Importate Reportaj

Issa, o poveste în trei nuanţe

Pe dealurile Durgău, în imediata apropiere a binecunoscutei saline de la Turda, a înverzit o mândreţe de plantaţie de viţă-de-vie, cu frunze dolofane şi ciorchini ce lucesc în razele de soare, încât pentru o clipă gândul îți zboară la Toscana. Dealurile domoale, expoziţia sudică şi frumuseţea unei plantaţii bine statornicite fac din Crama La Salina un giuvaer la gâtul bătrânei Potaisse.

Începuturile

Dacă ar fi să ne rezumăm la cifre, aritmetica acestei podgorii se traduce printr-o ecuaţie simplă: doi oameni au visat şi numele lor este Simion Mureșan și Claudiu Șugar. Visul era unul singur: Crama La Salina. Investiţia a fost remarcabilă – peste 3 milioane de euro.

Podgoria se întinde pe 70 ha, din care 42 de hectare plantate, iar vinul a încăput în 47.000 de sticle, în 2014. Anul acesta se vor umple peste 100.000 de sticle. Pentru 2019 se vor pregăti 300.000 de sticle.
 
Ecuaţia simplă de la început s-a complicat pe parcurs, aşa că mai bine îl invit la destăinuiri pe custodele acestui vis, Ovidiu Maxim, managerul şi vinificatorul de aici şi daţi vina pe el dacă vinurile Issa nu v-ar fi cumva pe plac.
Ei, da’ parcă poţi?!

Departe de ceata de culegători, în apropierea zonei de vinificare, în parfum de struguri pârguiţi şi must proaspăt, ne-am aşezat la un pahar de vorbă cu gazda noastră. Tractoarele mici mişunau de colo-colo, ducând pe platformele lor lăzile goale şi aducându-le înapoi pline de struguri copţi, iar eu aflu de la Ovidiu Maxim că aici era o vie veche, pe care au găsit-o în luna iunie 2011.
 
Via a fost defrişată în totalitate, s-a pregătit terenul ca la carte, s-au luat probe de sol şi acestea au demonstrat că zona se pretează culturii de viţă-de-vie. Aşa s-a făcut că în primavara lui 2012 au fost plantate primele 20 de hectare, în toamna aceluiași an încă 12,36 ha, iar în toamna anului 2014, 9,7 ha, ajungându-se la suprafața actuală de 42 de hectare.

Acum, podgoria se mândreşte cu opt soiuri în portofoliu, dintre care Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Riesling de Rhin, Muscat Ottonel. Au ales şi un soi autohton şi pe 5 hectare se cultivă Fetească Neagră, iar pe lângă aceasta, lista este completată cu Cabernet Sauvignon şi Neuburger.

Fără să-şi ascundă mândria, Ovidiu Maxim mi-a vorbit de medalia de aur obţinută anul acesta la Wine Contest București cu Sauvignonul Blanc din prima producţie şi despre cea de argint, acordată aceluiaşi vin de către The Balkans International Wine Competition.

Viaţa în roz e în alb, roşu şi rosé

Dacă anul trecut au fost valorificate soiurile Sauvignon Blanc, Chardonnay şi Pinot Noir, acesta cu două tipuri de vinificaţie – rosé şi roşu -, anul acesta se vor adăuga Muscatul Ottonel şi Rieslingul de Rhin, aşteptat de toţi. Dacă Sauvignonul Blanc a fost preferatul juriilor, Issa Pinot Noir rosé a fost favoritul publicului şi anul acesta se pregătesc să dubleze cantitatea.

L-am zgândărit puţin pe harnicul vinificator, care se încăpăţânează să le demonstreze celor ce susţin că solul Transilvaniei se pretează doar soiurilor albe, că soiurile roşii pot da vin bun la Turda.

„Este un ansamblu de factori care contează în orice cultură, că e vorba de pomi fructiferi sau viţă-de-vie. Solul este bun, avem un cernoziom poate chiar prea bogat. În schimb, în terasele cu Muscat Ottonel și Riesling de Rhin avem rocă, iar  climatul s-a schimbat considerabil în ultimii ani.

Dacă acum 10 – 15 ani, iernile erau mult mai geroase, toamnele şi primăverile mai reci, cu multe ploi, lucrurile sunt diferite şi după cum au demonstrat și cei de la Jidvei, se pot cultiva soiuri de struguri pentru vinuri roşii, dar am urcat până la Turda şi se pare că se pretează bine zona, iar dacă mergem mai departe, spre nord, către Şimleul Silvaniei vom găsi şi acolo soiuri roşii”.

Îl îndemn mai departe la vorbă şi-l chestionez dacă îl tentează varianta de vinificaţie în alb a Pinot-ului Noir. Cu înţelepciune, recunoaşte că fiind la început de drum cu vinurile Issa au preferat să vadă ce oferă în mod clasic fiecare soi în parte, dar cu siguranţă, vor fi multe idei pe parcurs.

“Curioşii au întrebat şi de vinurile efervescente, eu de cupaje, semn că interesul pentru vinurile de Turda este mare, dar, deocamdată, Crama la Salina preferă drumurile bătătorite şi acumularea de experienţă. Singura alegere de la care nu se vor abate, mai spune Ovidiu Maxim, este calitatea.

Vinuri şi cai pe pământurile sării

La poalele verzi ale plantaţiei s-a ridicat un restaurant cu pensiune, ”Sarea în bucate”, ceea ce le permite includerea Cramei La Salina în circuitul viti-vinicol,  prin dimensiunea turistică adăugată.

În inima plantaţiei se zăreşte un foişor de lemn unde au loc degustări, dar şi evenimente private, iar cireaşa de pe tort o reprezintă o mică herghelie, cu cai splendizi şi trăsuri de o rară frumuseţe, cu care în viitorul apropiat se vor putea face plimbări prin vie şi nici cursurile de echitaţie nu sunt excluse.

La padoc îl găsim pe Adrian Coaciu, care a început să se ocupe de cai în urmă cu 10 ani, la herghelia Sîmbăta de Jos. În grija lui sunt acum 10 cai, patru spanioli, trei friesieni şi trei ponei. Preferatul lui este Magno, un pur sânge spaniol de patru ani, cu o culoarea mai rar întâlnită şi cel mai scump din herghelie. Armăsarul este pregătit pentru călărie, iar Adrian, după specializarea din Germania asigurată de Simion Mureșan, este gata de o nouă aventură ecvestră la Turda.

Anul viticol 2015

„A fost un an mai dificil, cu o vară excesiv de secetoasă, pentru cât de tânără este via, ploile au venit în cele din urmă şi per ansamblu avem acumulări bune de zahăr, strugurii sunt sănătoşi şi sperăm să facem un vin mai bun decât anul trecut.

Pinot-ul Noir, soiul pe care îl recoltăm acum, are între 200 şi 210 grame de zahăr pe litrul de must şi asta se traduce în 12,5-12,6 volum alcool”, ne spune Ovidiu Maxim.

Colegul meu, ocupat să iscodească în spatele camerei foto, s-a arătat intrigat de  Rieslingul de Rhin şi interesul cunoscătorilor de vinuri pentru acesta. După cum ne-a mărturisit vinificatorul Isse-lor, Rieslingul de Rhin are o aciditate ridicată şi, cum aici se produc doar vinuri seci, dedicate restaurantelor, e numai bun.
 
Via, aflată în primul an de rod, a produs, dar nu au fost lăsate mai mult de 3-4 tone la hectar, restul fiind îndepărtat de pe butuc în perioada compactării ciorchinilor, iar la via aflată în al doilea an de rod nu s-au depăşit 6,5 tone.

Ei, vorbirăm de struguri, de vin, dar o întrebare rămâne: ”Unde poţi gusta vinul de Turda?” Vă spunem chiar acum. Cel mai bun şi mai bun loc din toate este chiar restaurantul ”Sarea-n bucate”, dar, dacă nu ajungeţi aici, rămâne Clujul, cu două magazine specializate, dar şi în restaurantele clujene importante. Nu lipseşte din restaurante din multe oraşe din ţară. Ambiţioşi oameni podgorenii de la Turda!

Vin cu dar la Turda

În Podgoria de la Turda se cultivă struguri, se face vin, oamenii se simt bine, dar nu-i uită nici pe cei mai puţin avantajaţi de soartă şi anul acesta a avut loc pentru a doua oară un eveniment caritabil, „Vin cu dar”, ocazie cu care participanţii au încercat şi de această dată să sprijine o clasă de copii din mediul rural să-şi desfăşoare activitatea şcolară la Cluj.

Anul trecut s-au organizat zile de joi speciale, în care băutura era oferită din partea  casei, iar musafirii erau conduşi din restaurant în Cramă pentru degustări din fiecare tanc, pe parcursul a mai multor săptămâni, ceea ce a oferit posibilitatea de a observa evoluţia vinurilor. De altfel, degustările vor continua aici, pentru că ce-şi poate dori mai mult un podgorean decât dezvoltarea culturii vinului.

Related posts

Premiantele Galei ”Women in Agriculture”

Umbrărescu, ”kamikaze”. Lucrează în pierdere pe Autostrada Lugoj – Deva și înregistrează cel mai mare progres pe Centura Bacău

Stefana Muresan

Refresh online pentru promovarea Romaniei

Un adevăr cu ochii deschişi

Transilvania Business

B | Joyful Teaching, un proiect de succes

Sub zodia incandescentă a artelor ceramicii

Transilvania Business

World Credit Congress & Exhibition, eveniment dedicat managementului riscului de credit

World Credit Congress & Exhibition, ediția a V-a

Transilvania Business

Arhitectura in 2016. Experientele culturale ale oraselor

Transilvania, raiul branzeturilor de calitate (I) – Produs de Țaga

Interes major pentru Transylvania Horse Show 2016

Viitorul energiei, văzut de la Sydney

Transilvania Business

Conferinta Internationala Femei in Afaceri 2016

Transilvania Business

Echipă multidisciplinară anunțată în departamentul de pediatrie a spitalului REGINA MARIA din Cluj

redactia

Paradă de produse tradiționale la USAMV Cluj-Napoca

Cei mai importanti artisti line-up la Sibiu Jazz Festival

Perspective internationale in arhitectura, la Cluj-Napoca

Transilvania Business

Normele Codului Fiscal explicate. In practica

Transilvania Business

World Credit Congress & Exhibition

Curaj, băncilor! – Investițiile în agricultură, profitabile pe termen lung

Bogdan Chiritoiu, la PRIA Competition

Transilvania Business

Wizz Air a inaugurat baza operationala de la Iasi

Raluca Voivozeanu este acum fondatoarea PRIAevents

Transilvania Business

Turism tematic, solutii tailored

Leave a Comment