După aderarea României la spațiul aerian Schengen, începând cu 31 martie, traficul înregistrat de aeroporturi va fi aproximativ 30% non-Schengen și 70% Schengen, potrivit președintelui Asociației Aeroporturilor, David Ciceo. Pentru a fi certificate în acest sens, aeroporturile trebuie să îndeplinească o serie de condiții obligatorii.
După un amplu proiect de modernizare, Aeroportul Internațional (A.I.) Sibiu bifează ultimele pregătiri ca să primească certificarea pentru aeroport deschis traficului aerian Schengen. Proiectul de investiții a fost conceput, încă din etapa studiului de fezabilitate, pe scenariul aderării României la spațiul aerian Schengen. Astfel, au fost efectuate din timp lucrările majore privind îndeplinirea condițiilor impuse. “În caietul de sarcini a fost solicitat scenariul pentru Schengen, tocmai pentru a putea interveni cu un efort minim din partea autorității și un disconfort minim pentru pasageri”, declară Luminița Gherendi, director Investiții și Dezvoltare în cadrul A.I. Sibiu. “Toate facilitățile au fost create pentru a procesa un număr de aproximativ 2,5 milioane de pasageri. Având în vedere cerințele privind intrarea în Air Schengen, începând cu 31 martie, zona de plecări interne va deveni zona de plecări non-Schengen. S-a executat recompartimentarea în zona sălii de așteptare. S-a operat o extindere semnificativă, de la patru porți, câte au fost la vechiul terminal, la șase porți de plecare și cu un spațiu de două ori și jumătate mai mare. Acest lucru face așteptarea și plecarea mult mai confortabile în cazul zborurilor simultane. Numărul check-in-urilor standard, cu operatori, a ajuns la 14, plus 7 check-in-uri automate și 4 drop-off-uri”, mai arată Luminița Gherendi.
Îndeplinirea condițiilor necesare în vederea certificării pentru operarea traficului aerian Schengen reclamă în cazul A.I. Sibiu executarea unor modificări minore. Marius Ioan Gîrdea, directorul general al Aeroportului Internațional Sibiu, spune că: “nu sunt lucrări complicate. Vor fi niște recompartimentări ușoare, precum și crearea unor facilități de flexibilizare a fluxurilor. Noi aveam contract cu constructorul (n.r. Con-A) până la finalul lunii ianuarie, iar în momentul în care a apărut decizia cu intrarea în Schengen, cu privire la unele modificări minore, am prelungit contractul astfel încât să putem să acoperim atât perioada de implementare, cât și perioada de trei luni de zile de după, pe care o estimăm că ar fi necesară astfel încât comisia de certificare privind îndeplinirea condițiilor ca Aeroportul Internațional Sibiu să-și facă treaba, să emită raportul și, ulterior, dacă e cazul și sunt neconformități, să avem timp să facem modificările necesare. Dar nu va fi cazul pentru că, în principiu, fluxurile și modul de modificare a lor este discutat în prealabil și agreat cu toți cei care ajung să facă parte din comisia de reevaluare”.
Președinta Consiliului Județean Sibiu asigură operatorii și pasagerii de respectarea termenului de finalizare a lucrărilor la nivelul infrastructurii fizice. „Suntem siguri că până în martie, când se va deschide Air-Schengen, vom fi pregătiți să fim un aeroport pretabil la transport aerian în condițiile cerute. Avem un aeroport care oferă condiții excepționale pentru cei care-l tranzitează, este un aeroport modernizat care oferă condiții de securitate atât pentru pasageri, cât și pentru operatorii aerieni”, declară Daniela Cîmpean.
Nicio problemă la Aeroportul Brașov
Aeroportul Internațional (A.I.) Ghimbav-Brașov va întruni condițiile necesare pentru intrarea în spațiul aerian Schengen, dă asigurări președintele Consiliului Județean Brașov, Todorică-Constantin Șerban. Ordonatorul de credite a alocat sumele necesare realizării investițiilor cu titlu obligatoriu. “Practic, fiecare aeroport are nevoie de astfel de lucrări și de dotări. Noi am alocat sumele de bani necesare acestor categorii de investiții, urmează să aprobăm și bugetul aeroportului. Ca flux, SRI, Poliția de Frontieră și Regia noastră este pregătită. Sunt convins că aceste lucrări vor fi efectuate în termen”, a declarat, pentru Transilvania Business, președintele CJ Brașov.
Investițiile preconizate vor viza partea de circuite pentru pasageri conform cerințelor Air-Schengen, urmând ca în viitor A.I. Ghimbav-Brașov să fie dotat cu echipamente mai eficiente de control. “La Aeroportul Brașov nu va fi o problemă, însă nu cu toată aparatura, care, subliniez, nu este imperativ necesară, este o recomandare, deși una importantă. Vorbim de aparatura de scanare a feței și pașaportului pasagerilor, care fluidizează procesul de check-in. Alocarea macro pentru aeroport este de 22 milioane de lei. Cel mai probabil că această sumă nu va acoperi necesarul, dar vom întâmpina solicitările ulterioare și investițiile care se mai impun cu o rectificare bugetară. La urma urmei, nu vorbim despre lucrări complexe ci, mai degrabă, unele care au un rol important în vederea îndeplinirii cerințelor pentru accederea în spațiul aerian Schengen”, susține Torodică-Constantin Șerban.
Deschis la mijlocul lunii iunie 2023, A.I. Ghimbav-Brașov, primul aeroport construit în România în ultimii 50 de ani, s-a poziționat peste patru aeroporturi din perspectiva numărului de pasageri. Astfel, după o funcționare cu sincope de 6 luni și 15 zile, fluxul de pasageri înregistrat a fost de aproximativ 80.000, valoare peste cea a aeroporturilor din Băneasa, Satu Mare, Arad și Tulcea. Sincopele au fost generate de alegerea companiei aeriene Dan Air, care și-a transferat operațiunile pe Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău. Estimările pentru anul 2024, de peste 200.000 pasageri, ar aduce A.I. Ghimbav-Brașov chiar sub aripa Aeroportului Bacău, care a înregistrat anul trecut un flux de aproximativ 250.000 pasageri.
O provocare pentru Aeoportul Transilvania Târgu Mureș
Regia Autonomă (R.A.) “Aeroportul Transilvania – Târgu Mureș” a fost certificat din anul 2012 ca “Aeroport civil international”.
Pentru a corespunde actualelor cerințe în domeniul transportului aerian, inclusiv în ceea ce privește îndeplinirea standardelor cerute de aderarea la spațiul aerian Schengen, R.A. “Aeroportul Transilvania – Târgu Mureș” va derula un proiect de modernizare din fonduri europene nerambursabile de finanțare, fonduri obținute în 2022 prin Programul Operațional Infrastructură Mare.
“Prin proiect se urmărește demolarea actualului terminal de plecări/sosiri regim intern, respectiv non-Schengen și extinderea acestuia pe latura vestică și nordică, precum și realizarea de noi fluxuri dotate cu aparatură de supraveghere și de control de securitate de ultimă generație. Noul terminal a fost proiectat de specialiști în domeniu și respectă cerințele pentru certificarea ca aeroport deschis traficului aerian Schengen și, de asemenea, prin modul în care va fi organizat și facilitățile oferite, va îndeplini și cerințele de calitate. Toate acestea vor face ca experiența pasagerilor care ne trec pragul să fie una cât mai plăcută și să călătorească spre destinația dorită în condiții de siguranță”, a declarat Peti Andrei, președinte CA și director general al Aeroportului “Transilvania – Târgu Mureș”.
Până va fi finalizat acest proiect, însă, și în contextul aderării la spațiul aerian Schengen, directorul regiei a mai precizat că: “actualele fluxuri de plecări/sosiri regim internațional vor suferi modificări de delimitare, respectiv ermetizare conform H.G. nr. 791/2009 pentru a se crea fluxuri de plecări/sosiri Schengen, respectiv non-Schengen. Schițele fluxurilor au fost aprobate de către toate instituțiile statului abilitate în acest sens, urmând ca lucrurile să fie finalizate, cel târziu până la data de 31.03.2024”.
Îndeplinirea cerințelor de aderare la spațiul aerian Schengen nu este lipsită de provocări în planul desfășurării activității aeroportuare. “S-au făcut și se fac în continuare eforturi considerabile materiale, financiare și umane privind conformarea cu cerințele de reglementare, mai ales ținând cont de faptul că suntem într-un proces amplu de dezvoltare prin construcția noului terminal de pasageri”, a mai arătat Peti Andrei.
În 2023 traficul de pasageri înregistrat pe Aeroportul “Transilvania – Târgu Mureș” a fost de 262.977 de pasageri, din care 197.575 pe curse cu destinație țări din zona Schengen, ceea ce reprezintă 75,13%, și 65.402 de pasageri către țări din spațiul non-Schengen, ceea ce reprezintă 24,87%.
“Pentru anul 2024 estimăm o ușoară creștere la procentul de curse către țări din zona non-Schengen, datorită creșterii frecvenței curselor începând din 31 martie 2024 către Marea Britanie, Londra-Luton, de la două la trei frecvențe săptămânale, precum și interesul crescut către destinația estivală din Antalya, Turcia, cu posibilitatea prelungirii perioadei în care vor fi la dispoziția turiștilor curse charter regulat către această destinație. În consecință, estimăm, pentru anul 2024, 70% curse către țări din zona Schengen și 30% către spațiul non-Schengen”, a mai adăugat acesta.
La AIAIC se lucrează pe zece șantiere
Aeroportul Internațional “Avram Iancu” Cluj (AIAIC) se află pe ultima sută de metri cu extinderea terminalului plecări pe latura nord cu 7. 200 mp, proiect cu finalizare programată în martie, ce include trei noi porți de îmbarcare pentru zboruri externe și interne. Lucrările sunt efectuate de consorțiul Bog’Art, TIU (UTI) – București, ACI – Cluj. Contractul se ridică la 54 milioane de euro. Platforma de staționare a aeronavelor va fi extinsă cu 9.000 mp. Alte proiecte vizează investiții în echipamente și securitate, dar și modernizarea stației de pompieri. Noul terminal de 42.000 mp, care urmează se fie construit în cinci ani cu cofinanțare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, va costa 73 milioane de euro. Anul trecut AIAIC contabiliza investiții de 123 milioane de euro. Aerogara din Someșeni a încheiat 2023 cu 3,2 milioane de pasageri, o creștere de 23% față de anul precedent, fiind primul aeroport regional al țării. Odată cu aderarea României la spațiul Schengen, 70% din traficul înregistrat pe AIAIC va fi în acest spațiu, 30% fiind non-Schengen.
“Vom avea 4 milioane de pasageri în 2024. De aceea facem extinderea actualului terminal de plecări, cu o țintă de 7 milioane în 2040 pe AIAIC, odată cu terminalul nou pe care îl vom construi și cu prelungirea pistei de decolare-aterizare de la 2 la 3,4 km, pe care o vom inaugura cu primul zbor transatlantic Cluj – New York. Fără investițiile în extinderea terminalului actual cu 7.200 mp, plus toate celelalte proiecte, nu putem să ne dezvoltăm. Din 2024, având în vedere obiectivul de 7 milioane de pasageri, trebuie să începem studiile pentru noul terminal. Actuala pistă este cea mai bună din România, a suportat deja avioane cu o greutate foarte mare, precum Boeing Globemaster al armatei SUA. În total avem 14 proiecte, de 614 milioane de lei. Amenajăm mai multe locuri de parcare pentru avioane, pe fonduri UE. Lucrăm și la securitate, instalăm un gard inteligent, pe fonduri UE, cu senzori și camere video”, a rezumat directorul general al AIAIC, David Ciceo.
Modernizări și la aeroportul din Maramureș
Două treimi din lucrările la noul terminal de pasageri de la Aeroportul Internațional Maramureș (AIM) erau finalizate în ianuarie. Acesta va asigura deservirea unui volum de 450 de pasageri/oră și va avea o suprafață desfășurată de 12.209 mp. Printre dotări se află un sistem integrat de control de securitate al bagajelor de cală pe fluxul de plecări, care conţine zece ghișee check-in și benzi transportoare, două carusele plate cu plăci suprapuse pentru zona sosiri, patru porţi de control de acces manual, două chioşcuri automate de prelucrare a pasagerilor cu uz comun, pentru toate companiile aeriene, și două ghișee check-in pentru self drop-off. Antreprenor și proiectant este Concelex București.
La început de an, AIM a consemnat o premieră: zbor privat fără escală, din Baia Mare către Aeroportul New York JFK, cu o aeronavă Bombardier Global 7500.
“Construirea noului terminal avansează în ritm alert, astfel încât să îl avem finalizat și funcțional până la jumătatea anului 2024. Lucrările au ajuns la un stadiu fizic de peste 65%. În paralel lucrăm și la construcția remizei de stingere a incendiilor (PSI) și a drumurilor perimetrale, realizate în proporție de 40%. Finalizarea proiectelor majore pe care le implementăm la AIM, construirea terminalului de pasageri, a remizei PSI, a drumurilor perimetrale și dotarea cu echipamente specifice pentru creșterea gradului de siguranță vor crea cadrul necesar pentru dezvoltarea AIM. Avem absorbiți peste 200 milioane de lei, bani europeni atraşi pentru dezvoltarea și modernizarea AIM”, spune președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan.
Aeroportul Timișoara respectă prevederile Schengen
Aeroportul Internațional “Traian Vuia” Timișoara este pregătit pentru intrarea în Schengen. În acest sens, până în prezent s-au făcut investiții de peste 87,77 milioane de euro. Urmează să fie derulate alte proiecte de investiții de peste 450,66 de milioane de euro.
“În urma analizării stadiului lucrărilor și ținând cont de ultimul plan de măsuri emis în acest sens, Aeroportul Internațional «Traian Vuia» Timișoara poate respecta în totalitate prevederile Regulamentului UE 2016/399 privind Codul Frontierelor Schengen. Prin modificarea fluxurilor actuale, până la finalizarea lucrărilor de construcție a noului terminal de plecări externe, vor putea fi asigurate, în regim de urgență, fluxuri conforme de sosiri/plecări non-Schengen și fluxuri conforme sosiri/plecări Schengen”, a informat Daniel Oliver Stamatovici, directorul general al Aeroportului Internațional “Traian Vuia” Timișoara.
Daniel Stamatovici a declarat că Aeroportul Internațional “Traian Vuia” Timișoara a demarat toate procedurile necesare pentru accesarea fondurilor europene și pentru realizarea investițiilor propuse, reușind să finalizeze mai multe proiecte de investiții. Astfel, în 29 iulie 2021 a fost dat în folosință Terminalul Sosiri Curse Externe Pasageri (TSCEP). Valoarea totală a proiectului a fost de circa 30,348 milioane de lei, din fonduri de la bugetul de stat și contribuție proprie.
Un alt proiect în valoare aproximativ 48,227 milioane de lei, finanțat în totalitate din fonduri europene și de la bugetul de stat, a fost “Achiziția de autospeciale PSI și sistem integrat pentru controlul de securitate (APSISICS)”. “Autospecialele PSI au intrat în serviciu începând cu data de 27.06.2021. Cele 30 de echipamente de control de securitate au fost furnizate la data de 15.06.2022, iar sistemul integrat pentru controlul de securitate este utilizat în mod corespunzător. Din 5 decembrie 2022, aeroportul are echipamente de securitate de ultimă generație care acordă pasagerilor facilitatea de a nu mai scoate spre verificare lichidele din bagajele de mână, electronicele și accesoriile acestora, cât și faptul că se reduce timpul de procesare al pasagerilor la efectuarea controlului de securitate”, a explicat directorul general al Aeroportului din Timișoara.
Altă investiție importantă, în valoare de peste 192 de milioane de lei, realizată din fonduri europene nerambursabile de la bugetul de stat și contribuție proprie, este “Terminalul Plecări Curse Externe (TPCE)”. Prin construirea acestuia se va extinde traficul aerian în condiții de maximă siguranță și a unui grad de securitate adecvat. “Obiectivul general al proiectului contribuie la creșterea accesibilității și mobilității regionale prin investiții în infrastructura aeroportuară, precum și printr-un volum crescut al pasagerilor care vor tranzita aeroportul”, a subliniat Daniel Oliver Stamatovici. Proiectarea tehnică și execuția este realizată de Asocierea Concelex SRL – Concelex Engineering SRL – Concrete & Design Solution SRL – Metroul SA. În prezent progresul fizic al proiectului de construire este de peste 99,50%, iar progresul financiar de 98,18%.
În ceea ce privește achiziția de echipamente de securitate (SISPE) care vor dota noul terminal de plecări externe, a fost finalizată procedura de achiziție pentru trei loturi.
Terminal nou pentru Schengen la Oradea
În ultimii doi ani la Aeroportul Oradea s-au făcut investiții de peste 380 de milioane de lei pentru dezvoltarea unui transport multimodal, de calitate, durabil și eficient. Reprezentanții aeroportului au dat asigurări că aerogara este pregătită pentru intrarea României în Schengen cu transporturile aeriene.
“Noul terminal al Aeroportului Oradea a fost proiectat pentru utilizare în sistem Schengen/non-Schengen. Astfel, toate măsurile necesare au fost luate din timp pentru ca infrastructura aeroportului să asigure, fără probleme, operarea pe fluxurile Schengen/non-Schengen, odată cu intrarea României în spațiul de liberă circulație. De asemenea, am colaborat cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră în vederea pregătirii tuturor procedurilor specifice”, a informat Răzvan Horga, directorul general al Aeroportului Oradea.
Patru investiții, în valoare de circa 381 milioane de lei fără TVA, a realizat Aeroportul Oradea în ultimii doi ani. Acestea au fost făcute prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 (.A.P) Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient, Obiectivul Specific 2.3 (O.S.) – Creșterea gradului de utilizare sustenabilă a Aeroporturilor.
Aeroportul Arad îndeplinește condițiile pentru Schengen
Directorul general al Aeroportului Arad, Dumitru Moșneag, susține că aeroportul este pregătit din punct de vedere al configurației Terminalului de pasageri – plecări pentru fluxurile de pasageri Schengen și non-Schengen. În data de 9 ianuarie 2024, Aeroportul Arad a fost vizitat de o comisie din partea IGPFR, care a verificat condițiile de conformare la cerințele asigurării fluxurilor pentru pasageri Schengen și non-Schengen și care a constatat îndeplinirea cerințelor.
Aeroportul Arad a avut în derulare două investiții din fonduri nerambursabile, respectiv prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014 – 2020, și anume „Conformare Aeroport Arad la cerințele operaționale de infrastructură, siguranță, și securitate aeroportuare”, activități non-economice în vederea asigurării aeroportului cu dotări de siguranță și securitate, și „Refacere cale de rulare Alfa (TWY A)”.
Directorul general al Aeroportului Arad ne-a informat că în perioada următore vor fi făcute alte investiții în infrastructura aeroportuară, una dintre ele fiind prelungirea pistei de decolare – aterizare cu 350 m pe direcția 09 a Aeroportului Arad.
„Investițiile necesare se vor realiza în funcție de sursele de finanțare identificate. Orizontul de timp optim este de 3 – 5 ani”, a precizat Ovidiu Moșneag.
În prezent, Aeroportul Arad este deschis traficului comercial deservind zboruri comerciale de pasageri și cargo. În perioada estivală de pe aeroport se operează curse charter spre Antalya – Turcia. Aeroportul Arad deservește și activitatea SMURD desfășurată la Punctul Automedical de la Aeroport.
Potrivit directorului aeroportului, din 2025 vor fi operate curse regulate către București și alte destinații europene, inclusiv chartere.
Proiecte de peste 97 de milioane de euro la Aeroportul Satu Mare
Reprezentanții Aeroportului Internațional Satu Mare ne-au răspuns că întreprind toate demersurile necesare pentru asigurarea, până la 31 martie 2024, a cerințelor impuse prin intrarea României în Schengen, conform prevederilor legale în vigoare.
„Pe Aeroportul Satu Mare se află în derulare două proiecte, resursele financiare fiind asigurate din fonduri nerambursabile obținute prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), fonduri de la bugetul de stat și fonduri proprii ale regiei asigurate din bugetul județului Satu Mare”, ne-a informat Dorin Mihai Pătrașcu, directorul Aeroportului Satu Mare.
Primul proiect: „Reabilitarea și modernizarea infrastructurii aeroportuare”, este în valoare de circa 364,5 milioane de lei cu TVA, respectiv 73,64 milioane de euro. În urma implementării proiectului, Aeroportul din Satu Mare va beneficia de: reabilitarea pistei de aterizare, extinderea platformei de îmbarcare, asigurarea portanței benzii pistei, relizarea unui terminal nou – extinderea terminalului existent și achiziția de echipamente aeroportuare.
Cel de-al doilea proiect: „Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare a Aeroportului Satu Mare prin îmbunătățirea condițiilor de siguranță aeroportuară” are valoarea de 67,41 milioane de lei cu TVA, respectiv 13,63 milioane de euro.
Prin acest proiect se va realiza drumul tehnologic perimetral la marginea suprafețelor de siguranță ale pistei, destinat vehiculelor de patrulare, echipamentelor de intervenție și echipelor de mentenanță. Tot prin acest proiect se va construi o remiză PSI, care prin capacitate și prin dotări va asigura conformitatea cu reglementările specifice europene și internaționale.
De asemenea, prin proiect se va securiza perimetrul și zona tehnică a aeroportului prin realizarea unui sistem TVCI de supravehere în lungul gardului perimetral și în zona tehnică. Prin proiect se vor mai achiziționa echipamente noi de primă intervenție care să completeze vehiculele existente în parcul de echipamente de intersecția al aeroportului.
Totodată, se va achiziționa un set de echipamente de control de securitate pentru pasageri și bagaje, care să înlocuiască echipamentele de aceeași categorie uzate fizic și moral.
Ligia VORO, Marius GHIUR MUNTEANU, Călin POENARU & Dan BIRTA
(Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 127 a revistei Transilvania Business, 22 martie-16 aprilie 2024)
