Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Satul românesc, tinerii și fondurile europene!

Satul românesc, în pofida minimalizării importanței oferite după 1989, continuă să existe în obiceiuri și felul de a se manifesta ca izvor de existență a multora dintre noi.
Odată cu fenomenul de industrializare, a apărut exodul de la sat la oraș.
Cu toate vicisitudinile vremurilor, satul continuă să existe ca entitate administrativă și culturală. Acest fapt este vizibil din statistica actuală care arată că 48 % din populația țării trăiește în satul românesc. Cifra se află între limita de jos a normalității și dezamăgirea că întinderea mare a satului românesc nu este ocupată cu o populație mai numeroasă. Așa se explică gradul scăzut de dezvoltare economică a satului românesc, consecința fiind populație mai scăzută, buget pe măsură, implicit fonduri insuficiente pentru dezvoltare.
Am nutrit speranța că fondurile europene destinate agriculturii și dezvoltării mediului rural vor contribui la atragerea tinerilor care să se instaleze în satul românesc.
Nu spun că nu ar fi de interes, dar condițiile aberante de multe ori îi împiedică pe cât mai mulți tineri să acceseze fondurile europene destinate lor.
Ar trebui de urgență ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Mediului Rural, ca forum tutelar, să se așeze la masa negocierii cu organizațiile tinerilor fermieri, în vederea îndreptării prevederilor limitative din ghidul solicitantului și împreună să emită criterii de selecție încurajatoare pentru tinerii fermieri.
Gradul mare de îmbătrânire a populației din satul românesc ne obligă să venim cu măsuri rapide și stimulative pentru atragerea tinerilor în mediul rural.
În ultima perioadă sunt tot mai des contactat de tineri care ar dori să dezvolte ferme de creștere a animalelor cu ajutorul fondurilor europene, dar sunt pus în postura de a repeta ca un patefon pentru mulți dintre ei că nu se încadrează din punct de vedere al prevederilor restrictive din ghidul solicitantului. La pagina 34 din actualul ghid al solicitantului aferent submăsurii 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, este un dreptunghi cu o atenționare – Foarte important, acesta spune: *Pentru exploatațiile care vizează creșterea animalelor, solicitanții (tinerii fermieri) trebuie să dețină în exploatația agricolă construcții zootehnice adaptate pentru creșterea animalelor și a păsărilor, însoțite de documentația doveditoare*!
Oare cine a emis o așa cerință s-a gândit că tânărul de cele mai multe ori tocmai pentru acest lucru (construirea unui grajd după normele europene) solicită acești bani?
Un tânăr m-a întrebat zilele trecute dacă este normala o asemenea gândire din partea autorităților statului, el să fie nevoit să vândă câteva zeci de animale pentru a face rost de bani pentru o construcție după normele europene, când cu ajutorul acestor bani europeni și-ar putea construi grajdul și să rămână cu șeptelul întreg. Așa a gândit un tânăr fermier cu 8 clase primare, dar cu o gândire foarte sănătoasă.
Cu siguranță mai sunt și alte măsuri restrictive. Spre exemplu, tinerii fermieri dornici să acceseze fondurile europene sunt obligați la semnarea Contractului de finanțare să facă dovada că deține o *exploatație comercială de tip A*; păi, tânărul tocmai acest lucru dorește să realizeze.
România încă are tineri care doresc să se ocupe de creșterea animalelor, dar cum spune o vorbă din popor, important e să fie lăsați să lucreze și să nu fie încurcați.
Propun Domnului Ministru Petre Daea să ordone eliminarea acestor prevederi restrictive, rezultatul va fi unul de demarare a fenomenului de zootehnizare și, implicit, majorarea șeptelului de animale. La cum îl cunosc eu pe Domnul Ministru, dacă îi va ajunge la urechi această propunere, cu siguranță o va pune în practică.
Dintotdeauna am afirmat că în timp trebuie să reducem gradul mare de 27 % din populația activă care se ocupă cu agricultura și să trecem la un fenomen de dezvoltare a altor industrii din mediul rural.
Un pas a fost făcut prin intermediul fondurilor europene pentru activitățile non-agricole din mediul rural, dar nu este suficient. Trebuie cât mai rapid promovată și votată o lege a satului românesc prin intermediul căreia să stimulăm agenții economici care înființează și dezvoltă afaceri în acest perimetru.
Este imperios necesar sa gândim o nouă abordare a Programului Start-Up Nation, în sensul că proiectele destinate mediului rural să aibă o strategie de evaluare, cu alte criterii de selecție.
De asemenea, ca să încurajăm instalarea tinerilor în mediul rural, trebuie să-i stimulăm legislativ, să dețină întâietate la dreptul de cumpărare a terenurilor agricole.
Triada – Satul românesc, tinerii fermieri și fondurile europene – ar trebui exploatată la maxim și cu maximă urgență pentru un bun viitor și un grad ridicat de dezvoltare.
Să nu uităm ce a spus Nicolae Labiș: *Nu se pierde nimic, câștigând viitorul*!
de Marian VIȘU-ILIESCU, Asociația Tânărul Fermier

Total
0
Shares
Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Liceul German, redeschis la Sebeș, orașul cu investiții de peste 1 mld. de euro

Articolul următor

Viorel Stegar, fermierul cu drag de animale din Bistra Mureșului

Citește și:
Citeste mai mult

Dublu, triplu, nelimitat?

Vorbim despre potențialul de creștere al pieței de industrial-logistică în România, nu despre ofertele companiilor de comunicații, deși,…
Citeste mai mult

Fabrică de cipuri în România! De ce nu?!

Știre: Uniunea Europeană analizează posibilitatea construcţiei unei facilităţi avansate de producţie a semiconductorilor în Europa, în încercarea de…
Loading RSS Feed
Total
0
Share