Noul Cod Silvic, versiunea 2023, prevede pedepse mai mari pentru furturi plus se confiscă și mijlocul de transport, paza pădurii devine obligatorie. Tăierile la ras vor fi interzise în ariile naturale protejate, iar lemnul exploatat va fi vândut ca lemn fasonat. Mai mult, sunt definite comunitățile dependente de pădure, valorificarea superioară a lemnului, conflictul de interese și incompatibilitatea. Citește mai departe modificările principale promovate în noul Cod Silvic și justificările ministrului Mediului.
Pedepse mai mari pentru hoții de lemne
Cei care dau date false în SUMAL (sistemul informațional de urmărire în timp real a masei lemnoase din România) închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea accesului în aplicația de urmărire a masei lemnoase, care presupune imposibilitatea de mai transporta lemn.
Dacă cineva exploatează cu 20% mai mult din cantitatea declarată fapta devine infracțiune, iar persoanei i se confiscă și mijlocul de transport.
„Furtul este catalogat ca infracțiune în multe alte domenii, dar când vorbim de furt de masă lemnoasă am coborât pragul de la 10 mc la 5 mc. Am făcut acest lucru în urma consultării societății civile și a tuturor entităților interesate. Însă, mai importantă este măsura complementară a confiscării mijlocului de transport. Degeaba facem zeci de mii de dosare penale. Când persoana rămâne fără mijlocul de transport, cred că măsura are un puternic caracter descurajator și în acest fel peste 1 an sau doi furtul de masă lemnoasă se va diminua,” explică ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Suspendarea accesului în SUMAL
„Atunci când greșești trebuie să plătești și prin a-ți fi limatat accesul în sistemul informatic, la început pentru o perioadă mai scurtă sau în funcție de gravitatea situației se poate anula,” mai arată Fechet.
Tăierile la ras vor fi interzise în ariile naturale protejate.
Astfel, procentul de păduri protejate va crește de la 10% din fondul forestier la peste 40%.
„Este una dintre cele mai importante propuneri ale noului Cod Silvic. Dacă astăzi doar pe 10% din pădurile României sunt interzise aceste tăieri, respectiv în parcurile naționale, odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ extindem suprafața în aproape jumătate din fondul forestier. Vom adăuga toate parcurile naturale, toate siturile Natura 2000, ceea ce ne va duce la un procent mai mare de 40%. Lucru care în opinia specialiștilor din silvicultură va fi benefic pentru că tăierea la ras e un tip de procedură silvică dovedită a nu fi cea mai potrivită,” – ministrul Mediului.
Pădurarii angajați sau deținători de firme de exploatare a lemnului se vor regăsi în stare de conflict de interese
Incompatibilitatea și conflictul de interese sunt pentru prima dată subiecte în Codul Silvic.
„Am deschis discuția despre incompatibilități pentru prima oară în Codul Silvic, la fel pentru prima oară am deschis subiectul și despre conflictul de interese. Încercăm să reglementăm conflictul de interese. Mai exact, noi considerăm că dacă eu sunt pădurar, pe de o parte, eu nu am voie să dețin o firmă de exploatare lemnoasă sau să fiu angajat la vreo astfel de firmă, precum și rudele până la gradul doi, care înseamnă frați, surori,” – ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Lemnul va fi comercializat ca lemn fasonat
Acest fapt permite o mai bună valorificare a lemnului și un control mai eficient asupra tăierilor de păduri. Va fi încurajată utilizarea lemnului în industria construcțiilor și a producerii de mobilă. România este prima țară care a definit în Codul Silvic termenul de valorificare superioară și utilizarea lemnului în cascadă.
Conf. univ. dr. Ing Liviu Nichiforel, Prodecan al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, partener în demersul susținut de realizare al noului Cod Silvic alături de Universitatea Transilvania Brașov: „Ca răspuns direct la valorificarea superioară a lemnului, suntem singura țară la nivel european care are definit la articolul 112 ce înseamnă valorificare superioară și utilizarea lemnului în cascadă. Nici o altă țară încă nu a transpus acest nou concept în legislația silvică. De asemenea, modul în care aceste lucruri se vor reglementa ține de subiectul regulamentului de vânzare a masei lemnoase. Primul principiu prin care regulamentul se va crea este valorificarea superioară masei lemnoase. Tendința la nivel european este de sprijinire a utilizării lemnului în construcții, cu toate avantajele care vin pe stocarea carbonului pe termen lung. În acest sens, Codul Silvic vine cu o propunere că trebuie să facem eforturi să sprijinim utilizarea lemnului și în construcții cu toate avantajele care sunt subliniate și în Strategia Forestieră Europeană.”
Codul Silvic va permite statului să împădurească terenurile despădurite și abandonate de proprietari
În noul Cod Silvic, pădurile vor fi verificate cu imagini din satelit, iar drumurile forestiere vor fi monitorizate video. Astfel, existând cadru legal pentru oprirea tăierilor ilegale de pădure și pedepsirea hoților.
„Vorbim de foarte mulți ani despre hărțile satelitare, însă ceea ce pot să spun este că am atribuit contractul de achiziție publică. Avem un câștigător și de îndată ce terminăm cu contestațiile și procedurile ulterioare în baza legislației privind achizițiile publice, vom putea să avem contractul atribuit. Urmează să fim în procedură de evaluare pentru contractul de supraveghere video, urmează să instalăm 350 de puncte de supraveghere video. Cred că din 27 decembrie vom începe evaluarea ofertelor. Și pe principiul camerelor de monitorizare a vignietelor, folosind câte 3 camere de monitorizare pentru fiecare astfel de punct, nu doar că vom identifica numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se face transportul respectiv, dar vom putea să interogăm SUMAL-ul în timp real pentru a vedea dacă acel transport este legal sau nu. La fel cum și hărțile satelitare care suprapun la interval de o săptămână două imagini luate din satelit. Dacă vor constata că există o lipsă, o gaură în fondul forestier, vor interoga în timp real SUMAL-ul și vor încerca să afle dacă acea tăiere este legală sau ilegală,” – explică ministrul Mediului.
„În ceea ce privește sistemul de monitorizare prin tehnologie LiDAR (n.r. light detection and ranging), și vom cumpăra tot prin PNRR nu doar echipamente de zbor ci și astfel de sisteme, suntem într-un proces destul de avansat în care am transmis celorlalte instituții ale statului român care se pricep la astfel de lucruri: toate specificațiile tehnice, caietele de sarcini așa cum le propunem noi și sunt optimist că foarte repede vom reuși să avem o documentație de atribuire a acestui contract,” – Fechet.
Paza pădurii din proprietate este obligatorie
Proprietarul fie că e statul, fie că e o persoană privată poate asigura paza cu firme specializate sau în regim propriu.
Comunitățile dependente de pădure, întâietate la exploatarea acesteia
Vor fi stabilite comunitățile care depind critic de pădure și acestora li se va asigura cu prioritate accesul la resursele forestiere. Se vor aloca resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere și pentru construcția de depozite de lemn de foc, cât mai aproape de comunități. Concret, între 5% – 20% din încasările ocoalelor silvice de stat și private din vânzarea de masă lemnoasă.
„Aceste comunități dependente de pădure nu sunt doar la munte, fie că vorbim despre lemnul de foc, fie despre alte resurse pe care pădurea le poate pune la dispoziție. Prin noul Cod Silvic definim această situație, creăm posibilitatea ca printr-o legislație secundară să explicăm și mai bine modul în care acele comunități vor fi ajutate de către pădure. Pe scurt, mai întâi de toate, cred că pădurea ar trebui să asigure nevoile comunității locale și dacă după ce comunitatea respectivă beneficiază de avantajele pădurii, putem să ne plimbăm prin țară cu lemnul sute de kilometri,” – ministrul Mediului.
Conf. univ. dr. Ing Liviu Nichiforel, Prodecan al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava: „Pentru definirea comunităților dependente de pădure, am preluat definiția de la World Wide Fund for Nature, există și un minister responsabil pentru definirea metodologiei. Sper că unele lucruri au fost transferate cu succes.”
Consiliul Național pentru Silvicultură
Este înființat Consiliul Național pentru Silvicultură, un filtru etic și tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic și pentru orice act de corupție produs în interiorul sistemului silvic.
Registrul Național Forestier
Apare, de asemenea, Registrul Național Forestier în care vor fi incluși toți proprietarii de păduri din România.
Catalogul Național al Ecosistemelor strict porotejate
Apare, în plus, și Catalogul Național al Ecosistemelor strict protejate. Vor fi incluse în acest catalog pădurile virgine, pădurile din rezervații naturale sau monumente ale naturii.
Apare și un concept nou, respectiv „insule de îmbătrânire”. Acestea sunt suprafețele de pădure de cel puțin 0,1 ha, cu un rol important în menținerea biodiversității, și care vor fi protejate de tăieri.
Accesul în pădurile României este liber
Orice român se va putea bucura de pădurile României pentru că va putea să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Regula este valabilă și pentru pădurile deținute în acest moment de statul român și de privați, asta doar dacă proprietarul nu a interzis accesul și dacă în zonă nu este o exploatare, o vânătoare sau risc de incendii.
„Accesul în pădure este vital. Populația se poate bucura de acest bun de interes public. Accesul în pădure poate să însemne și acces la resursele pe care pădurea ni le pune la dispoziție, fie că vorbim de fructe de pădure sau de ciuperci,” – ministrul Mediului.
Când va intra în vigoare noul Cod Silvic. Etapa aprobării interministeriale
Urmează discuții pe comisii, vot în Camera Deputaților și Senat, rezultate în 17 semnături ale ministerelor Guvernului României.
„Am trimis tuturor celorlalte ministere, 17 în total, care urmează să avizeze proiectul de Cod Silvic. Eu cred că ministerele vor aviza foarte repede acest proiect de lege. De altfel, el a fost pus în consultare publică. Nu e prima oară când vedem forma finală. Ulterior, în prima ședință de Guvern, de îndată ce am cele 17 semnături, voi intra cu acest Cod Silvic și va fi transmis de urgență Parlamentului spre aprobare. Sper să fie adoptat foarte repede de cele două camere. Voi merge personal la fiecare comisie unde se va dezbate proiectul, voi participa la comisiile de fond, precum și la cele de aviz. Voi merge în plenul Parlamentului pentru a-l susține, cu speranța că el va rămâne în forma aceasta,” declară Mircea Fechet, ministrul Mediului.
Sursa foto – Facebook Ministerul Mediului
