Sistemul bancar din România traversează o perioadă foarte bună pentru rezultatele financiare în ultimii ani. În ciuda diferitelor crize cu care s-a confruntat economia, sistemul bancar a rămas profitabil, cu un nivel foarte redus de credite neperformante și cu un grad ridicat de stabilitate. Anul în curs va continua pe aceeași linie, singura diferență semnificativă fiind finalizarea tranzacțiilor care vor duce la dispariția a două entități din piață.
Ultimul Raport asupra stabilității financiare realizat de Banca Națională a României (BNR) arată că principalele risccuri la adresa sistemului bancar în prezent au rămas nemodificate din 2023. BNR identifică patru riscuri sistemice, dintre care două de nivel sever. Primul risc este dat de „incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, al războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu”, iar al doilea este „tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice regionale și internaționale, precum și a conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, pe fondul continuării consolidării bugetare.” Dacă la primul risc identificat nu putem influența prea mult desfășurarea și deznodământul evenimentelor, la cel de-al doilea este vorba de politica fiscală adoptată de statul român și care ar putea pune presiune pe sectorul privat prin impunerea de noi taxe și impozite.
Raportul mai identifică două riscuri, respectiv „întârzierea reformelor structurale angajate de autorităţi și, implicit, a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fără modificări în perioada următoare” și „riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat.” Practic, în timp ce economia României a pastrat și anul trecut o rată de creștere peste media europeană, de peste 2% din PIB, incertitudinile care decurg din viitoarea politică fiscală a celei privind veniturile bugetare, ar putea afecta și sistemul bancar.
Creditarea bancară a sectorului privat a continuat să se tempereze în 2023. Pe de o parte, creditarea companiilor nefinanciare a crescut, dar cu un ritm mai redus, de +7,8 la sută dinamica anuală în septembrie 2023, comparativ cu avansul de 25% înregistrat în septembrie 2022. Această evoluție a intervenit pe fondul decelerării ritmului de creștere a creditării în valută, în contextul reducerii diferențialului de rată a dobânzii dintre creditele denominate în lei și cele în euro de la un maxim de 6,9 puncte procentuale în octombrie 2022 până la 2,2 puncte procentuale în septembrie 2023. Pe de altă parte, pe segmentul populației, stocul de credite a rămas relativ neschimbat în septembrie 2023, ceea ce înseamnă că împrumuturile noi doar au compensat creditele ajunse la maturitate. De asemenea, multe dintre creditele acordate populației au fost de refinanțare a unor împrumuturi mai vechi, atât de către populație, cât și de către companii. În structura creditorilor, Raportul remarcă dinamica pozitivă a creditelor noi de consum acordate populației de instituțiile non-financiare (IFN), de +27 la sută în septembrie 2023. Împrumuturile date de IFN-uri sunt caracterizate de dobânzi foarte mari, mult peste cele ale băncilor comerciale.
Împrumuturile către populație au înregistrat o ușoară revenire în ultima lună a anului trecut, când cei interesați s-au grăbit să cumpere locuințe cu un nivel de TVA încă redus, de 5%, pentru a evita majorarea care a avut loc de la începutul acestui an, de 9% pentru orice locuință de peste 600.000 de lei. Dar nu a modificat semnificativ datele aferente anului trecut, iar situația este prognozată să continue anul acesta, în condițiile în care prețurile activelor imobiliare vor stagna, iar dobânzile bancare rămân la nivelurile actuale până în a doua parte a anului. În prezent, dobânzile bancare pornesc de la aproximativ 6%, nivel mai mic decât cel oficial al BNR, de 7%, care este legat de nivelul inflației anuale.
„Rata anuală de creștere a inflației și-a accelerat peste așteptări scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72% în noiembrie, de la 8,83% în septembrie, în condițiile continuării încetinirii creșterii prețurilor alimentelor și energiei, precum și ca urmare a ieftinirii combustibililor”, a transmis BNR după ședința monetară din prima lună a acestui an. Dar pentru reducerea dobânzii de intervenție, BNR așteaptă o confirmare a scăderii inflației, care ar putea reveni pe creștere după aplicarea noilor taxe anunțate de Guvern. Conform estimărilor BNR și ale analiștilor, dobânda de politică monetară va rămâne la circa 7% până în al doilea semestru al anului, când se prognozează o scădere, cu condiția ca și inflația să rămână pe trend descendent.
Nivel bun de solvabilitate
Indicatorii prudențiali arată că sectorul bancar autohton traversează o perioadă favorabilă cu un nivel de solvabilitate pentru întreg sistemul bancar de 22,3%, nivel considerat adecvat de către BNR și superior mediei europene. Indicatorii de lichiditate au înregistrat o îmbunătățire față de anul 2022, iar principalii indicatori de calitate a activelor (rata creditelor neperformante și gradul de acoperire cu provizioane) plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform Autorității Bancare Europene. În plan macroprudențial, în urma recomandării Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, cerința privind amortizorul anticiclic de capital a fost majorată de la 0,5 la sută la 1 la sută, consolidând capacitatea sectorului bancar de a face față unor evoluții nefavorabile.
Raportul BNR arată că profitabilitatea bancară se menține ridicată în comparație europeană, dar în context autohton, atât rentabilitatea activelor bancare, cât și cea a capitalurilor s-au situat în ultimul deceniu sub valorile similare înregistrate în economia reală. De exemplu, în perioada 2013-2022, media rentabilității activelor a fost de 0,9 la sută în cazul sectorului bancar, respectiv de 6,4 la sută în cazul sectorului companiilor nefinanciare. Dar profiturile record din 2022 și, cel mai probabil, din 2023, au convins autoritățile că băncile pot fi taxate suplimentar, dat fiind faptul că veniturile le-au crescut ca urmare a inflației ridicate. Guvernul a introdus o taxă de 2% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul de 16% pe profit, taxă care va aduce la bugetul de stat o sumă de circa 2 miliarde lei.
De asemenea, persistă diferențele structurale între instituții, în funcție de dimensiune (băncile de talie mare sunt semnificativ mai profitabile) și guvernanță corporativă.
O problemă care persistă la nivelul sistemului bancar autohton este nivelul intermedierii financiare, care se menține la un nivel scăzut și pe o tendință descendentă în România. Ponderea activelor bancare în PIB din România este în scădere comparativ cu valoarea înregistrată în urmă cu un deceniu (la aproximativ 50% în primul trimestru din 2023 comparativ cu 57% trimestrul al patrulea din 2013), situându-se la o distanță considerabilă față de economiile comparabile din regiune. Din perspectiva îndatorării de la instituțiile financiare naționale, se consemnează o scădere de 3,5 puncte procentuale față de nivelul pre-pandemic, până la 31,6% în PIB (iunie 2023), accentuând faza descendentă a ciclului îndatorării, arată Raportul BNR. De altfel, și la nivelul populației bancarizate stăm foarte prost, cu aproximativ o treime din populație fără niciun cont bancar, conform datelor Asociației Române a Băncilor (ARB).
Mai mult, nivelul redus al intermedierii financiare este listat de BNR și ca vulnerabilitate structurală, alături de disciplina scăzută la plată în economie și vulnerabilități în bilanțul firmelor. Pe lângă aceste două vulnerabilități, BNR mai identifică două: problema demografică, adică de scădere a populației, și schimbările climatice. Dacă în cazul demografiei băncile nu pot face nimic, în cazul schimbărilor climatice băncile au început să pună accent tot mai mare pe creditele „verzi”, cele pentru afaceri sustenabile sau pentru proiecte de eficientizare a consumului, în principal cel energetic.
Fuziuni și achiziții
Raportul BNR arată că băncile cu acționariat majoritar autohton au continuat să-și întărească prima poziție în cadrul sectorului bancar românesc, ajungând să dețină o treime din activele bancare, să atragă 34% din depozitele plasate de sectorul privat și să înregistreze cel mai ridicat aport la intermedierea financiară, cu o pondere de 32% în totalul creditelor, în septembrie 2023. Creditarea companiilor a fost îndreptată prioritar către firmele cu capital autohton, cu o pondere de circa 70% din totalul creditelor acordate companiilor. Prin fuziunile și achizițiile anunțate în anul 2023 este de așteptat ca procesul de consolidare a sectorului bancar românesc să continue.
Sectorul bancar românesc include în prezent 32 de bănci, din care 24 sunt instituții de credit persoane juridice române și opt sunt sucursale ale unor bănci străine. Procesul de consolidare a sectorului bancar a continuat în perioada post-pandemică și este de așteptat să continue în perioada următoare, pe fondul necesității de îmbunătățire a eficienței operaționale. În ultimii ani s-au finalizat trei procese de fuziuni și achiziții: achiziția Credit Agricole România de către Vista Bank (2021), achiziția întregului pachet de acțiuni al Idea Bank de către Banca Transilvania (2021) – Idea Bank rămânând o entitate de sine stătătoare, axată pe digitalizare – și finalizarea fuziunii dintre Banca de Export-Import a României Eximbank S.A. și Banca Românească – redenumită Exim Banca Românească (2022). În luna octombrie 2023, a fost comunicată fuziunea Unicredit Bank cu Alpha Bank România, dar și achiziția First Bank de către Intesa Sanpaolo. La începutul acestui an s-a confirmat și achiziția OTP Bank România de către Banca Transilvania, dar cele două părți implicate nu au făcut nicio declarație oficială pe acest subiect.
După încheierea acestor tranzacții, în sistemul bancar vor rămâne doar 29 de bănci, un număr suficient având în vedere că primele zece bănci din sistem dețin aproape 90% din piața bancară. Mai mult, se va întări și ponderea capitalului românesc în sistem prin preluarea OTP Bank de către Banca Transilvania. Conform ultimelor raportări, Banca Transilvania, listată la Bursa de Valori București, are peste 40.000 de acționari, iar 76% din capital este românesc. Și statul român și-a consolidat poziția în ceea ce privește cota de piața a băncilor la care este acționar majoritar, ponderea activelor acestor bănci înregistrând o creștere în ultimii ani, de la 5% în 2008 până la 12,6% în septembrie 2023, conform datelor BNR.
Calitatea activelor
Indicatorii relevanți pentru măsurarea calității activelor bancare și-au continuat și anul trecut tendința de îmbunătățire. În pofida contextului economic incert, caracterizat de rate de dobândă și inflație ridicate, rata creditelor neperformante s-a menținut relativ constantă pe parcursul anului 2023, situându-se încă din iunie 2022 în intervalul de risc scăzut, situându-se la 2,6% în septembrie 2023. În perioada martie 2023-septembrie 2023, soldul creditelor a marcat o creștere de 5,6%, în timp ce soldul creditelor neperformante a crescut cu 1%, conducând la o ușoară reducere a ratei creditelor neperformante.
Datele BNR arată că nicio bancă din România nu se încadrează în categoria de risc ridicat prin prisma ratei creditelor neperformante, 15 bănci situându-se în intervalul de risc scăzut, iar restul în intervalul de risc mediu. La nivelul portofoliilor se remarcă o ușoară îmbunătățire a indicatorului aferent creditelor acordate corporațiilor și întreprinderilor mici și mijlocii de aproximativ 40 puncte de bază, respectiv 20 puncte de bază față de finalul anului 2022, înregistrând o valoare a ratei creditelor neperformante de 3,6%, respectiv 4,1% în septembrie 2023.
În cazul creditelor pentru consum și a celor ipotecare, se observă o ușoară deteriorare a indicatorului, crescând cu 20, respectiv 16 puncte de bază față de aceeași perioadă anului anterior. Cu toate acestea, rata creditelor neperformante și gradul de acoperire cu provizioane reflectă o bună capacitate a băncilor de a gestiona riscul de credit, chiar și în contextul economic incert actual. Relativ la momentul premergător instalării ciclului ascendent al ratelor de dobândă, din decembrie 2021, dinamica favorabilă a creditării, superioară soldului creditelor neperformante, a favorizat diminuarea ratei creditelor neperformante pentru toate categoriile de portofolii, dar mai accentuat în cazul portofoliului aferent societăților nefinanciare, unde a înregistrat o scădere de 1,9 puncte procentuale, deși serviciul datoriei s-a majorat în general.
