Bihor Investitii Slider Turism

Oradea, En Marche

Municipiul Oradea e pe buzele tuturor, când vine vorba să fie dat un exemplu pozitiv de administrație publică locală din România. Orașul a trecut în 10 ani printr-o transformare uimitoare.
Și eu aveam să constat noi și noi prefaceri în vizita pe care am făcut-o recent în municipiul de pe malurile Crișului față de acum doi ani când am fost într-o minivacanță aici. Însă nu e nicio rețetă minune, mă asigură interlocutorii mei din Primăria Oradea și Agenția de Dezvoltare Locală Oradea care și-au făcut loc în agenda încărcată pentru a-mi prezenta orașul.

Totuși a contat ceva. Trebuie să ai un conducător – primarul Ilie Bolojan – atent la ceea ce este nevoie în oraș și care să își asume deciziile. Mi-o confirmă un taximetrist care mă duce de la Gara Oradea în Piața Unirii și care subliniază că: “Nu l-am votat, dar face treabă”.
 
La ora 9 am întâlnire la Primăria Municipiului Oradea, în frumoasa Piață a Unirii, cu administratorul public al orașului, Dacian Palladi. Înainte să intru în clădirea impunătoare, reprezentativă stilurilor arhitecturale renascentist și eclectic, îmi “cad” ochii pe programul cu publicul în instituție. De luni până joi de la ora 7.30 la 18, iar vinerea, când prin alte locuri, angajații la “stat” rup ușile instituțiilor pe la ora 12, aici, cei 550 de salariați câți numără primăria după preluarea Poliției Locale, lucrează până la 15.30. Cu publicul, pentru că programul zilnic e mai lung.
Într-un tur rapid al clădirii, încărcată vertical de istoria momentului intrării Armatei Române în Oradea, de prezența Regilor României Mari – Regina Maria și Regele Ferdinand și de înaintașii în ale treburilor edilitare ai primarului Ilie Bolojan, observ că sunt nu mai puțin de 27 de ghișee, care deservesc locuitorii orașului pentru taxe, impozite și toate solicitările care sunt în atribuțiile administrației publice locale. Pe lângă acestea, pe același hol de la parter, sunt amenajate, tot din grija municipalității, birouri pentru furnizorii de utilități, internet, un oficiu poștal și unul bancar, al CEC.
 
Km 0 al dezvoltării

Periplul prin Oradea alături de Dacian Palladi, între două ședințe ale acestuia cu primarul Ilie Bolojan și alți colegi din Primărie pe marginea proiectelor pe care municipiul le-a depus și intenționează să le depună și o întâlnire cu un investitor, începe dintr-un punct considerat vital pentru dezvoltarea ulterioară, economică și edilitară, a urbei de pe malurile Crișului: Varianta de Ocolire a municipiului Oradea.
Finalizați la începutul primului mandat al primarului Ilie Bolojan (n.a. 2008), cei 7 km de șosea de centură au determinat o creștere a mobilității urbane în municipiu și a permis accesul facil în oraș al celor care locuiesc în apropierea sa, cum sunt mulți orădeni stabiliți în Sântandrei. În acea zonă de la întretăierea centurii cu drumul de două benzi care merge spre Sântandrei, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va executa un drum expres de patru benzi, iar municipalitatea orădeană a propus legarea direct la autostradă cu un cordon de 19 km.
Particular pentru centura Oradiei este, de asemenea, faptul că persoanele care doar tranzitează municipiul pot să se deplaseze fără probleme, iar cei care vor să intre în oraș au o multitudine de variante de ieșire.
Pentru fluidizarea traficului au fost construite trei pasaje peste centură, iar pe un al patrulea care va pleca din zona celui de-al doilea parc industrial, de pe strada Ogorului, și va ajunge până în zona universitară îl vizualizăm deja în minte. Într-un an și jumătate ar putea să devină o realitate.
Un alt proiect de infrastructură rutieră care a preluat din sarcina auto de pe Bulevardul Magheru, cea mai importantă arteră de circulație din oraș, este construcția drumului expres de 3,5 km care permite accesul mai ușor în cartierul Rogerius și Nufărul, dacă vorbim despre facilitățile create în interiorul localității, și reprezintă legătura cu DN1 spre Cluj-Napoca și cu DN19 spre Satu Mare, dacă ne referim la conectivitatea cu alte localități.
Drumul expres va fi funcțional până la sfârșitul anului și asta în ciuda disputelor absurde, prelungite timp de doi ani, cu CFR pentru 600 de m liniari lângă o cale ferată nefuncțională. Problema a fost rezolvată prin plata unei chirii de către Municipiul Oradea.
Urcăm pe drumul expres și lăsăm în partea stângă Aquapark Nymphaea Oradea, cel mai mare complex de gen din această parte a Europei, care este promovat intens și în ofertele agențiilor de turism și ale unităților de cazare.

Desfășurat pe o suprafață de 7 ha, parcul de distracții acvatice reprezintă o investiție 19 milioane de euro din fonduri europene și, în același timp, o facilitate oferită locuitorilor din Oradea și împrejurimi, investitorilor, inclusiv expați, studenților care accesează mediul academic orădean și turiștilor etc.
Investiția pare una extrem de justificată deoarece, în 2017, Aquapark Nymphaea Oradea a raportat un profit de 600.000 de euro. Nu este singura ofertă pentru iubitorii de sporturi acvatice, deoarece municipiul mai gestionează, prin intermediul Administrației Domeniului Public, 6 bazine acoperite.
 
Ca la carte

Până la oferta de petrecere a timpului liber însă, Primăria Oradea a gândit și dezvoltat un program atractiv pentru investitori, o triadă, până acum, de parcuri industriale. Străbătând centura, ne-am oprit la două dintre cele trei parcuri industriale pe care municipiul le-a dezvoltat – Parcul Industrial (PI) Oradea I și II.
În 2008, în plină criză economică, dar, conștientă că dintre orașele din partea de Vest a României, Oradea avea cea mai slab dezvoltată infrastructură de afaceri, echipa din Primărie a pariat pe primul parc industrial, centrat pe producție, una nepoluantă, dezvoltat pe centură, pe direcția Vama Borș. Vizual veți descoperi o îmbinare eclectică de clădiri noi pe partea stângă și vechi pe partea dreapta dacă veți trece prin zonă, o metaforă investițională pe axa timpului.
Astăzi, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), companie al cărei acționar majoritar este Primăria Oradea, deține trei titluri de parcuri industriale – Parcul Industrial Oradea I – 130 de hectare, grad de ocupare – 93 %, Parcul Industrial Oradea II, rezultat din prefacerea unui tancodrom, întins pe 83 de ha și ocupat în procent de 42 %, și Parcul Industrial Oradea III – dezvoltat pe 15 ha și concesionat în proporție de 52 %.
“Avem foarte multe solicitări, dacă astăzi ar fi un greenfield unde pui repede niște șosele și le scoți la licitație, le-am concesiona instant”, ne explică Alina Silaghi, directorul general al ADLO.
În 2017, volumul investițiilor atrase în parcurile industriale a fost de 16 milioane de euro, dintr-un total de 259 de milioane de euro atrase din 2008 până astăzi. Investițiile vor genera 6200 de locuri de muncă până în 2020. Nu voim a vă deprima pe cei care vă luptați să atrageți investitori în primul parc, dar ADLO nu se va opri aici în ceea ce privește dezvoltarea de platforme industriale.
Investitorii au ales Oradea nu doar pentru avantajele clare oferite de o bună infrastructură și de conectivitatea cu Vestul Europei – autostrada de la Debrecen este la 40 de km, dar și pentru că au găsit în Primărie și ADLO parteneri de încredere și corecți.
“Investitorii au parte de deschiderea municipalității, vor găsi suport pentru tot ceea ce înseamnă parte de autorizări, certificate. În ceea ce privește autorizația de construcție, atâta timp cât ai proiectul făcut, în maxim 3 luni ai toată documentația, ceea ce în alte localități nu se întâmplă. Le oferim, de asemenea, servicii suport ca să înainteze cu tot ce au nevoie. Prețul terenului este unul competitiv, noi le oferim toate utilitățile la limita de proprietate, venim cu tot ceea ce înseamnă partea de administrare – servicii de curățenie, deszăpezire, întreținere spațiu verde, iluminat public, supraveghere video”, ne explică Alina Silaghi, directorul general al ADLO, de ce investitorii preferă Oradea.
Iar pentru a ilustra serviciile suport, Alina Silaghi ne prezintă proiectele, în mare parte educaționale și de pregătire a forței de muncă, pe care ADLO le-a dezvoltat sau le dezvoltă în beneficiul investitorilor: centrul de servicii din PI I, cu grădiniță, oficiu poștal, oficiu bancar, sală de fitness și altele -, Centrul Regional de Educație și Competențe, un centru de formare profesională integrată unde viitorii angajați să fie pregătiți practic și exact pentru competențele solicitate de către companii, dezvoltarea învățământului dual – Oradea e la a treia generație de elevi care urmează această formă de educație, în jur de 150 de elevi/ciclu – sau International School of Oradea – o școală gândită pentru expați, dar nu numai, cu limba de predare engleză, în sistem educațional Cambridge.
De asemenea, ca facilitate pentru investitori, ADLO a pregătit proiectul unui terminal intermodal într-o zonă pe centură, în apropiere de Vama Borș, populată astăzi de hale și mașini, cu iz de trecut.
Simplificat, proiectul presupune, așa cum ni-l prezintă Dacian Palladi, următoarele: “de la calea ferată înțepăm vreo 4 linii în paralel, după care montăm macarale ca să încărcăm și să descărcăm containere. Transportul feroviar este mai ieftin, ecologic, vrem să îl oferim ca facilitate suplimentară celor care investesc în Oradea”.
Banii, în jur de 20 de milioane de euro, ar urma să fie atrași din fonduri europene, pe POIM, iar o decizie de finanțare este așteptată în următoarele câteva luni.
Bineînțeles că nu poți să nu te întrebi de ce aici e posibil și în altă parte, nu?
“Eu cred că este nevoie de o aplecare cât mai atentă spre nevoile investitorilor, cred că aceasta este cheia, și așa cum spune domnul primar scrie la carte ceea ce avem de făcut, adică nu e nimic uau, e pur și simplu implicare, muncă, dedicare, atenție spre ceea ce este nevoie și pliere pe necesitate”, ne răspunde Alina Silaghi.
 
Campioană a fondurilor europene
 

Oradea a atras în total spre 250 de milioane de euro din fonduri europene pentru prefacerea municipiului într-o bijuterie a României, fără teama de a exagera și chiar dacă mai sunt zone de pus la punct.
În afară de infrastructura de afaceri și a dezvoltării infastructurii rutiere, banii inteligent administrați îi descoperi în toate colțurile orașului.
Cea mai mare investiție din Oradea după 1989, în valoare de 88 milioane de euro, este într-o centrală termoelectrică pe gaz, în cogenerare, construită și dotată din fonduri europene, “un motor de avion montat pe pământ”, o “bijuterie”, cum o descrie Dacian Palladi, funcțională din 2015. Energia electrică este vândută în rețeaua energetică națională, iar energia termică produsă alimentează 165.000 de consumatori, dintr-un total de aproape 222.000 de locuitori cât numără municipiul astăzi (n.a în 2011 erau în jur de 180 de mii).
Evident că tot ce am amintit până acum nu ar fi fost suficient pentru retenția investitorilor, a absolvenților și, de ce nu, a vizitatorilor temporari. Și scrie în cărți, dacă e să îl parafrazăm pe edilul Ilie Bolojan, că oamenii își aleg locul unde să trăiască și sub influența a ceea ce poate oferi pentru petrecerea timpului liber o localitate, ce infrastructură de transport deține sau, pur și simplu, cum arată din punct de vedere arhitectural. Ajunși aici merită menționat că Primăria Oradea are un proiect de suplimentare a liniei duble de tramvai pe 7 km, de prelungire și unificare a unei piste de biciclete astfel încât să poți pedala întins 50 de km sau că amenajarea Crișului va continua. Malurile Crișului sunt și astăzi primitoare în multe zone – cu localuri și terase cochete, zone pietonale și piste de biciclete, însă intențiile sunt de a mări zona de promenadă pentru pietoni și bicicliști, de a amenaja una pentru ambarcațiuni și de a atrage alți investitori pasionați de alimentație publică.
 
Centrul istoric – agora Oradiei

Am lăsat la urmă ceea ce face Oradea și mai specială pe harta orașelor din România, și anume redobândirea strălucirii și farmecului de odinioară, updatate prezentului, și clarificarea accentuată a identității vechii cetăți care transpiră cu putere în zona veche, istorică a municipiului.
Zona centrală am bătut-o la pas, descoperind poveste cu poveste cum s-a transformat dintr-un spațiu arhitectural impregnat de intervențiile comuniste într-unul colorat, vesel, armonios și prietenos, cu o arhitectură impresionantă, pusă în valoare prin eforturile publice și private, deopotrivă. Însă tonul l-a dat primăria.
“Oradea este în rețeaua orașelor Art Noveau, pare SF că e alături de Barcelona, Glasgow etc., dar așa e, e un patrimoniu pe care nu doar că vrem să îl punem în valoare, ci vrem să îl folosim și ca atracție turistică, de ce să nu o spunem” – vine răspunsul lui Dacian Palladi după ce văd pe o clădire – un fost hotel cu o arhitectură deosebită în exterior și o terasă interioară pe măsură aveam să aflu – pe care e un mash care transpune vechea fațadă a imobilului și pe care scrie “Redescoperirea grădinilor interioare ale clădirilor istorice”. E un proiect privat cum multe sunt în centrul istoric după ce Primăria Oradea a introdus un program suport, de creditare pe timp de cinci ani, fără dobândă, a proprietarilor de clădiri vechi pentru a îi încuraja să le restaureze. De asemenea, îi sprijină cu proiectarea. Celor care nu vor sau nu pot să le restaureze, primăria le aplică un impozit de 500 %, sunt, de altfel, pionieri în domeniul impozitării usturătoare, și le suportă cota parte din suma totală a lucrărilor.
Pentru că spuneam că transformarea zonei centrale se datorează atât eforturilor private cât și publice, să ne oprim și asupra proiectelor Primăriei Oradea.
Piața Unirii, cândva împărțită în două de un bulevard cu 3 semafoare pe o distanță de 500 de m liniari, a devenit pietonală, iar clădirile din patrimoniul public și-au lepădat straiele cenușii sub uneltele pricepuților restauratori. Palatul și pasajul Vulturul Negru, una din atracțiile zonei, îmi amintește de Milano, iar pentru turiști, dincolo de bucuria vizuală, de vineri până duminică, spațiul vibrează a distracție. Celălalt pilon al acestei laturi e Biserica Ortodoxă cu lună, un alt obiectiv turistic recomandat de orice ghid.
Proiectul de peste 5 milioane de euro din fonduri europene a fost finalizat în 2015, însă va fi continuat până ce culoarul pietonal va ajunge de pe Republicii, trecând prin Piața Ferdinand până la Universitate.
Dacă ajungeți prin Oradea, nu ratați, de asemenea, vechea pietonală – Republicii, pentru că vă veți bucura ochii de frumos de pe una din terasele cu aer occidental. Multe fațade sunt restaurate, iar altele sunt în proiect, cum e o clădire care îmi aduce aminte de Palatul Dogilor din Veneția.
Însă oferta clădirilor de patrimoniu e mult mai generoasă și o puteți descoperi în câteva zile bune, de aceea vă recomand Oradea City Card și birourile Asociației pentru Promovarea Turismului în Oradea și Regiune, ONG fondat de primărie.
 
Trei parcări în proiect
 
În apropierea Palatului de Justiție am văzut cea mai faină și cochetă parcare de până acum, parcă e decorată cu lemn înnobilat de vreme și de primăvara înveselită cu verdeață.
Primăria Oradea a gândit, reconfigurând zona centrală și răspunzând nevoilor locuitorilor mai ales, dezvoltarea sistemului de parcări. În momentul de față, Primăria administrează două parcări supraterane, mai urmează să construiască trei. Prima se înalță chiar lângă cursul Crișului și până la sfârșitul anului va fi dată în folosință. Va fi o parcare subterană și supraterană cu 400 de locuri. Vor urma apoi cele de pe strada Brașovului, din curtea Spitalului Militar, care, printr-o pasarelă, se va lega de Magazinul Crișul, și cea de la fostul stadion Voința.
Ar mai fi multe de scris, pentru că am mai văzut primul experiment de dezvoltare urbană a unui cartier rezidențial, câteva muzee în proiect – cel al Țării Crișurilor și al Francmasoneriei, zona universitară unde se proiectează un orășel studențesc într-un oraș și multe, multe altele, însă suntem siguri că oamenii datorită cărora Oradea mărșăluiește în fruntea orașelor din România ne vor mai da motive să revenim.
de Ligia VORO
Sursa foto: Primăria Oradea, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, Asociaţia de Promovare a Turismului în Oradea și Regiune
 

Related posts

Premiu internaţional pentru industria SPA din România

Stefana Muresan

100.000 de IMM-uri din Europa vor beneficia de 8 miliarde de Euro pentru a diminua impactul economic al pandemiei

Ion Surdu

Teraplast devine actionar majoritar la Depaco, cu 60% din capital

Stefana Muresan

Autospeciale noi pentru SMURD şi Ambulanţa Bihor

Traian Dan

22 de panouri și 250 de indicatoare turistice promovează turismul bihorean

Traian Dan

„Lumea prin Culoare și Sunet”: 250.000 euro pentru integrarea persoanelor cu deficiențe vedere/auz

Papuc Irina

Rebuilding travel – cinci măsuri care te ajută să călătorești (aproape) gratis

Traian Dan

Producătorul german de echipamente audio Sennheiser va construi o fabrică în Braşov

Stefana Muresan

Japonezii de la Roki, cu clienți precum General Motors, Nissan şi Mazda, deschid o fabrică la Arad

Stefana Muresan

Narcis Neaga, directorul general al CNAIR, își face public salariul

Ligia Voro

Orașul Câmpia Turzii a răscumpărat stadionul de la fostul combinat

Nora Dumitrescu

Românii vor introducerea unor prețuri de referință pentru reparațiile auto

Traian Dan

Constructorul clujean Diferit, singurul ofertant pentru un contract de peste 30 mil. euro, din fonduri europene

Stefana Muresan

Parc industrial în locul unei ferme de porci

Ligia Voro

Fondul american de investiții PHI Group vine în Transilvania să cultive cannabis medicinal

Stefana Muresan

Conferinta: Cities of Tomorrow #5

Ionut Oprea

Ministrul Turismului – Fond de garantare în care statul să aibă reprezentativitate

Stefana Muresan

Orădeanul Mihai Jurca, director Visit Oradea, a fost ales președinte al FAPT

Traian Dan

Spitalul Pelican din Oradea a deschis o secție de Pediatrie

Traian Dan

NITA SAO, pălăriile pentru regi și regine

Papuc Irina

Acasă la Laurențiu Baciu, cel care fixează ceasul în agricultura românească

Stefana Muresan

Fortech atinge pragul de 700 de ingineri software

redactia

Cetatea Oradea va găzdui spectacolele teatrelor și concertele Filarmonicii

Traian Dan

S IMMO AG: First quarter brings strong operating result, but write-downs

Ionut Oprea

Leave a Comment