TasteAtlas a publicat premianții ediției 2024-2025, iar România se regăsește în câteva categorii alese de ghidul culinar online care și-a propus să radiografieze preparatele tradiționale din întreaga lume. Ciorba rădăuțeană, Iahnia de fasole, fasolea cu cârnați, Bulzul, Cârnații de Pleșcoi, Amandinele, plăcintele, salata de vinete și cartea de bucate Carpathia: Mâncare din inima României de Irina Georgescu sunt în topul realizat de ghidul culinar Tasteatlas pentru anul 2025.
Atlasul alcătuit sub sloganul „Călătorește global, mănâncă local” conține referințe despre 11278 preparate tradiționale din întreaga lume, 6451 ingrediente locale, 23955 restaurante cu preparate tradiționale bazate pe informațiile a 50374 experți culinari.
Cele șapte categorii luate în considerare de ghidul de călătorii bazat pe experiențele celor care alcătuiesc baza de date sunt cele mai bune 100 de preparate, bucătării, regiuni culinare, restaurante legendare și cărți de bucate legendare, iar categoria cele mai bune 100 de alimente e împărțită pe secțiuni dedicate brânzeturilor, carne procesată, supe, salate, paste, preparate cu tăiței, preparate cu carne de porc, vită, miel, preparate cu carne de pasăre, preparate cu fructe de mare, preparate vegetariene, tocane, pâine, gustări, produse de patiserie, găluște, cârnați, sandvișuri, dips, paste tartinabile și prăjituri.
Marile absente sunt sarmalele, prezente într-o mare varietate pe tot cuprinsul României. Poate că, odată cu cartea lui Cosmin Dragomir, Colecționarul de sarmale, să le regăsim în acest complex și vast ghid culinar.
„Din 15.478 de alimente catalogate, pe baza a 477.287 de evaluări valide, aceste alimente au obținut cele mai înalte evaluări medii în categoriile lor respective” se spune pe site.
„Acesta este TasteAtlas Gourmet – Faza experimentală: o selecție a celor mai bune produse gourmet din lume, realizate de producători artizanali și premium. Dacă doriți să fiți inclus, contactați-ne la editorial@tasteatlas.com” spun reprezentanții acestui ghid.
Ciorba rădăuțeană între cele mai gustoase 100 de preparate
În cadrul capitolului supe, TasteAtlas a alcătuit și un top celor mai bune 100 de preparate ale lumii, unde Ciorba rădăuțeană ocupă un excelent loc 58.
Ghidul menționează, în afara clasamentelor, între supele tradiționale românești și Ciorba rădăuțeană, urmată de Ciorba de fasole cu afumătură și de Ciorba de perișoare. În ordine descrescătoare vin Ciorba de văcuță, Supa de pui cu tăiței, Ciorba de lobodă, Ciorba de fasole, Ciorba de salată cu afumătură, Supa de pui cu găluște, Ciorba de pește ca-n Deltă, Borșul de miel și Borșul. În mod surprinzător, Ciorba de burtă se află pe locul 13, urmată de Ciorba țărănească, Ciorba de sfeclă, Ciorba de pui, Ciorba de legume, Ciorba de cartofi, Ciorba de pește, Ciorba de oase și Ciorba de praz.
Carpathia: Mâncare din inima României
Carpathia: Mâncare din inima României de Irina Georgescu este considerată de experții culinari în Top 100 cele mai bune cărți de bucate, ocupând locul 91. Poate că la vedere superficială nu pare a fi o mare performanță, dar când celebra carte de bucate
Cârnații românești în topul celor mai apreciați cârnați la nivel mondial
Celebrii cârnați de Pleșcoi ocupă un onorabil loc 16 mondial în Top 100 de cârnați ai lumii. Pe locul 29 este Sângeretele, iar caltaboșul e situat pe locul 78. Pentru industria cărnii în special, dar pentru gastronomia românească în general aceste situări în primii 100 de cârnați recenzați de experții culinari ar merita un răspuns materializat într-o susținere concretă a crescătorilor și procesatorilor, cu accent nu pe giganții din domeniu, ci pe produsele artizanale, capabile să păstreze nivelul de excelență dorit de o bucătărie aproape necunoscută la nivel mondial.
Top 100 de brânzeturi pentru 2025
Categoria are pe primul loc cunoscuta Parmigiano Reggiano, urmată de două sortimente grecești, Graviera Naxou și Arseniko Naxou, apoi de Burrata și de Mozzarella di Bufala Campana. La capitolul brânză sunt prezentați producători de brânză și o hartă mondială cu sortimente. Pe această hartă găsim Telemeaua de Ibănești, Năsal, Brânza de burduf și Urda.
Fiecare element care e prezent în această arhivă grupat pe categoriile mai sus menționate, în urma unei evaluări în cadrul competițiilor internaționale are menționate anul și distincția obținută. Nicio brânză românească nu se află în primele 100, desemnate pentru anul 2025. O sigură mențiune românească am găsit aici, în cadrul arhivei mari de brânză și separat de hartă, care nu este astfel sincronizată cu restul conținutului. SUA are aici 1295 de brânzeturi, urmată de Anglia cu 742, Spania cu 393, Italia cu 388, Franța cu 157.
Nu e nominalizată România, dar apare Europe, cu 153 de sortimente, și așa se explică prezența brânzeturilor noastre pe hartă, dar lipsa lor din clasamentul pe țări. Urmează Elveția cu 119 brânzeturi, canada cu 116, Australia cu 114, Olanda cu 105. Următoarele clasate au sub 100 de intrări, iar clasamentul e închis de Columbia, peru, Argentina, Honduras și Ucraina, cu câte o brânză.
Ce facem cu brânza?
Cu siguranță, între cele aproximativ 4623 de brânzeturi provenind de la 1402 producători de pe întreg mapamondul, doar un brand de brânză românească selectată nu e tocmai mare brânză și nici un motiv de mândrie, chiar dacă pe hartă mai avem încă patru. Este adevărat că nu avem o gamă atât de variată între brânzeturile tradiționale, dar avem toate datele să recuperăm cu atelierele de brânzeturi artizanale. Producătorii au nevoie de susținere în identificarea unor competiții internaționale, pentru ca produsele să ajungă să fie evaluate de experți ai domeniului. TasteAtlas este o sursă valoroasă de informații care le-ar putea veni în ajutor, căci diversitatea produselor și preparatelor cuprinse în acest ghid este copleșitoare.
Brânza lui Vodă în arhiva de alimente
Răsfoind paginile cu sute de sortimente și producători, am găsit Brânza lui Vodă, un sortiment artizanal de brânză maturată peste 120 de zile, realizată de Cășăria Petruvio – I.i. Trifan Vp, o brânză care a obținut la International Cheese Awards – Gold 2019. Din păcate, numele țării nu este menționat la acest produs, astfel încât, la consultarea secțiunii dedicate brânzeturilor, România nu este prezentă.
Situație similară și la carne procesată
În ceea ce privește carnea procesată, România este reprezentată de Salamul de Sibiu și de Babic. Pe primul loc găsim Jamón 100% ibérico de bellota, urmat de alte două tipuri de Jamón ibérico.
Șunca de porc preparată tradițional, cu metode asemănătoare celebrilo Jamón, Prosciutto ori mai puțin discutatului Presunto portughez (Presunto do Alentejo ocupă locul 4, urmat de Prosciutto di Parma în topul 100 pe 2025), rămâne una căutată de cunoscători, pe care o achiziționează de la producători locali, în piețe sau o prepară singuri. În lipsa unei recunoașteri la nivel național, șunca noastră rămâne astfel o cvasi necunoscută. De asemenea, ea nu este nici replicată de marii procesatori de carne și, în consecință, nu are parte de publicitate și de recunoașterea pe care ar merita-o.
Cele mai bune supe din lume
O supă din Paraguay și două tipuri de Ramen, specifice Japoniei au fost considerate în această ediție cele mai gustoase, în urma referințelor furnizate de experții care colaborează la realizarea acestui ghid.
Vori-vori (bori-bori) este o supă copioasă din Paraguay umplută cu carne (de obicei carne de vită sau pui), găluște pufoase constând din făină de porumb și brânză și legume precum morcovi, țelină și ceapă. Supa este în mod tradițional aromată cu frunze de dafin, cuișoare și pătrunjel, în timp ce șofranul îi conferă o culoare aurie bogată.
Ramen este o supă de tăiței care a apărut pentru prima dată în Japonia în 1910, când bucătarii chinezi combinau tăițeii cu un bulion sărat. Acești tăiței creț erau de culoare galben strălucitor și mai elastici decât tăițeii japonezi pregătiți la acea vreme – aluatul era frământat cu o apă minerală infuzată cu carbonat de sodiu numită kansui.
Yokohama-style ramen or iekei ramen is a Japanese type of ramen originating from the Yokohama area and dating back to 1974. The dish consists of thick noodles and a stock that’s a mix of creamy tonkotsu (pork broth) and soy sauce. The toppings include chashu pork, chopped seaweed, leeks, and spinach.
Salatele românești între cele mondiale
Pentru anul 2025, TasteAtlas a situat pe primul loc Dakos sau ntakos, un fel de mâncare tradițional cretană care constă dintr-un orz uscat numit paximadi, care este acoperit cu brânză myzithra mărunțită, roșii coapte mărunțite, măsline întregi, capere, oregano proaspăt și câteva stropi generoase de ulei de măsline de înaltă calitate.
Locul secund i-a revenit unei salate din China, Castraveți plezniți (Pai huang gua). Preparatul tradițional asiatică este deosebit de populară în Tibet ca gustare pentru picnic. Mâncarea este de obicei făcută cu o combinație de castraveți, usturoi, ulei de susan, oțet negru și sos de soia. Castravetele se curăță de coajă și se lovește cu un sucitor, astfel încât să înceapă să se rupă. Se taie în bucăți și se amestecă cu restul ingredientelor. Ingredientele seamestecă bine și apoi se servesc pe o farfurie mare. Castravetele este zdrobit pentru că va absorbi și mai bine aromele de usturoi, ulei, oțet și sos de soia și va avea o aromă mai intensă. S
Salata grecească (Horiatiki salata) este pe locul al treilea. ste un preparat național al Greciei, constând din roșii tăiate în sferturi, ceapă roșie feliată și felii groase de castraveți. În funcție de regiune, pot exista și măsline, ardei verzi, brânză feta, oregano, sare, piper sau un dressing tipic din ulei de măsline și lămâie sau oțet (opțional). Când brânza feta este prezentă în salată, de obicei este doar feliată, dar în unele cazuri este amestecată cu o furculiță până se sfărâmă ușor.
Trăiască și salata de vinete!
România e reprezentată pe locul 25 al secțiunii Paste tartinabile de salata noastră de vinete, în varianta fără maioneză. Lipsește zacusca, în numeroasele varietăți, atât la paste tartinabile, cât și la dips, unde cele două categorii au componente comune. Fără surprize, salata de roșii nu este în Top 100, dar e prezentă în arhivă, între cele românești, urmată de salata de ardei copți, cea de sfeclă, salata orientală, cea de castraveți și salata de varză.
Preparate cu carne
Trei preparate pe bază de carne completează harta gastronomică a României alcătuită de TasteAtlas: mititei, pui cu gutui și pârjoale. Din nefericie, nu au intrat în topul celor 100 cele mai apreciate preparate pe bază de carne pentru 2025.
Experții culinari au situat pe primul loc la carne de porc, vită, miel, Picanha, un preparat brazilian cu carne de vită, care are variante și în SUA sau Anglia. Lechona, ocupanta locului al doilea, este un fel de mâncare tradițional columbian format din porc prăjită umplut cu ceapă, mazăre, ierburi proaspete și diverse condimente. Porcul se prăjește lent, mult timp până când carnea este fragedă și suculentă. Mâncarea este de obicei pregătită pentru sărbători și festivități, deoarece o lechona poate produce până la 100 de porții.
Kontosouvli este un fel de mâncare tradițională grecească ce ocupă al treilea loc în preferințele experților. Preparatul constă din bucăți mari de carne de porc marinate într-un amestec de ierburi și condimente, apoi puse pe frigărui și gătite încet la rotisor, la fel ca un gyro sau un souvlaki. Marinada conține adesea ingrediente precum usturoi, oregano, cimbru, rozmarin, boia de ardei, ulei de măsline, suc de lămâie și vin roșu.
Care sunt cele mai bune preparate din carne de pasăre?
La capitolul carne de pasăre, clasamentul conține Chikin, un pui prăjit korean, după rețeta adusă odată cu militarii americani, în timpul războiului în anii ’50 ai secolului trecut. Urmează Murgh makhani, un pui cu unt, creat în Delhi în anii 1950, când un bărbat pe nume Kundan Lal Gujral și-a deschis restaurantul numit Moti Mahal. Bucătarii restaurantului au combinat sucurile de marinadă rămase cu roșii și unt, iar apoi au înăbușit în el puiul gătit la tandoor, fără să știe măcar că au dat din greșeală una dintre cele mai iubite feluri de mâncare vreodată și o viitoare delicatesă internațională.
Karaage este pe locul al treilea, preparatul fiind cunoscut și sub denumirea desemnând o prăjire uscată, care este o tehnică de gătit japoneză în care diverse alimente sunt mai întâi acoperite ușor cu amidon de săgeată, apoi prăjite.
Dacă celebrul Coq au vin este abia pe locul 82, nu mai e nicio surpriză că nu regăsim în top 100 preparate din carne de pasăre pentru anul 2025 vreunul românesc și cu atât mai puțin în categoria fructelor de mare.
Nici la categoriile Paste și preparate cu tăiței nu avem reprezentanți, deși în rețetarul tradițional avem găluștele cu prune (gomboți), bastonașele sau colțunașii.
De două ori fasole românească în Top 100 de preparate vegetariene 2025
Iahnia de fasole, o tocană care face deliciul posturilor, al mănăstirilor, dar și al meselor pentru vegetarieni ocupă locul 66 în Top 100 de tocane ale anului 2025. Din informațiile oferite de realizatorii ghidului reiese că este un preparat asimilat zilei naționale, dar însoțit de cârnați fripți, deși cu toții suntem de acord că ciolanul este perechea ideală a iahniei de fasole, atunci când nu ne limităm la varianta ei vegetariană. Fasolea cu cârnați este pe locul 74 al aceleiași categorii, tocane.
Pe harta produselor vegetariene din România, în afara topului, ghidul a mai așezat Ghiveciul de legume și preparatul dobrogean Piperchi, mai cunoscut ca Piperchi târgăsiți, specific armânesc. Pentru a face piperchi este nevoie, potrivit Florentinei Costea, citată de Adevărul, de 2 kilograme de ardei gras (galben sau roşu), jumătate de kilogram de roșii, 500 grame telemea de oaie, 5 ouă (anumite rețete nu includ acest ingredient) și 150 mililitri de ulei. Ardeii se spală și se curăță de semințe, apoi se taie în bucăți mărișoare, se călesc bine, bine, în ulei, până când se înmoaie, se adaugă apoi roșiile decojite, tăiate în bucăți mici, și se lasă pe foc până când scade sosul, amestecând din când în când. La final, se adaugă ouăle şi brânza. Preparatul se ia de pe foc imediat ce ouăle s-au închegat. Se mănâncă atât cald, cât și rece, atât la prânz, cât și seara.
Tot cu tag de preparat vegetarian sunt prezenți ardeii umpluți, deși la descrierea rețetei e menționată carnea de porc sau vinetele umplute, ca variantă românească a celebrului Imam bayıldı, un preparat turcesc foarte apreciat. De asemenea, tot nesistematizat, găsim varza călită și dovleceii umpluți, într-un grupaj cu alte preparate românești.
Stufat
Stufatul e recunoscut pentru calitățile sale de TasteAtlas
Am descoperit cu satisfacție Stufatul de miel, clasificat în topul tocanelor pentru 2025 pe locul 89. Sunt prezente în arhiva generală a acestui ghid și alte tocane românești: Mâncarea de mazăre, Tocana de ciuperci, Rasolul, Mâncarea de praz, Limba cu măsline, Papricașul cu pește, Ostropelul.
În Top 100 de tocane găsim Phanaeng curry este o varietate de curry thailandez. Pe locul secund găsim un preparat cu capete de pește gelatinoase cunoscute sub numele de Kokotxas, un preparat clasic basc. Kokotxas provin de obicei din obrajii strălucitori (partea inferioară a bărbiei) de merluciu sau cod.
Chakhchoukha, de pe locul al treilea, este o tocană algeriană aromată, constând din bucăți rupte dintr-o pâine subțire, rotundă, cunoscută sub numele de rougag și marqa. Această tocană e făcută din cubulețe de miel, roșii, năut, ceapă și arome precum chimen, ras el hanout, chimen, galanga, lavandă și ardei iute roșu.
Pâine și Gustări Tasteatlas 2025
Çarşamba pidesi, o pâine turcească e prima pe podiumul anului 2025, urmată de Roti canai din Malayesia, de pâinea naan cu unt și usturoi din India, Pan de bono din Columbia, Amritsari kulcha din India și de pâinea din Altamura, un oraș italian din regiunea Puglia.
Pâinea în țăst e înregistrată de Croația sub denumirea de Kruh ispod peke și care ocupă locul 58 în clasamentul pe 2025 a celor mai bune 100 tipuri de pâine. Tortilla mexicană, Ciabata și alte câteva tipuri de panificație ne conduc la locul 67, unde găsim Lángosul, cu care figurează Ungaria.
Capitolul panificație românească merită și el o mai bună reprezentare, dar, în lipsa unei strategii gastronomice pentru România, vom continua să fim puțin sau deloc cunoscuți.
Amandinele, Bulzul, plăcintele, papanașii
Între cele mai gustoase 100 de prăjituri ale lumii, Amandinele ocupă locul 99, unul semnifictiv, dacă ne gândim la preparatele iconice ale lumii dulci.
Considerat gustare, Bulzul ocupă locul 56, cu tag de garnitură. Papanașii ocupă locul 64 în clasamentul celor mai bune produse de patiserie. Deși fotografia îi prezintă cu smântână și dulceță, la descrierea preparatului e menționat pesmetul și zahărul, specifici găluștelor cu prune. Să avem papanașii înaintea celebrilor Cannoli sicilieni, a briochelor și profiterolului, ambele preparate franceze, este o mare victorie, care ar merita exploatată. În finalul clasamentului, pe locul 98 am găsit plăcintele, așa cum sunt ele denumite în Moldova, regiune specificată pentru ele, dar și în Transilvania.
Triumfurile culinare ale României la Premiile TasteAtlas 2024-2025
Bucătăria vibrantă și aromată a României a câștigat o recunoaștere binemeritată în prestigioasele Premii TasteAtlas 2024-2025, solidificându-și locul ca una dintre cele mai bune 100 de bucătării din lume. Această recunoaștere este o mărturie a moștenirii culinare unice și a diverselor oferte gastronomice pe care România le aduce pe masa globală. Printre realizările sale remarcabile se numără includerea Ciorbă Rădăuțeană, o supă tradițională românească, în stimata listă a celor mai bune 100 de preparate din lume. Această supă copioasă și aromată încapsulează perfect profunzimea aromelor românești, îmbinând ingredientele tradiționale cu tehnicile tradiționale.
Pe lângă aceste premii, Carpathia: Mâncare din inima României de Irina Georgescu a fost premiată ca una dintre cele mai legendare 100 de cărți de bucate. Această lucrare fundamentală nu numai că prezintă bogăția bucătăriei românești, dar țese și o narațiune convingătoare despre semnificația sa culturală și arta din spatele rețetelor sale tradiționale. Cartea servește ca un ambasador puternic pentru tradițiile culinare românești, inspirând pasionații de mâncare și bucătarii din întreaga lume să exploreze și să celebreze comorile gastronomice ale țării.
Aceste realizări subliniază importanța promovării bucătăriei românești, a mâncărurilor tradiționale și a restaurantelor locale atât pe scenele europene, cât și pe cele internaționale. Într-o lume în care mâncarea leagă culturile și spune povești, evidențierea bogatei moșteniri culinare a României promovează o apreciere mai profundă pentru aromele și tradițiile sale unice. Pe măsură ce bucătăria românească câștigă recunoaștere la nivel mondial, ea deschide uși pentru rețetele sale tradiționale și bucătari talentați să strălucească în peisajul culinar competitiv, întărind poziția României printre cele mai celebre bucătării din lume.
Împărtășindu-și identitatea culinară lumii, România nu numai că își păstrează tradițiile, ci și îmbogățește comunitatea alimentară globală, demonstrând că gastronomia sa merită un loc proeminent în bucătăriile internaționale și europene. Gastronomia românească își găsește încet și sigur locul în concertul mondial al oalelor, cuptoarelor, tigăilor mânuite de profesioniști și neprofesioniști cu dragul de a pune ceva bun în farfuriile celor dragi.
Atlasul gustului
TasteAtlas este un ghid online de călătorie, fondat în 2015 de jurnalistul și antreprenorul croat Matija Babić. El a avut nevoie de mai mult de trei ani de cercetare și dezvoltare înainte ca proiectul să fie lansat la sfârșitul anului 2018, pentru mâncăruri tradiționale, care adună rețete autentice, recenzii ale criticilor alimentare și articole de cercetare despre ingrediente și mâncăruri populare. Descriindu-se ca „un atlas mondial de mâncăruri tradiționale, ingrediente locale și restaurante autentice”, TasteAtlas prezintă o hartă interactivă a alimentelor la nivel mondial, cu fotografii pentru feluri de mâncare afișate în regiunile respective, ingredientele preparatelor, iar în cazul cărților de bucate, linkuri active, pentru ca acestea să poată fi achiziționate.
