominat de universitățile din Cluj-Napoca și București. În top 10 se mai află universități din Brașov, Iași și Timișoara.
Clasamentul universităților din România realizat după principiile Metarankingului Universitar are ca idee principală combinarea riguroasă a performanțelor universităților românești în clasamentele internaționale de prestigiu. Astfel, performanțele acestora pot fi evaluate dincolo de variații, unele întâmplătoare, în diferite topuri individuale.
Metarankingul universitar este publicat de Centrul Qualitas din Universitatea Babeș-Bolyai, cu o echipă de experți interni și externi, din 5 instituții de învățământ superior. Din echipă face parte și rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Pe primele 5 poziții se află 7 universități, seria fiind deschisă de UBB și Universitatea din București, urmate pe locul 3 de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Universitatea Politehnică București. Față de top 5 de anul trecut, se înregistrează un nou intrat, respectiv Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Mai jos, regăsiți tabelul comparativ cu pozițiile ocupate de universități în 2023, respectiv 2022.
Care sunt orașele cu cele mai multe universități în Metaranking 10
Capitala rămâne în top 10 cu cele mai multe universități și în 2023, respectiv 4, urmată de Cluj-Napoca cu 3.
Universitatea Transilvania din Brașov a urcat un loc față de poziția ocupată anul trecut. Universitatea din Oradea a căzut un loc, iar Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și-a depășit poziția din 2022.
Topul facultăților de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București a urcat două poziții, de pe 5 pe 3, în timp ce universitatea din Cluj-Napoca de același profil, respectiv „Iuliu Hațeganu”, a stagnat pe poziția a patra.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași a coborât un loc de pe 10, iar Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” Tg. Mureș a urcat o poziție.
Pe aceeași poziție, 13, s-a regăsit și anul acesta Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova.
Criteriile care au ghidat demersul Metarankingului Universitar
Principiul 1. Clasamentele incluse în Metarankingul Universitar se bazează dominant pe criterii/indicatori academici. Selecția acestor clasamente pornește de la analizele IREG –Observatory on Academic Ranking and Excellence7 și analiza UNESCO.
Principiul 2. Fiecare clasament inclus în Metarankingul Universitar are aceeași pondere. Cu alte cuvinte, nu considerăm că un clasament este mai important decât altele și subliniem faptul că fiecare în parte generează o cantitate relevantă de cunoaștere despre universitățile pe care le analizează.
Principiul 3. Se includ în Metarankingul Universitar doar acele clasamente care oferă o evaluare globală a universităților.
Principiul 4. Metodologia este auditată extern și, unde este posibil, validitatea rezultatelor se verifică prin analize complementare și/sau raportarea la alte date disponibile.
Se mai arată în documentația experților că pornind de la aceste principii, au fost selectate pentru analiză și includere în Metarankingul Universitar următoarele clasamente internaționale:
(1) Academic Ranking of World Universities/ARWU (educație și cercetare);
(2) Center for World University Rankings/CWUR (educație și cercetare);
(3) Leiden Ranking/CWTS (cercetare);
(4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU (cercetare);
(5) QS – Top Universities Ranking/QS (educație și cercetare);
(6) Scimago Institutions Ranking/Scimago (dominant cercetare);
(7) Times Higher Education – World University Rankings/THE – Times (educație și cercetare);
(8) University Ranking by Academic Performance/URAP (cercetare);
(9) Best Global Universities Rankings/U.S. News (cercetare).
Fiecare dintre clasamentele menționate mai sus a fost împărțit în cinci (5) clase egale (cvintile – pentru a reliefa intuitiv în clasamentul internațional al universităților următoarele niveluri: superior, mediu-superior, mediu, mediu-inferior și inferior):
Clasa 1 – incluzând universitățile situate în primele 20% din totalul rangurilor incluse în clasament;
Clasa 2 – incluzând universitățile situate pe următoarele 20% din ranguri (21%-40%);
Clasa 3 – incluzând universitățile situate între 41% și 60% din ranguri;
Clasa 4 – incluzând universitățile situate între 61% și 80% din ranguri;
Clasa 5 – incluzând universitățile situate între 81% și 100% din ranguri.
Universitățile localizate în diverse clase au primit puncte după cum urmează: Clasa 1 – 5 puncte; Clasa 2 – 4 puncte; Clasa 3 – 3 puncte, Clasa 4 – 2 puncte și Clasa 5 – 1 punct.
Fiecare universitate din România a cumulat astfel un scor care reflectă suma punctelor primite ca urmare a includerii acesteia într-una dintre clasele fiecăruia dintre clasamentele analizate.
