„E interzis să nu gândești planificarea urbană!”, este îndemnul adresat de City Managerul orașului Essen, Hans Jürgen Best
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat marți, 27 februarie 2018, la hotelul JW Marriott Grand Hotel din București, cea de-a șasea ediție a conferinței „Cities of Tomorrow”. Evenimentul a reunit peste 300 de participanți din întreaga țară, dar și din străinătate, printre care arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai mediului de afaceri și numeroși reprezentanți ai sectorului public, confirmând încă o dată că manifestarea are un caracter internațional, dedicat importanței dezvoltării urbane și regionale. Tema centrală din acest an a fost regenerarea urbană.
Evenimentul a fost deschis de Președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, dr. Dragoș Anastasiu și de Excelența Sa, Cord Meier-Klodt, Ambasadorul Republicii Federale Germania la București.
Prima parte a evenimentului a avut ca temă centrală discursul lui Tilman Buchholz, Director Adjunct al Departamentului pentru Dezvoltare Urbană din Ministerul Federal pentru Mediu, Conservarea Naturii, Construcții și Siguranță națională. Domnul Buchholz a prezentat nivelurile de guvernanță referitoare la planificare urbană existente în Germania: Național – landuri și local, explicând și modul de alocare al resurselor dedicate planificării. Competențele majore se află în Germania la nivel local și acest lucru este ideal dată fiind specificitatea fiecărei localități. Autoritățile locale dispun de resursele necesare pentru a acorda atenție sporită zonelor urbane dezavantajate. Politica de dezvoltare urbană a Germaniei prevede în mod explicit strânsă colaborare între autoritățile centrale și cele locale, existând astfel și două Asociații ale Orașelor cărora Guvernul Federal le acordă o deosebită atenție atunci când ia decizii de planificare urbană.
A urmat prezentarea administratorul public al orașului Essen, Dipl.-Ing. Hans-Jürgen Best, care a punctat câteva aspecte legate de renegarea urbană în zona metropolitană Ruhr, oferind exemple concrete din Essen, Duisburg și Dortmund. Prezentarea a fost foarte bine venită mai ales de primarii din zona Văii Jiului sau din Banatul de Munte, prezenți la eveniment, deoarece problemele cu care se confruntă acum aceste orașe din România au fost și problemele zonei Ruhr. Acest exemplu de bune practici poate fi urmat și în România. Extrem de important pentru reușită, a menționat domnul Best, este pacea socială, fericirea oamenilor. De aceea toate deciziile privind planificarea urbană se iau de comun acord cu comunitatea și dat fiind densitatea mare a populației în aceste zone fiecare metru pătrat de teren este planificat și inclus în planul de utilizare a terenurilor.
Un alt exemplu de planificare urbană reușit a fost oferit în deschiderea panelului central de către dr. Georg Pammer, Director General Aspern City Smart Research. Am aflat cum s-a transformat spațiul unui vechi aeroport abandonat în cel mai verde (50% din suprafață sunt spații verzi) și inteligent cartier al Vienei, devenit un oraș multifuncțional care pe 2,4 km pătrați oferă spații de locuit, joburi, spații de petrecere a timpului liber precum și spații comerciale.
Asemeni Vienei și multor altor orașe europene, orașele României se confruntă cu provocările revitalizării urbane. Acesta este un proces continuu, anevoios și îndelungat, iar trendurile și șansele prin care un oraș poate deveni „magnet” ne-au fost prezentate succint de Marcel Heroiu, Specialist Dezvoltare Urbană Banca Mondială, pornind de la studiul „Orașe Magnet”. Am aflat din acest studiu că Bucureștiul și cele 40 de reședințe de județ generează 90% din outputul economic al României și că zona urbană funcțională este deci foarte importantă pentru dezvoltarea economică. Din păcate nu există la nivelul României politici publice dedicate zonelor urbane funcționale și nici resurse dedicate acestora.
Plecând de la cele două prezentări, în cadrul panelului central, moderat de arh. Hildegard Brandl, Managing Partner UNITH2B, și avându-i ca participanți pe primarul Reșiței, Ioan Popa, Tatian Diaconu, CEO Immochan România, Christian von Albrichsfeld, CEO Continental Automotive România, arhitectul și urbanistul Eugen Pănescu, Partener Fondator al Planwerk Cluj și nu în ultimul rând arh. Tamina Lolev de la nod makerspace, am dezbătut situația actuală a orașelor României, ce le face atractive pentru marii investitori, cum atrag forță de muncă și importanța calității vieții pentru locuitorii orașelor românești în 2018. Deși din medii diferite, participanții au ajuns la câteva concluzii comune bazate pe îndelungata lor experiență în România: Calitatea vieții este un parametru important pentru reținerea și atragerea oamenilor într-un oraș; un oraș nu se poate dezvolta urban fără parteneri de calitate și fără o strânsă colaborare între investitori, autoritatea publică locală și comunitate. Reșița a fost dat drept exemplu de bune practici pentru regenerarea urbană din România, dar și celelalte exemplele de succes, Cluj sau Coresi de la Brașov, au fost realizate prin contribuția activă a comunității prin identificarea spațiilor cu potențial din oraș și prin definirea atentă a scopului final al proiectului, întrebând în primul rând locuitorii, aceștia fiind beneficiarii și utilizatorii finali ai proiectului urbanistic. Tatian Diaconu, CEO Immochan Romania a subliniat importanța viziunii urbanistice pentru investitori: „Poți turna într-un oraș cât beton și asfalt vrei. Dacă nu reușești să creezi o legătură cu comunitatea, nu vei reuși să faci business sustenabil.” De asemenea orice proiect este unic, trebuind să respecte specificitatea locului, unicitatea fiind un factor relevant în dezvoltarea urbană sustenabilă.
A doua parte a evenimentului a fost dedicată găsirii unor soluții concrete, viabile referitoare la opt teme de importanță majoră în dezvoltarea regională: eficiență energetică și management energetic, finanțare și fonduri UE, mobilitate (Studiu de caz Cluj-Napoca), economie circulară, turism (studiu de caz Revitalizarea Văii Jiului), reconversie și revitalizare (studiu de caz: București-llfov), dreptul construcțiilor, guvernanța orașelor/digitalizare/platformă de informare urbană. Fiecare din acestea au fost tratată în mod individual în cadrul unor mese rotunde moderate de specialiștii în domeniu. În cadrul dezbaterilor de la mesele rotunde fiecare participant a putut contribui activ cu soluții pentru tema aleasă. Cele mai bune soluții găsite au fost votate de participanți și premiate în cadrul ceremoniei de premiere de la finalul evenimentului.
Ca în fiecare an soluțiile sugerate pentru fiecare temă tratată la Cities of Tomorrow vor fi centralizate în broșura de follow-up a evenimentului și de asemenea Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană va încerca să le implementeze împreună cu partenerii săi din mediul privat și public. Pentru mai multe detalii în acest sens: www.citiesoftomorrow.ro
Ediția de anul acesta a „Cities of Tomorrow” a confirmat încă o dată că evenimentul, organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, a devenit o importantă platformă de interacțiune între mediul public și cel privat, oferind posibilitatea unui schimb important de informații, de experiențe și nu în ultimul rând crearea de noi contacte de afaceri.
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanța oficială a economiei germane și totodată cea mai mare Cameră de Comerț bilaterală din România. Înfiinţată în septembrie 2002, AHK România numără în prezent peste 600 de firme membre. Prin serviciile pe care le oferă și evenimentele pe care organizează, AHK România susţine firmele germane la intrarea lor pe piaţa românească şi, în egală măsură, este un partener competent pentru companiile româneşti interesate de piaţa germană. AHK România se implică activ în implementarea sistemului de învățământ dual după model german și oferă o platformă GreenTech și o Curte de Arbitraj proprie.
