Livia Banu – directorul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea (BRECO) și Monica Terean, Șeful Secretariatului Comun al Programului Interreg Romania-Ungaria, au vorbit într-un interviu pentru Transilvania Business despre Programul Interreg V-A România Ungaria (ROHU), care s-a încheiat în decembrie 2023, despre proiectele de succes implementate în cadrul acestui program, dar și despre noua ediției a Programului Interreg VI-A și noile linii de finanțare propuse de acesta.
Transilvania Business: Ce reprezintă Programul Interreg V-A România – Ungaria (ROHU) și cui se dresează?
Livia Banu: Programul Interreg V-A România-Ungaria este un program finanțat de Uniunea Europeană, care s-a încheiat la sfârșitul anului 2023. Scopul său a fost să încurajeze cooperarea transfrontalieră între cele două țări vecine, contribuind astfel la politica de coeziune a Uniunii Europene. Acesta a acordat finanțare nerambursabilă pentru proiecte care au abordat provocările comune și au susținut dezvoltarea regiunii de frontieră.
Programul a beneficiat de un buget total de aproximativ 232 de milioane de euro. Din această sumă, 189 de milioane de euro au provenit din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), la care s-a adăugat cofinanțarea națională a României și Ungariei.
Autoritățile publice, organismele de drept public și organizațiile non-profit au fost principalele categorii de beneficiari care au avut acces la finanțare prin program.
Transilvania Business: Care sunt județele din aria eligibilă a Programului Interreg România -Ungaria?
Livia Banu: Aria eligibilă programului a inclus județele Satu Mare, Bihor, Arad și Timiș de-a lungul frontierei românești, respectiv, județele Szabolcs-Szatmár-Bereg, Hajdú-Bihar, Békés și Csongrád de-a lungul frontierei maghiare.
Transilvania Business: Ce tipuri de proiecte au fost finanțate prin Interreg V-A România – Ungaria?
Livia Banu: Fondurile europene alocate prin program au finanțat proiecte cu impact transfrontalier, în beneficiul comunităților locale, în domenii precum îmbunătățirea calității apei, patrimoniu natural și cultural, îmbunătățirea mobilității transfrontaliere, creșterea ocupării forței de muncă, sănătatea, apărarea împotriva dezastrelor și cooperare transfrontalieră între instituții și comunități.
Proiectele implementate au ajutat comunitățile să înțeleagă că solidaritatea europeană există cu adevărat, contribuind la creșterea prosperității și calității generale a vieții în regiunea de graniță.
Transilvania Business: La sfârșitul anului 2023 s-a încheiat perioada de implementare a Programului Interreg V-A România-Ungaria 2014 – 2020. Vă rog să dați exemple de câteva proiecte de succes finanțate în această perioadă.
Livia Banu: Programul Interreg V-A Romania-Ungaria a finanțat 99 de proiecte, care, în marea lor majoritate, au fost sau sunt pe cale să devină succese în domeniilor lor de intervenție. Am obținut rezultate remarcabile cu resurse limitate. În urma acestui exercițiu de cooperare, regiunea de frontieră româno-maghiară rămâne mai bogată.
La Timișoara, unul dintre cele mai mari orașe din România și cel mai mare oraș din regiunea de graniță româno-maghiară, exista o maternitate care funcționa într-o clădire construită la începutul secolului trecut, cu destinația internat de fete. Programul Interreg V-A România – Ungaria a asigurat finanțarea celei mai moderne maternități din regiune, prima maternitate publică construită la Timișoara în ultimii 50 de ani. Este o clinică de obstetrică-ginecologie cu peste 120 de paturi și compartimente de fertilizare in vitro (cel mai modern din Romania), ginecologie, chirurgie laparoscopică și histeroscopică, obstetrică fiziologică și spitalizare de zi, terapie intensivă, secție pentru prematuri, nou-născuți eutrofici, secție ATI, bloc operator, săli de nașteri și camere de gardă.
Alte realizări de excepție finanțate prin proiecte au vizat crearea celui mai modern laborator robotizat de analize medicale la Oradea; un spital extins și echipat cu cele mai moderne echipamente medicale, la Hodmezovasarhely; o unitate mobilă de mamografie la Satu Mare; un bloc operator de chirurgie cardiacă pediatrică la Timișoara, singurul în regiune; cel mai modern centru multicultural din regiune, la Debrecen, reabilitarea unor obiective de valoare patrimonială și crearea de spații noi de prezentare a acestor valori; dezvoltarea unor destinații turistice, salvarea de la dispariție a două specii endemice, nufărul termal și dropia; infrastructură rutieră nouă sau modernizată, ca de exemplu centura ocolitoare a orașului Curtici (AR), toate având un impact semnificativ asupra calității vieții locuitorilor din zona de graniță.
Acestea reprezintă doar câteva exemple de proiecte care au beneficiat de bugete semnificative pentru investiții în infrastructură și echipamente.
Proiecte mici de tipul „people-to-people”, conform terminologiei programului, au contribuit la consolidarea încrederii reciproce între comunitățile învecinate. Inițiativele de cooperare în domeniul sportiv, cultural sau al activităților recreative au unit oamenii și au avut un impact semnificativ asupra relațiilor între comunități.
Transilvania Business: A început Programul Interreg VI-A România-Ungaria (ROHU). Pe ce perioadă se va derula acest program de finanțare? Aduce el noutăți față de programul precedent? Dacă da, care sunt acestea?
Monica Terean: Programul Interreg VI-A România-Ungaria (ROHU) continuă eforturile de cooperare transfrontalieră implementate în regiune. Acesta este implementat în perioada 2021 – 2027 și beneficiază de o alocare financiară totală de 175.940.025,00 EUR, din care 80 % FEDR, în valoare de 140.752.020,00 EUR.
În comparație cu programul anterior, Interreg VI-A România-Ungaria este mai concentrat, axându-se pe mai puține domenii de finanțare. Acesta susține proiecte menite să contribuie la cele 6 obiective specifice din cadrul a 3 priorități: promovarea energiei din surse regenerabile, adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor, conservarea naturii și a biodiversității, sănătate, cultură și turism, precum și o colaborare mai eficientă între instituții, administrații publice și cetățeni.
Programul nou aduce câteva îmbunătățiri, cum ar fi un cadru legislativ mai simplu și o modalitate mai ușoară de raportare și rambursare a cheltuielilor din proiecte. Toate aceste ajustări au ca beneficiu o diminuare a eforturilor administrative pentru beneficiari și pentru structurile implicate în implementarea programului. O măsură menită să sprijine beneficiarii în pregătirea unor proiecte mature se referă la posibilitatea de a li se deconta cheltuieli efectuate în acest scop începând cu 1 ianuarie 2021.
Un alt aspect important este că proiectele de importanță strategică au fost integrate în program încă din etapa de pregătire. Totodată, procentul de finanțare din partea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) a scăzut de la 85% la 80%, dar, în același timp, cofinanțarea din partea României și Ungariei a crescut. Astfel, beneficiarii contribuie la bugetul proiectului cu aceeași proporție, minim 2% în cazul beneficiarilor Români și respectiv 5% în cazul celor din Ungaria.
Transilvania Business: Puteți să oferiți informații despre apelurile de proiecte care vor fi lansate în cadrul Interreg VI – A ROHU?
Monica Terean: Planificăm lansarea a două apeluri deschise și unul pentru operațiuni de importanță strategică. Primul dintre cele deschise este în desfășurare, cu termen de depunere până la 26.01.2024 pentru proiecte care prevăd investiții în infrastructură.
Transilvania Business: Având în vedere experiența programului precedent, care sunt cele mai dese probleme și cele mai mari provocări cu care s-au confruntat beneficiarii și ce recomandări le-ați face celor care vor să aplice la acest program pentru a depăși aceste probleme?
Monica Terean: Cele mai mari provocări au apărut din cauza pandemiei de COVID-19 și a conflictului din Ucraina. Acestea au creat dificultăți în privința achizițiilor publice, au dus la creșteri de prețuri și la întârzieri semnificative în implementarea proiectelor. Din cauza restricțiilor impuse în timpul pandemiei, beneficiarii au fost nevoiți să-și ajusteze activitățile din proiecte, mutând evenimente planificate inițial în format fizic, cum ar fi conferințe, întâlniri și workshop-uri, în mediul online. Acestea au fost modificări ale proiectelor din motive obiective, dar au existat și situații în care blocajele au fost generate de faptul că beneficiarii nu au reușit întotdeauna să-și planifice corespunzător activitățile.
Recomandăm aplicanților să acorde o atenție deosebită planificării activităților din proiecte, să se asigure că au o echipă de proiect eficientă și să-și stabilească bugete realiste și în general să propună proiecte cu un grad mare de maturitate. Totodată, îi sfătuim să studieze cu atenție Ghidul solicitantului, și să participe la evenimentele pe care le organizează programul cu ocazia lansărilor, inclusiv la sesiunile online de întrebări si răspunsuri, care se desfășoară săptămânal, pe durata desfășurării apelurilor.
DAN BIRTA
Articol apărut în TB 126
