Transilvania Business
Cluj Industrie Lideri si afaceri Slider Ultimele stiri

Capitala Unirii, capitala business-ului. Noul val de antreprenori din Ardeal

Întreprinzătorii ardeleni se bazează mai mult pe investitorii din Vest decât pe alocările bugetare de la București. Deși IT-iștii sunt racordați la fluxurile de bani din Silicon Valley, mentorii lor de la Bruxelles vor să îi direcționeze spre fondurile europene. Cea mai mare reuniune a noului val de antreprenori din regiune, Transylvania Awards, a avut loc la Alba Iulia, odată cu sosirea toamnei.

Salate de 30 de milioane de euro

Clujeanul Dan Isai a pornit la drum cu un eșec, business-ul său cu panouri publicitare cu leduri fiind lovit de criză într-o perioadă când firmele tăiau prima dată “apa și marketingul”. Salad Box, o afacere construită de prieteni, a debutat în 2011, atunci când le-a propus românilor un nou stil de viață, bazat pe o alimentație sănătoasă. El a pornit la drum alături de Daniel Lar, Radu și Vlad Lupaș. În 2012 au deschis împreună primul restaurant, apoi salatele lor au devenit în scurt timp atât de populare încât într-un singur an au inaugurat alte 12 localuri.
Isai a început să facă salate în apartament, dar în prezent gestionează un “imperiu food” cu afaceri de 30 de milioane de euro din Salad Box, 3.500 de angajați și localuri la New York, Miami, Londra sau Barcelona. “Business-ul cu salate l-am început într-o încăpere de 10 mp, cu 15.000 de euro. Mi-am angajat rude, prieteni; garajul nostru de IT era livingul apartamentului, unde făceam rețetele. A doua locație a fost la Iași, ca să vedem ce înseamnă business-ul la distanță, apoi am început francizarea. McDonalds, KFC o aveau demult, noi a trebuit să scriem procedurile pe șervețel.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

Cum, în România, puterea de cumpărare era limitată și nu avem infrastructură, prima tentativă de ieșire internațională a fost la Budapesta. Avem acum 12 concepte: au apărut Narcoffee Roasters, Pep & Pepper, Donuterie, Aperto. Am ieșit pe piețe din orașe foarte bune (Praga, Amsterdam, Barcelona, Miami), unde vezi culturi, oameni noi, trenduri care vor apărea în România peste 4-5 ani. Nu e ușor să deschizi un restaurant în New York, unde 9 din 10 se închid după primul an, iar tu să fii pe o creștere de 30% în fiecare lună. Numai în acest an am avut 150 de deschideri, însă de-a lungul timpului am trecut și prin momente delicate, ca acela când unul dintre asociații cu care am început a decedat la o vârstă fragedă”, a povestit Dan Isai.

Cum ne aducem în țară “fiii rătăcitori”

Alexandru Săvoiu a studiat inteligența artificială la Universitatea Stanford, a activat în mediul bancar la Morgan Stanley. Are experiența Silicon Valley și Wall Street. Acum vrea să aducă acasă talentele globale. “Cum îi convingi să vină în România după 10 ani? Îi aduci într-un loc fain, cu oameni faini, așa cum este Transilvania. Însă ei trebuie să fie conștientizați despre oportunități, prin rețele.
Ca să se întoarcă în România trebuie să cunoască ecosistemul de aici, competitorii, clienții, să își schimbe întregul sistem de viață, în condițiile în care în SUA învață să gândească pe termen lung. Dacă dorim să revină oamenii de calitate, trebuie să fie integrați în networking. Ne întrebăm de ce sunt puține companii listate în țară, dar antreprenorii nu știu cum se atrage capital prin acțiuni, obligațiuni. Unii spun că încă nu e momentul să revină, dar eu pot să îi pun în legătură cu fonduri de investiții, cu antreprenori care vor să își relocheze business-ul global”, a arătat acesta.

Dilema IT-iștilor: masajul din corporație vs afacerea proprie

Orădeanul Raul Popa a început ca angajat într-o companie în care “nu aveam de lucru”, a luat-o pe cont propriu, iar anul trecut era nominalizat pentru cel mai bun startup, mai ales că soluția sa de identificare a oamenilor după felul în care scriu, TypingDNA, a stârnit interesul americanilor. Alte proiecte au vizat aplicații pentru drone, machine learning. “Părinții îți spun să mergi la “făbricuță”, la corporație, că salariu e salariu, îți oferă masaj, piscină. La firma ta, dacă vrei să angajezi oameni, trebuie să pui deoparte 10% pe care să îi dai angajaților, cum dă acțiuni Facebook.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

Mulți din IT sunt tentați să ia bani de la fondurile de investiții, nu de la “business angels” la început, deși noi avem niște investitori foarte buni, din SUA. Ne-am întâlnit cu mulți antreprenori în Texas, New York, dar nu oricare este și investitor. Acești investitori se uită la mii de alte afaceri. Am fost la trei acceleratoare, în Polonia, SUA, ei se văd cu startup-uri, cu fondatori, îți spun din start că aplicația ta este o prostie și că nu ai nicio șansă. Un “business angel” mi-a zis în minutul 7 că vrea să investească, însă de obicei durează câteva luni o astfel de analiză. E foarte important ca prima dată să ai suport în țara ta, chiar în orașul tău. Am înțeles că UE injectează ceva bani în Europa de Est, găsești opțiuni în zona de 50.000 de euro”, a povestit Raul Popa.

“Investitorii se uită ciudat când le spui că ești din România”

Lucian Cramba este din Alba Iulia și are trei startup-uri de tehnologie. Antreprenor în serie, e profilat pe proiecte financiare. “Misiunea noastră e să adunăm cât mai mulți oameni dispuși să economisească. Ți se pare trist să pui deoparte 200 de lei/lună, de fapt 80% dintre oameni așa fac. Avem însă 100 de magazine partenere la care dacă faci cumpărături online, vei economisi 10-12%, bani pe care îi poți retrage oricând. E primul pas; apoi când vei folosi cardul, vei putea să îți setezi un procent sau o sumă care să intre în fondul tău de economisire. Cu primul produs am ieșit pe mai multe piețe, dar, fiindcă nu era pregătit, am reușit doar în Spania.
Nu văd un dezavantaj faptul că suntem locați în Alba, geografia nu are nicio legătură cu antreprenoriatul. Sunt mai importanți indicatorii de performanță pe care trebuie să îi atingi. Totuși, când vine vorba despre o rundă mare de finanțare, intervine problema cadrului legal deficitar; investitorii se uită ciudat când le spui că ești din România. Până la rundele mici, de 300.000 euro, nu am avut probleme să ridicăm banii, dar e greu să obții rezultate de 10 ori mai mari fără bani”, a explicat Lucian Cramba.

Între banii de la stat și fondurile private

Nu toți informaticienii se bazează pe pomul lăudat din Silicon Valley. De la Bruxelles, Oana Bouraoui vrea să adune comunitățile de IT-iști aciuați prin toată lumea sub o platformă comună, Romanian IT, rețea globală de antreprenori și profesioniști în tehnologie. “Vrem să consolidăm comunități IT la Londra, Manchester, Munchen, Paris, Bruxelles, Lisabona, am organizat meet-up-uri tech, am identificat o nevoie și în alte locuri. Am avut multe proiecte de succes, dar și câteva eșuate. Începem cu un portal, apoi mapăm tot ecosistemul de startup-uri din România și din lume, builderi, incubatoare, acceleratoare, comunități tech, cărora să le explicăm de ce resurse pot beneficia la nivel european”, a punctat acesta.
Marius Mitroi, de la Thinkstitute, a lucrat 10 ani din sectorul public, apoi a trecut la antreprenoriat, de la pub la produse high-tech. “Banii publici nu sunt soluția ideală pentru un startup, ci mai degrabă un dezavantaj. Acolo unde riscul tău nu este acoperit, dacă îl finanțezi cu bani publici, creezi distorsiuni în competiție. Finanțarea publică vine sub formă de granturi, adică bani pe care nu trebuie să îi dai înapoi. Nu are rost să te gândești că deții un produs pe care nu l-a făcut nimeni până acum; vorba aia – un mic chinez tot l-a făcut. Trebuie să ai o anumită piață, dacă ea este de 1.000 de clienți n-are rost, cât poți tu să preiei din această piață?
Fondurile publice nu sunt pentru finanțarea business-ului, durează mult până le obții și sunt incerte. Avantajul lor e că sunt bani ieftini, însă pe hârțogărie ți se duce 3% din grant. Pe lângă asta trebuie să raportezi vreo 10 ani; Curtea de Conturi te verifică dacă nu ți-ai luat cumva ultimul Porsche. În schimb, un fond privat de capital de risc este interesat să te dezvolți, să crești și apoi să vândă la un preț bun. Fondurile naționale de la ministere sunt relativ ușor de luat – e mai mult o evaluare cantitativă – dar se dau bani puțini. La fondurile europene administrate național sunt mai mulți bani, dar cu un proces de depunere și raportare îndelungat. Fondurile europene administrate internațional sunt ușor de implementar, au costuri administrative mici, dar sunt greu de accesat, acolo concurezi cu toate țările”, a punctat Marius Mitroi.
Cristian Dascălu este unul dintre noii finanțatori din România, fiind implicat în proiecte precum GapMinder sau Cluj Hub. Deci își permite să dea sugestii pertinente celor ce se aventurează pe cont propriu. “Nu reiterați ceva ce există, dacă o aplicație mai e făcută și de alții din lume, factorul inovare devine foarte scăzut. Este important să știți să prezentați ceea ce faceți. Dacă nu ne convingeți pe noi, la pitch, cum îi veți convinge pe alții? E important să mergeți la evenimente, să vă înscrieți în competiții, să completați formulare pentru acceleratoare cu zeci de întrebări cu răspunsuri cât mai bine fundamentate, să știți autoevalua proiectul și explica investitorilor locali. Poveștile sunt frumoase, dar trebuie să fie consistente, susținute cu cifre: ce vizezi în 6-9 luni, să aibă numere, tabele Excel. Trebuie să fii onest atât față de echipă, cât și față de cel care vrea să te susțină, pentru că vei da chix dacă povestea ta e prea cosmetizată. Mentorii pe care îi aducem noi vrem să fie cât mai aplicați, vom fi mai severi în interviuri. Noi credem în potențialul acestei regiuni, văduvită până acum la partea de investiții”, a afirmat acesta.

Model de business: școala, investiție imobiliară

Școala sfințește locul. Așa sună experiența Transylvania College Cluj (TCC), instituție creată de soții Simona și Dan Baciu ca să aducă în sala de clasă ceea ce au văzut ei “dincolo”. “Educația e o investiție continuă în copii. Dacă nu au succes ca oameni, acea școală nu își atinge scopul. La noi există programe de leadership, well-being, academic, global awareness. Un copil de 16 ani de la TCC și-a ales o echipă de 20 de colegi și face prima conferință internațională organizată de elevi în România. Acest lucru se poate întâmpla în fiecare școală. Am găsit investitori care adoptă școli pentru schimbarea culturii organizaționale. Când școala noastră a devenit bună, prețul terenului în zonă a devenit enorm. Directorul de la Mercedes și-a adus copilul la noi, deși fabrica e în Ungaria”, spune Simona Baciu.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

Răzvan Voica a lucrat în IT, dar a ajuns antreprenor. “Acum cinci ani aveam o procedură în companie pe când făceam o versiune nouă a aplicației: toată lumea să vină și să o testeze – contabil, paznic, administrator. Problemele cele mai spinoase erau identificate de oameni aflați în afara industriei, care însă au o atenție nativă. Pentru aceștia am deschis Școala Informală de IT, cu centre în șase orașe: București, Iași, Timișoara, Cluj, Craiova și Brașov. Au fost 3.000 de absolvenți, 127 de mentori. Lipsa de oameni bine pregătiți este acută în IT. Noi generăm nu nepărat diplome, ci educație alternativă. Sunt domenii în care pragmatismul, nevoia de competențe sunt peste proceduri. În Cluj există manageri de companii IT care fac interviuri fără CV pentru că vor să vadă cum e omul acela, de fapt”, a arătat Răzvan Voica.

Roboții din băncile școlii

Un alt model de educație este propus de David Timiș, care lucrează pentru Google la un proiect de competențe digitale, pe tema inteligenței artificiale. “Aceasta este o inovație care ne va îmbunătăți viața, dar care este și controversată. Unele job-uri vor dispărea, altele vor fi create, elevii vor trebui să învețe să lucreze cu roboții la școală. 50% dintre cunoștințele de la Politehnică vor fi inutile peste 3-4 ani. La liceu nu învățăm nimic practic. Elevii sunt pregătiți pentru job-uri de roboței, să îndeplinească niște sarcini, să răspundă corect, așadar cele mai susceptibile automatizării. Ei nu trebuie să fie pregătiți pentru facultate, pentru job, ci pentru o lume în schimbare, o viață mai bună.
Toată lumea încearcă acum să își eficientizeze business-ul. Bill Gates sau Elon Musk spun că automatizarea va duce la pierderea a milioane de joburi care nu vor mai putea fi înlocuite, Larry Page sau Mark Zuckerberg, că vor dispărea activitățile monotone și că vom mai avea mai mult timp pentru familie, prieteni. Tehnologia te ajută să scapi de job-uri periculoase. Estimările sunt că doar 5% dintre job-uri vor fi distruse, sunt componente ce pot fi automatizare, schimbate dar nu înlocuite total. Roboții sunt mai buni la colectarea datelor, la sarcini repetitive, nu și la îndemânare, sentimente. Ei operează cu cantități mari de date, altfel nu sunt buni de nimic. Domeniile creative vor aparține pe mai departe oamenilor”, a subliniat David Timiș.

Festivalurile care întorc din profit în comunitate

Festivalurile din Cluj au devenit adevărate branduri culturale ale Transilvaniei și ale României, dar și o mare sursă de venituri, de noi afaceri. “Infrastructura este importantă, la Cluj avem un aeroport unde pot ateriza artiști de anvergură. Suntem singurul oraș din țară care are în același loc sală polivalentă, stadion și parc. Dincolo de notorietatea pe care o produce Untold, sunt bani care au rămas în comunitate, încă de la prima ediție. La 60-100.000 de participanți unici rezultă o infuzie de capital de 35 de milioane de euro care se cheltuie în oraș, de la structuri de cazare la restaurante, baruri, terase, transport în comun.
Noi am avut impact încă de la prima ediție cu cea mai premiată campanie creativă din Europa, “Pay with Blood”, în condițiile în care România era pe locurile codașe în topul donatorilor de pe continent. Au venit elevii să ne întrebe dacă mai facem campania “Bac de 10”, un imbold să ia medie mare pentru gratuitate la Untold. După fiecare ediție investim zeci de mii de euro ca să schimbăm gazonul la stadion, din acest an suntem partener oficial al echipei “U” Cluj. Vom adăuga un sistem de irigație la taluzurile care înconjoară Cluj Arena, plus investițiile în revigorarea parcului care este folosit și de alții”, a relatat Adrian Chereji, director de marketing al Untold Festival.
“S-a propus un festival internațional de film pentru Cluj deoarece în oraș erau cele mai multe săli de cinema funcționale și cel mai mare public cinefil din România. Între timp lucrurile s-au mai schimbat, încercăm să aducem tineretul cu filme care să fie pe placul său. Festivalul a reușit să renoveze trei săli de cinema, dintre care două repuse în funcțiune. I-a adus pe Alain Delon, pe Jason Priestley”, a enumerat Paula Hotea, marketing manager al Festivalului Internațional de Film Transilvania.
“A contat mult că există în strategia Clujului această strategie culturală, că se încurajează implicarea. Concurența e importantă pentru dezvoltare. Au apărut proiecte care au supraviețuit, Electric Castle și Jazz in the Park fiind anunțate deodată. Lumea a început să facă tot mai multe evenimente pentru că avea deja modele. Noi am făcut gălăgie mai mult cu parcul decât cu muzica, dar am implicat comunități defavorizate. Primăriile nu trebuie să devină organizatori, ci să sprijine investitorii privați la evenimente”, a susținut Alin Vaida, director Jazz în the Park.
“În Cluj se fac multe evenimente pentru că sunt mulți tineri, e un centru mare universitar – un sfert din populație studenți sau tineri dintre care mulți rămân în oraș. Raportarea la ceea ce face celălalt este esențială. A fost foarte important de la început să le mulțumim celor care ne-au primit la Castelul Banffy, gestionat de Fundația Transylvania Trust, care are ca obiectiv restaurarea domeniului.
La prima ediție castelul nu avea acoperiș; o parte din profit s-a dus acolo: s-au refăcut acoperișul, parcurile adiacente, curtea interioară poate fi vizitată, se vor reface fostele grajduri, infrastructura, pentru ca acesta să devină un centru cultural. Anul trecut am refăcut terenul de baschet al școlii, am început să modernizăm școala din sat”, a subliniat Andi Vanca, manager de comunicare al Electric Castle.

Investitorii străini: Transilvania, adevărata Românie

Transilvania este, de fapt, adevărata Românie, nu neapărat Bucureștiul, susțin șefii camerelor de comerț străine. “Eu sunt de 18 ani aici, iar primul impact, cel de la vamă, nu a fost plăcut. Relațiile investitorilor cu autoritățile sunt foarte bune în Cluj și în Oradea, dar problematice în București. Tocmai de aceea, prin Coaliția pentru Dezvoltarea României, încercăm să influențăm deciziile, să ne oferim expertiza guvernului și administrației locale”, spune Bart Dobbelaere, director general al Asociației Româno-Belgiene a Oamenilor de Afaceri.
“Cele mai multe companii germane din România își au sediul în Transilvania, iar printre direcțiile lor de acțiune se numără educația, dezvoltarea durabilă a orașelor, protecția mediului. România se confruntă cu o lipsă de personal, pe care încercăm să o compensăm cu învățământul profesional dual, însă o creștere a salariilor în mediul privat trebuie bine gestionată deoarece în acest caz țara va pierde un avantaj important în atragerea investitorilor”, a remarcat Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană.
“Orașele din Transilvania trebuie să își stabilească prioritățile economice, de exemplu Clujul nu este un loc propice pentru industria manufacturieră. Să nu uităm că unul dintre celebrele brandurile auto britanice, Jaguar, este produs acum în India”, atenționează Shajjad Rizvi, consul onorific al Marii Britanii la Cluj. “Pe orice investitor îl interesează predictibilitatea afacerii, iar faptul că autoritățile române nu au o strategie clară în domeniul sănătății afectează mediul privat. Lipsa infrastructurii este și ea importantă, noi am mutat o facilitate lângă Timișoara tocmai pentru că acolo era autostradă”, a atenționat Alexandru Popescu, vicepreședinte al Camerei de Comerț Olandeze în România și CEO al Phillips România.

Găzduiți de cea mai mare cetate a României

Cetatea Alba Carolina a găzduit în perioada 6-7 septembrie cea mai importantă conferinţă de business din regiune, Transylvania Awards. Au participat reprezentanţi ai celor mai mari companii din Ardeal, ambasadori, investitori străini, camere de comerţ active în regiune, startup-uri, primari, city manageri, asociaţii de afaceri, care susţin dezvoltarea economiei din regiune şi a celei româneşti.
Evenimentul a fost împărţit în trei secțiuni: Invest in Transylvania (stimularea antreprenoriatului în regiune), Startups in Transylvania (noii antreprenori creativi), Cities & People (conceptul de smart city și soluții pentru cetățeni). La eveniment au luat cuvântul personalităţi din lumea afacerilor, consuli şi reprezentanţi ai comunităţilor străine, traineri şi consultanţi specializaţi.
Printre invitaţi s-au numărat Antonio Camara – profesor la Universitatea Nova de Lisboa, Dan Isai – director general Salad Box, Ciprian Morar – CEO al Lateral, Bernard Dewamme – coach Mentally Fit, Simona Baciu – fondator Transylvania College Cluj, Alain Heureux – antreprenor Brussels Creative, Essi Silvennoinen – Team Coach Tiimiakatemia, Saji Kumar – expert în cercetarea de piață.

Primul proiect de brand regional făcut de comunitate

Heraldist & Wondermarks (HW) este o echipă internațională (română, maghiară, spaniolă, irlandeză și americană) ce a adunat la Cluj 20 de profesioniști în inovație, branding și comunicare care se axează pe proiecte pentru comunitate. Prima ediție a Transilvania Awards s-a născut din dorința de a crea o conferință a oamenilor care construiesc Ardealul. “Transilvania este o locomotivă a economiei românești, însă regiunea nu avea un brand, o strategie, o echipă. Așa s-a născut Transylvania Beyond sau “Ținutul de dincolo de păduri”, traducerea din latină a numelui, primul proiect de brand din regiune din lume care nu este creat de un guvern, ci de o comunitate”, spun cei de la HW. Primele două campanii de promovare a regiunii au fost preluate de The Guardian, Washington Post, Der Spiegel, USA Today. Experiența câștigată va fi folosită pentru a construi, în următorii ani, alte branduri regionale în România, dar și un brand de țară având ca obiective atragerea de investitori și dezvoltarea industriilor creative. Printre proiectele agenției figurează primul brand de oraș din România (Alba Iulia), rebrandingul Operei Române și a Filarmonicii din Cluj, strategii de brand sau comunicare pentru programul Cluj – Capitală Culturală a Tineretului sau festivalurile Untold și Electric Castle.

Regina Maria vânează doctorii din Ardeal

Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Brașov sunt orașele din Transilvania cele mai “vânate” de rețeaua Regina Maria. Nu numai pentru pacienți sau doctori, ci și pentru personalul medical. “Una dintre valorile noastre este aceea de învățare continuă, deși avem 5.000 de angajați, nu ușor de gestionat. Strategia este să creăm echipe care să acționeze în beneficiul pacientului. Eu mă ocup de dezvoltare, noi spitale, achiziții, parteneriate, avem centre proprii de formare. Ca expertiză medicală și preocupare pentru un anumit standard al actului medical am găsit o atmosferă foarte favorabilă în Transilvania, sunt zone cu intensă tradiție medicală, nu numai doctori buni, ci și la asistenți medicali, personal de suport. Clujul este orașul investițional nr. 2 pentru noi, vom deschide în curând un spital, dar cochetăm și cu extinderea internațională”, a dezvăluit directorul de dezvoltare Luiza Stroe.

Alba, mai eficientă decât statul român

“Alba Iulia este un model de cum un oraș care era sub gunoi acum câțiva ani a ajuns să absoarbă fonduri de sute de milioane de euro. Când am pornit proiectul de Smart City, mulți considerau că era un oraș mic, industrial, comunist, de unde pleacă lumea. Cele mai multe firme nu își declarau cifra de afaceri, de parcă era un mare secret… Am pus atunci un pilon important în dezvoltarea universității pentru a atrage lumea în oraș, dar am propus și cât mai multe evenimente pentru a atrage atenția asupra localității. Am structurat emisiunea de obligațiuni municipale; era singurul oraș din România care s-a împrumutat pe 20 de ani cu o dobândă mai mică decât se împrumuta statul român. Am emis mai multe serii de obligațiuni, toate plătite la timp de primărie. A fost un exemplu de succes al unei administrații locale, un proiect început înaintea apariției fondurilor europene”, a relatat Marius Bostan, fost ministru al comunicațiilor, inițiatorul proiectului RePatriot.

Incubatoare de afaceri la Ciugud și Făgăraș

“Sunt 5-6 fonduri de investiții în România axate pe startup-uri care pun la dispoziție de la câteva mii până la 20 de milioane de euro. Astfel de startup-uri apar nu doar în orașe mari ca București sau Cluj, ci și în Oradea, Sibiu, Alba Iulia, Bistrița, Arad sau Deva. Au apărut incubatoare de afaceri pentru industrii creative chiar în Ciugud sau Făgăraș. Există bani destui în piața românească pentru asemenea inițiative, fiind disponibili în jur de 100 de milioane de euro, incluzând aici fondurile publice și cele europene. Avem însă nevoie de programe de accelerare, de incubatoare de afaceri, de comunități. Autoritățile nu se implică destul, ar trebui să aloce bani pentru antreprenori care apoi să fie recuperați din taxele locale. Digitalizarea va elimina multe job-uri, iar resursele umane se vor muta dintr-o parte în alta. Să mai lăsăm deoparte industria în Transilvania și să ne axăm pe tehnologie!”, îndeamnă Ionuț Țața, președintele Clusterului ALT Brașov.

Câștigători The Startup Arena

• Medijobs (tehnologie medicală): startup pass la Slush, Helsinki by Raiffeisen Bank
• Littledata (tehnologia informației): sesiune de mentorat și loc de expunere a produsului la TechFest by Digital Transformers
• Neurolabs (data sciences, retail): consultanță și acces la resurse strategice de dezvoltare – by Spherik Accelerator / Cluj Startups
• FINQware (fintech): loc de expunere a produsului la TechFest by Digital Transformers
• Digitail (sănătate): extended feature pe start-up.ro by Start-up.ro
• CrowdLense (inteligență artificială, IT): sesiune personalizată de brand building by Heraldist & Wondermarks

Juriul a fost format din Ionuț Țața, Dan Călugăreanu, Mircea Vădan, Gabriel Dombri, Vlad Andriescu, Cristian Dascălu

Material realizat de Călin POENARU

Comentarii

Comentarii

Related posts

Antonio Souvannasouck, președinte PRBAR: “Problema pieței de asigurări este că este foarte mică, nedezvoltată”  

Ligia Voro

Perspective și trenduri în sectoarele Retail și FMCG

Stefana Muresan

Wolf Alice și-a sărbătorit ziua de naștere la Electric Castle cu o vânătoare de OZN-uri

Stefana Muresan

Comentarii

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More