Cele mai importante entități și companii de finanțare din România și-au trimis managerii la Cluj în ideea creării unei “fabrici” de antreprenori care să genereze afaceri de succes în domenii strategice considerate de mare viitor.
Csaba Balint (foto), membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a prezentat proiectul Antreprenori de Top, demarat împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB). “Traversăm o perioadă caracterizată de schimbări structurale majore – îmbătrânirea populației, tranziția verde – cu tensiuni geopolitice, dar propulsată de evoluții incredibile în domeniul inteligenței artificiale (AI), factori ce pot transforma modelele de business existente.
Această epocă are potențialul de a deveni o nouă revoluție industrială, de această dată una digitală, unde tehnologia AI se profilează ca un veritabil motor de transformare, asemănător cu marile inovații din trecut, precum motorul cu aburi sau electricitatea. În fața acestor provocări și oportunități, este important să rămânem adaptabili, pregătiți pentru schimbare.
Proiectul își propune să aducă împreună oamenii de afaceri, oferindu-le un spațiu în care să-și împărtășească ideile și să-și dezvolte competențele. Pentru antreprenorii prezenți aici provocările create de incertitudinile la nivel global sau de impactul disruptiv al tehnologiei vor deveni cu ușurință oportunități.
Mediul de afaceri din România și-a dat examenul de maturitate în ultimii ani, demonstrând competență, creativitate, curaj, dar mai ales, o intuiție extrem de fină. Totuși, trebuie să recunoaștem că procesul spre maturizarea economică completă a României este încă în desfășurare. Nu am atins încă nivelul dorit, acela de a ne afla cât mai aproape de standardele de viață din Vest”.
Cum am evitat recesiunea
“2023 a fost un an complicat: economia României a încetinit, înregistrând o creștere de 2,1%, jumătate din avansul obținut în 2022, dar am evitat recesiunea. În ciuda acestei performanțe economice mai scăzute, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare, a recuperat decalajul uriaș din anii 2000, ajungând la un nivel similar cu Polonia, Ungaria.
Am evitat recesiunea prin orientarea către un model de creștere în care investițiile, în special cele finanțate prin fonduri UE, au o contribuție mai importantă decât consumul la creșterea PIB. În ceea ce privește inflația, aceasta a crescut ușor la începutul anului, principalul determinant fiind majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte, respectiv influențe sezoniere.
Ne așteptăm ca procesul dezinflaționist să continue, chiar dacă într-un ritm mult mai lent. În cazul în care datele statistice ne vor confirma așteptările și vom vedea o scădere notabilă a inflației în următoarea perioadă, s-ar putea deschide o fereastră de oportunitate pentru relaxarea politicii monetare într-un mod prudent și adecvat contextului economic local și global.
În acest context plin de incertitudini, e esențial să încheiem procesul de maturizare financiară pentru a fi mai pregătiți în fața provocărilor și pentru a dezvolta strategii pe baza cărora companiile să-și atingă potențialul maxim de dezvoltare”, spune oficialul BNR.
Finanțarea e scumpă în România
Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) va furniza specialiștii necesari în educația antreprenorilor. “Țara noastră se confruntă cu un spor natural negativ, îmbătrânirea populației, am avut un exod masiv al forței de muncă, acum importăm personal din țările asiatice, mai ales fără calificare, însă într-un procent redus.
Leul se menține de doi ani aproape la același nivel față de euro, în condițiile unei inflații care a trecut și de 10%. O mare problemă pentru exportatorii noștri ca să rămână competitivi pe piețele externe; ei pot face acest lucru doar prin mărirea productivității.
Accesul antreprenorilor la sursele de finanțare este încă redus dacă ne referim la piața de capital sau obligațiunile emise de companii. De aceea trebuie ca ei să poată să obțină capital la un cost convenabil”, consideră Adrian Groșanu, președintele CECCAR Cluj.
Clujul, dat ca model la nivel național
Florian Neagu, director adjunct al Direcției stabilitate financiară a BNR, a prezentat situația antreprenoriatului, inclusiv la nivel de regiuni. “Clujul stă bine în analizele noastre la imobiliare, dar și prin faptul că aici își are sediul cea mai importantă bancă din România. PIB pe cap de locuitor în țara noastră era de 55% din media UE, acum a ajuns la 75%, însă Clujul este deja la 100%, iar Regiunea Nord-Vest (RNV), la 60%. Desigur că există disparități în interiorul RNV, dar se simte un progres.
Nivelul alfabetizării financiare din România este peste media Europei Centrale și de Est, dar încă departe de economiile dezvoltate ale continentului, conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. De asemenea, stăm mai slab cu accesul la finanțare. În privința comportamentului financiar, antreprenorii noștri tind să nu facă o delimitare între banii companiei și cei personali, să folosească finanțele familiei pentru a acoperi datoriile firmei.
Antreprenorii din România vor să dezvolte afacerea cu resurse proprii, reinvestirea profitului și vânzarea activelor față de cei din Vestul Europei, care se bazează pe creditul comercial, leasingul financiar și operațional, piața de capital.
Dintre cele 650.000 de firme active din România, 200.000 au un capital social de maxim 200 de lei, o treime așa funcționează. Deci antreprenorii nu sunt interesați să majoreze capitalul propriu, își împrumută compania, iar aceste firme devin nebancabile deoarece băncile nu au cum să acorde un credit unor societăți cu capitaluri proprii negative.
Noi am făcut și o cercetare asupra firmelor de succes din România, 2.700 la număr, dintre care 115 în Cluj. Criteriile de selecție au fost capitalul majoritar autohton (privat sau de stat), o cifră de afaceri anuală de peste 100 milioane lei, disciplină la plată, performanța economică, sănătate bilanțieră.
Majoritatea au reușit în industria prelucrătoare, servicii, comerț, construcții și agricultură. Noi am vrea să vedem cât mai multe reușite nu în sectoare ca transporturi sau comerț, ci în domenii care produc multă valoare adăugată, precum tehnologia informații sau high-tech, unde Clujul se află pe drumul cel bun”, a spus Neagu.
Tiparul firmei de succes în România
- Conducere executivă cu studii superioare
- Alfabetizare financiară și digitalizare peste medie
- Capitalizare adecvată
- Finanțarea activității prin credit bancar sau IFN
- Niveluri sănătoase ale principalilor indicatori financiari
Sectoarele cu principale reușite
- Industria prelucrătoare
- Servicii
- Comerț
- Construcții
- Agricultură
Domenii strategice de viitor
- Securitatea alimentară
- Finanțarea verde
- Securitatea energetică
- Produse cu valoare adăugată mare
- Dezvoltarea infrastructurii
- Industria apărării
Sursa: BNR
-
Voicu Oprean, fondator AROBS Transilvania Software:
“Când am debutat eu în afaceri, acum 25 de ani, erau numai societăți de stat, o inflație galopantă, de peste 40%, un sistem bancar subdezvoltat. Când am vrut să iau un credit pentru prima achiziție a unei companii, am fost la patru bănci și întrebat că de ce nu girez cu casa; în concluzie m-am îndreptat către finanțarea de pe piața de capital. Este importantă și educația continuă, eu am simțit nevoia să urmez cursuri de Business Administration la Viena, Londra și Harvard, acum la rândul meu educ o nouă generație de antreprenori, la UBB”.
-
Răzvan Mustață, decanul Facultății de Științe Economice (FSEGA) Cluj:
“Primele inițiative antreprenoriale trebuie să se manifeste spre finalul liceului, primul an de studenție, când încerci să devii independent financiar de părinți. La UBB tinerii sunt acum orientați să înceapă o potențială afacere, înainte toată lumea voia să prindă un job într-o corporație, ideal într-o bancă. Acum tot mai mulți se uită către spațiul american, însă trebuie ghidați de antreprenori cu experiență, de specialiști din mediul financiar-bancar. În România încă nu avem un sistem viabil de stimulare a antreprenoriatului”.
-
Cosmin Cosma, președintele Asociației Române de Fintech (ARF):
“Eu sunt absolvent de filosofie, dar am ajuns proprietar al unei sucursale ING Bank, am făcut un MBA, iar acum conduc o companie de fintech. IT-ul românesc trece prin mai multe etape: de programator, apoi de execuție a unor proiecte complete, dar trebuie să ajungem la crearea de produse proprii internaționalizate, așa cum AROBS are potențialul de a pune pe piață mașina electrică pe care a dezvoltat-o. Desigur că în IT s-a copiat cât s-a putut în prima fază, nimeni nu poate fi cu totul original. Aș vrea să văd și eu noul Revolut la Cluj”.
-
Emanuela Savu, director general al Institutului Bancar Român:
“Noi milităm pentru educația specifică a personalului din instituțiile financiar-bancare, dar și educația financiară a companiilor, creșterea gradului de intermediere financiară și a folosirii produselor financiare. Domeniile pe care le acoperim sunt managementul financiar, creditarea IMM-urilor, folosirea fondurilor europene, IT&C, inclusiv securitate cibernetică, inteligență artificială, Machine Learning”.
-
Daniela Bodîrcă, președintele Asociației Societăților Financiare din România (ASFR):
“Managementul financiar înseamnă a avea o viziune de business, înțelegerea unui context economic, a tendințelor în business, folosirea instrumentelor revoluției tehnologice. Învățarea continuă este și ea importantă într-o companie antreprenorială, inclusiv în cele corporatiste”.
-
Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori București (BVB):
“Pe piața de capital am ajuns la concluzia că trebuie să ajungem la acești antreprenori cu o anumită soluție, însă ca să avem proiecte antreprenoriale bune, e nevoie să dezvoltăm și spiritul investițional. În România încă nu avem o mare masă de oameni dispuși să investească, o comunitate investițională foarte puternică. Este bine ca banii românilor să fie investiții în companii din România. Principalul program antreprenorial al BVB este Made in Romania, prin care vrem să găsim furnizori de soluții, de digitalizare care să ajute companiile să își dezvolte afacerile. Antreprenorii vor trebui să facă business-uri sustenabile ca să se poată finanța, acesta va fi viitorul”.
-
Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB):
“Sistemul bancar românesc este unul solid și rezilient: stăm bine față de media UE la stabilitate, lichiditate, rata creditelor neperformante. Băncile aveau 574 miliarde lei în depozite și 387 miliarde în credite, deci o revenire a creditării. La 1 leu capital putem să credităm de 10 lei, deci la 14 miliarde € putem să dăm credite de 10 ori mai mari. Am trecut de perioada banilor scumpi. Inflația a coborât de la un vârf de 16,8% în 2022 la 7,4% în ianuarie 2024; sperăm să se intre din nou pe o tendință descendentă ca să avem parte de o relaxare din partea BNR. Să nu uităm că România are un rating de țară doar la o categorie mai sus decât Junk (gunoi, n. red.), deci trebuie să scădem deficitul bugetar, deficitul de cont curent. Va fi greu pentru bănci să nu majoreze costul produselor, în condițiile în care statul le impune o taxă de 2 pe cifra de afaceri%, alături de un impozit pe profit de 16%. Oare cum îți va vinde pâinea brutarul căruia i se scumpește făina?”
Workshop cu 60 de IMM-uri la BNR Cluj
BNR și UBB au prezentat, la FSEGA, noul proiect de creștere a educației financiare a antreprenoriatului din România (Antreprenoriat de Top), urmat de o dezbatere despre reperele acestui tip de educație. Direcțiile proiectului sunt dezvoltarea abilităților financiare ale firmelor; crearea unui nou program de educație antreprenorială și comunicare publică; îmbunătățirea gradului de digitalizare a activităților financiare și de afaceri.
“Digitalizarea serviciilor financiare poate susține dezvoltarea incluziunii și a creditării. România ocupă ultimul loc în rândul statelor UE, atât la nivelul de digitalizare, cât și la utilizarea serviciilor financiare digitale. În acest context, modul în care companiile nefinanciare românești se adaptează la tendințele actuale în digitalizarea capătă o importanță deosebită”, conform BNR.
Gradul de digitalizare se calculează pe baza a două componente: activitățile digitale financiare și de business. Având în vedere caracteristicile sectorului companiilor din România și experiența unor țări europene în îmbunătățirea digitalizării firmelor, BNR propune proiecte educaționale ce vizează creșterea alfabetizării financiare și digitale ale companiilor autohtone.
Conferința a fost dublată de un workshop pentru IMM-uri, la sediul BNR Cluj. Printre vorbitori s-au numărat Robert Grecu – BNR, Tiberiu Moisă – Banca Transilvania, Florin Murea, Robert Lica – BRD, Ramona Rusu – ARB. Temele propuse: bunele practici pentru un management financiar adecvat, finanțarea prin fonduri UE, soluții de finanțare și garantare, măsuri de siguranță online pentru companii.
Un subiect abordat a fost conștientizarea riscurilor la care sunt expuși consumatorii de servicii financiare, în contextul creșterii îngrijorătoare a numărului de fraude și înșelătorii. Cei prezenți au dat exemple de bune practici, sfaturi de evitare a schemelor de fraudare și au fost expuse mai multe tipologii de fraude. Dezbaterea interactivă a fost moderată de Laura Mîrșolea, director Muzeu și educație financiară al BNR.
