Industrie POZITIV TB Slider Ultimele stiri

Răzvan Ionele: „România are șansa să devină lider în EU la producția de echipamente medicale de protecție, dacă industria va obține sprijinul necesar. Este o oportunitate once in a lifetime”

răzvan ionele: „românia are șansa să devină lider în eu la producția de echipamente medicale de protecție, dacă industria va obține sprijinul necesar. este o oportunitate once in a lifetime” - IMG 0647 1 620x420 - Răzvan Ionele: „România are șansa să devină lider în EU la producția de echipamente medicale de protecție, dacă industria va obține sprijinul necesar. Este o oportunitate once in a lifetime”

Pandemia COVID-19 a determinat lumea, din izolare, să-și pună multe întrebări – ce este globalizarea și care ar putea fi efectele ei într-o astfel de criză, de unde ne luăm medicamentele, hainele, cum facem afaceri, cum muncim și care ne sunt slăbiciunile. Până să simțim efectele unei economii zdruncinate, am simțit, fără să vrem, neajunsurile sistemului medical românesc. În timp ce autoritățile erau în așteptarea a tone de chipamente de protecție pentru personalul medical din afară, zeci de companii din industria textilă s-au unit într-un grup de lucru și caută soluții: vor să producă aici, în România, echipamente de protecție, dar pentru ca acest lucru să devină posibil, trebuie făcuți câțiva pași importanți. Am discutat cu Răzvan Ionele, consultant tehnic (Gherzi Textil Organization) care, împreună cu revista Dialog Textil, au inițiat un grup de lucru open-end (detalii AICI) deschis tuturor celor care vor să se implice în dezvoltarea de capacități de producție de echipamente medicale la standarde internaționale. Răzvan Ionele spune că România are o șansă „once in a lifetime”. Vedeți de ce:

Ați anunțat inițial că „un grup de 25 companii din industria textilă locală, cu un total de aproape 5.000 de angajați și competențe diverse, s-au organizat pentru a veni în sprijinul sistemului sanitar din România”. S-au mai alăturat alte companii până la acest moment?

Da, numărul de participanți a trecut de 45, dintre care aproximaiv 35 sunt producători din industria textilă. Se pare că s-a creat interes și noi introducem în grup pe oricine este interesat de partea tehnică a PPE (Protective Personal Equipment) și, totodată, poate să contribuie la producția lor sub o formă sau alta.

În acest moment în Grupul de Lucru exista un mix de: producători de confecții, producători de nețesute (materiale folosite la PPE), furnizori de echipamente, ONG, consultanți pe finanțare, etc. Scopul nostru este să creăm un manual pentru producția de PPE care, odată făcut, va fi baza de plecare pentru această industrie nouă și să creăm sinergiile la nivel de industrie.

Care este capacitatea de producție? Ce ar putea companiile la modul practic să producă, în ce cantități?

Teoretic, capacitate există, dar practic trebuie să vedem dacă acestor producători li se vor acorda linii de finanțare și vor avea posibilitatea să se doteze cu mașinile necesare pe care ei nu le au în acest moment. Totodată, este important și către cine vor vinde și aici este foarte important ca cineva din autorități să ne contacteze și să stabilim o colaborare, căci firmele vor produce și vor face investiții când va exista un client pentru produsele lor.

Inițiativa noastră are 2 perioade de implementare: pe termen scurt – cum se pot folosi aceste capacități pentru a trece de acest moment dificil în care ne aflăm toți din Romania și EU; și pe termen lung – cum putem să organizăm dezvoltarea unor capacități de producție pe PPE (Protective Personal Equipment) care în acest moment nu există la scară industrială în România.

România are șansa să devină lider în Europa dacă se va acorda sprijinul necesar acestei inițiative și această oportunitate este ceea ce englezii numesc „once in a lifetime”.

Care sunt cele mai mari provocări la momentul actual pentru a porni la modul practic liniile de producție?

Totul este o provocare, deoarece standardele nu sunt bine definite încă, laboratoarele de testare sunt supra-aglomerate, materialul nu se produce în acest moment în România și utilajele încă nu sunt cumpărate. Ceea ce există sunt fabrici de confecții care nu au comenzi, nu au materiale, dar au muncitori care așteaptă să revină la muncă după încetarea perioadei decarantină.

Trebuie să punem ordine în abordare, avem 45 de participanți care nu se cunosc între ei, sunt în zone diferite, au competențe diferite și coordonarea lor este dificilă. Totuși, s-au făcut progrese notabile căci acum 1 săptămână în urmă nu exista nimic, acum avem un grup de lucru cu 45 de participanți și 5 echipe de lucru pe diferite domenii: standarde, materiale, manufactură, technologie, clienți-finantare-autorități.

Noi facem ce putem și avem abordarea focusată pe rezultate clare și sperăm cu implicarea întregii echipe să reușim să livram acel manual până la sfârșitul lunii aprilie.

Inițial ați menționat că este importantă implicarea autorităților competente, care să „ne sprijine în demersul de a activa sinergii pe plan național”. Ați reușit să purtați discuții? Care sunt acțiunile pe care autoritățile ar trebui să le întreprindă acum pentru ca să facă posibilă această sinergie?

Acest subiect este delicat întotdeauna când e vorba de România. Eu vorbesc strict din poziția mea de consultant technic care spune că proiecte de acest gen sunt strategice pentru o țară și există țări în EU sau în lume care acordă o foarte mare atenție acestui aspect în acest moment, când s-a demonstrat o vulnerabilitate extremă.

Da, România ar trebui să fie interesată ca această industrie care, în acest moment nu există aici, să se dezvolte și să devină importantă strategic pentru spațiul EU. În acest moment se joacă cartea dezvoltărilor de capacități pe PPE în Europa și cine este sprijinit va fi viitorul furnizor pe continent.

Membrii acestui grup au nevoie de facilitatea la informație (standarde), facilitatea la finanțare pentru dezvoltarea de capacități, facilitatea certificării produselor și asigurarea pieței de desfacere în prima fază, până când se dezvoltă relații comerciale directe. Restul, ce înseamnă know-how, coordonare tehnică, facem noi, membrii acestui grup.

Mai multe companii au anunțat că vor coase măști reutilizabile din bumbac. Au existat critici din cauza recomandărilor OMS care spun că cele din bumbac au un nivel redus de protecție, iar ca să fie eficiente ar trebui cusute din material special, ce poate asigura o protecție adecvată. Ce surse de materie primă aveți acum la dispoziție? Lucrați cu o echipă de cercetare care să producă un material sigur, dintr-o combinație de poliester și polipropilenă. Ați putea să ne dați mai multe detalii la acest subiect?

Doresc să stau departe de orice speculații și să ascult punctul de vedere al OMS. Personal, cred că o mască de material organic (bumbac) are un regim redus de protecție față de cele profesioniste din material nețesut. Referitor la dezvoltările de materiale, există în derulare niște proiecte și prefer să lăsăm managerii firmelor respective să facă anunțurile potrivite la momentul potrivit. Cu totii lucrăm la identificarea soluțiilor.

Foto: Dialogtextil.ro

Related posts

Armata vrea 45 de elicoptere produse de Airbus la Ghimbav

Stefana Muresan

Compania bistrițeană Datacor caută constructor pentru fabrica de 3,6 mil. lei

Stefana Muresan

Metropola Cluj a intrat în parteneriat cu Hamburg, Rotterdam și Marsilia

Nora Dumitrescu

CFO Integrator va moderniza două străzi din Cluj

Nora Dumitrescu

Asociația țăranilor: “Economia locală, nu supermarketurile reprezintă soluția la criză”

Nora Dumitrescu

Gala celor mai reușite proiecte bihorene, la Muzeul Țării Crișurilor

Traian Dan

Au fost finalizate lucrarile de asfaltare pe drumul judetean 151C Tritenii de Jos – limita cu judetul Mures

Stefana Muresan

Concernul Universal Alloy a dotat cu ventilatoare două spitale băimărene

Nora Dumitrescu

Asociaţie nouă pentru promovarea turismului mureşean

Stefana Muresan

Clujul are cea mai performantă companie de transport public din România

Nora Dumitrescu

Ordin al Ministerului Sănătății: se suspendă pentru 6 luni exportul mai multor medicamente și dispozitive medicale

Papuc Irina

Proiect grandios de 600 milioane euro la Șantierul Naval Damen

Stefana Muresan

Investițiile franceze în România : 3000 de societăți cu capital francez

Stefana Muresan

Fitch a menținut ratingul Bucureștiului pentru creditele pe termen lung

Papuc Irina

Cum a fost anul 2019 pentru afacerile românești: cel mai mic număr de insolvențe din istorie – Analiză KeysFin

Papuc Irina

Se lucrează la racordarea drumurilor din incinta Aeroportului Oradea la DN 79

Traian Dan

Antreprenori IT din vestul ţării și UVT, soluţii comune pentru problema resursei umane

Stefana Muresan

Neil McGregor, noul președinte al Camerei de Comerț Româno – Britanice

redactia

Impactul măsurilor din perioada stării de urgență: 8 din 10 IMM-uri propun modificarea Codului Muncii

Ion Surdu

Foto – exclusiv: Romania’s Real Estate Yearbook 2020 la Expo Real Munich 2019

Nicolae Pop

Investitorii germani de la Daimler vor să amenajeze în Sebeș, pe cheltuială proprie, trotuar și pistă de biciclete

Stefana Muresan

Linia ferată Cluj – Cernăuți, în topul celor mai pitorești din Europa

Nora Dumitrescu

Radu Oprea promovează exporturile româneşti în China

redactia

Cea mai bună universitate din România. UBB detronează Universitatea Bucureşti

redactia

Leave a Comment