Industrie POZITIV TB Slider Ultimele stiri

Răzvan Ionele: „România are șansa să devină lider în EU la producția de echipamente medicale de protecție, dacă industria va obține sprijinul necesar. Este o oportunitate once in a lifetime”

Pandemia COVID-19 a determinat lumea, din izolare, să-și pună multe întrebări – ce este globalizarea și care ar putea fi efectele ei într-o astfel de criză, de unde ne luăm medicamentele, hainele, cum facem afaceri, cum muncim și care ne sunt slăbiciunile. Până să simțim efectele unei economii zdruncinate, am simțit, fără să vrem, neajunsurile sistemului medical românesc. În timp ce autoritățile erau în așteptarea a tone de chipamente de protecție pentru personalul medical din afară, zeci de companii din industria textilă s-au unit într-un grup de lucru și caută soluții: vor să producă aici, în România, echipamente de protecție, dar pentru ca acest lucru să devină posibil, trebuie făcuți câțiva pași importanți. Am discutat cu Răzvan Ionele, consultant tehnic (Gherzi Textil Organization) care, împreună cu revista Dialog Textil, au inițiat un grup de lucru open-end (detalii AICI) deschis tuturor celor care vor să se implice în dezvoltarea de capacități de producție de echipamente medicale la standarde internaționale. Răzvan Ionele spune că România are o șansă „once in a lifetime”. Vedeți de ce:

Ați anunțat inițial că „un grup de 25 companii din industria textilă locală, cu un total de aproape 5.000 de angajați și competențe diverse, s-au organizat pentru a veni în sprijinul sistemului sanitar din România”. S-au mai alăturat alte companii până la acest moment?

Da, numărul de participanți a trecut de 45, dintre care aproximaiv 35 sunt producători din industria textilă. Se pare că s-a creat interes și noi introducem în grup pe oricine este interesat de partea tehnică a PPE (Protective Personal Equipment) și, totodată, poate să contribuie la producția lor sub o formă sau alta.

În acest moment în Grupul de Lucru exista un mix de: producători de confecții, producători de nețesute (materiale folosite la PPE), furnizori de echipamente, ONG, consultanți pe finanțare, etc. Scopul nostru este să creăm un manual pentru producția de PPE care, odată făcut, va fi baza de plecare pentru această industrie nouă și să creăm sinergiile la nivel de industrie.

Care este capacitatea de producție? Ce ar putea companiile la modul practic să producă, în ce cantități?

Teoretic, capacitate există, dar practic trebuie să vedem dacă acestor producători li se vor acorda linii de finanțare și vor avea posibilitatea să se doteze cu mașinile necesare pe care ei nu le au în acest moment. Totodată, este important și către cine vor vinde și aici este foarte important ca cineva din autorități să ne contacteze și să stabilim o colaborare, căci firmele vor produce și vor face investiții când va exista un client pentru produsele lor.

Inițiativa noastră are 2 perioade de implementare: pe termen scurt – cum se pot folosi aceste capacități pentru a trece de acest moment dificil în care ne aflăm toți din Romania și EU; și pe termen lung – cum putem să organizăm dezvoltarea unor capacități de producție pe PPE (Protective Personal Equipment) care în acest moment nu există la scară industrială în România.

România are șansa să devină lider în Europa dacă se va acorda sprijinul necesar acestei inițiative și această oportunitate este ceea ce englezii numesc „once in a lifetime”.

Care sunt cele mai mari provocări la momentul actual pentru a porni la modul practic liniile de producție?

Totul este o provocare, deoarece standardele nu sunt bine definite încă, laboratoarele de testare sunt supra-aglomerate, materialul nu se produce în acest moment în România și utilajele încă nu sunt cumpărate. Ceea ce există sunt fabrici de confecții care nu au comenzi, nu au materiale, dar au muncitori care așteaptă să revină la muncă după încetarea perioadei decarantină.

Trebuie să punem ordine în abordare, avem 45 de participanți care nu se cunosc între ei, sunt în zone diferite, au competențe diferite și coordonarea lor este dificilă. Totuși, s-au făcut progrese notabile căci acum 1 săptămână în urmă nu exista nimic, acum avem un grup de lucru cu 45 de participanți și 5 echipe de lucru pe diferite domenii: standarde, materiale, manufactură, technologie, clienți-finantare-autorități.

Noi facem ce putem și avem abordarea focusată pe rezultate clare și sperăm cu implicarea întregii echipe să reușim să livram acel manual până la sfârșitul lunii aprilie.

Inițial ați menționat că este importantă implicarea autorităților competente, care să „ne sprijine în demersul de a activa sinergii pe plan național”. Ați reușit să purtați discuții? Care sunt acțiunile pe care autoritățile ar trebui să le întreprindă acum pentru ca să facă posibilă această sinergie?

Acest subiect este delicat întotdeauna când e vorba de România. Eu vorbesc strict din poziția mea de consultant technic care spune că proiecte de acest gen sunt strategice pentru o țară și există țări în EU sau în lume care acordă o foarte mare atenție acestui aspect în acest moment, când s-a demonstrat o vulnerabilitate extremă.

Da, România ar trebui să fie interesată ca această industrie care, în acest moment nu există aici, să se dezvolte și să devină importantă strategic pentru spațiul EU. În acest moment se joacă cartea dezvoltărilor de capacități pe PPE în Europa și cine este sprijinit va fi viitorul furnizor pe continent.

Membrii acestui grup au nevoie de facilitatea la informație (standarde), facilitatea la finanțare pentru dezvoltarea de capacități, facilitatea certificării produselor și asigurarea pieței de desfacere în prima fază, până când se dezvoltă relații comerciale directe. Restul, ce înseamnă know-how, coordonare tehnică, facem noi, membrii acestui grup.

Mai multe companii au anunțat că vor coase măști reutilizabile din bumbac. Au existat critici din cauza recomandărilor OMS care spun că cele din bumbac au un nivel redus de protecție, iar ca să fie eficiente ar trebui cusute din material special, ce poate asigura o protecție adecvată. Ce surse de materie primă aveți acum la dispoziție? Lucrați cu o echipă de cercetare care să producă un material sigur, dintr-o combinație de poliester și polipropilenă. Ați putea să ne dați mai multe detalii la acest subiect?

Doresc să stau departe de orice speculații și să ascult punctul de vedere al OMS. Personal, cred că o mască de material organic (bumbac) are un regim redus de protecție față de cele profesioniste din material nețesut. Referitor la dezvoltările de materiale, există în derulare niște proiecte și prefer să lăsăm managerii firmelor respective să facă anunțurile potrivite la momentul potrivit. Cu totii lucrăm la identificarea soluțiilor.

Foto: Dialogtextil.ro

Related posts

21 de soluţii inteligente de la Cluj IT Cluster pentru Alba Iulia Smart City 2018

Stefana Muresan

Nemții de la Dalli, cu fabrica în Timișoara, ”curăță” mai bine de o treime din piaţa de detergenți

Stefana Muresan

1.120.000.000 de euro: Suma pe care România o primește de la Comisia Europeană pentru combaterea efectelor Covid-19

Ion Surdu

Un magazin online de optică din România a deschis al treilea showroom: așteaptă afaceri de 7 milioane de euro

Papuc Irina

Aeroportul Cluj își reactivează cursele internaționale. Revine Blue Air

Nora Dumitrescu

Facultatea de Inginerie din cadrul UMFST Târgu Mureș excelează și din punct de vedere a dotărilor  

Stefana Muresan

Americanii modernizează Baza aeriană de la Câmpia Turzii. Investiții de 35 de milioane de dolari

redactia

Cesiro, peste 100 de angajări în fabrica din Sighișoara

Stefana Muresan

POZITIV TB: Vlad Sarca – Director EGV International – „Este nevoie de o infuzie masivă de capital în economie”

Traian Dan

CFR SA – 48 de șantiere pe rețeaua feroviară, în valoare de 141,6 milioane lei

Stefana Muresan

Clădirile de interes turistic din Zalău vor avea coduri QR

Nora Dumitrescu

1000 de participanți și 3000 de ore petrecute în programele educaționale Schaeffler România

Ligia Voro

Sibiu: a început prima etapă de vot a proiectelor depuse în programul de bugetare participativă 2019

Papuc Irina

Centru indoor și outdoor de formare profesională în „Episcopia Bihor”

Traian Dan

Peste 12 ore, Energynomics organizează online Energy Strategy Summit 2020

Ligia Voro

2,67 mil. EUR din negocierile consumatorilor cu băncile. De acum și persoanele juridice se pot adresa CSALB

Ligia Voro

Businessmenii germani sărbătoresc 10 ani în ritm simfonic

Nora Dumitrescu

Pharma Points, aplicația gratuită care îți spune în ce farmacie găsești medicamentul de care ai nevoie

Papuc Irina

Turismul religios din Maramureș, recunoscut de Ministerul Economiei

Nora Dumitrescu

Pregătiri din timp pentru sezonul cadourilor – cum aleg firmele să ofere mulțumiri angajaţilor

Nicolae Pop

Sibiu: Prima primărie care cumpără o mașină electrică

Papuc Irina

Napoca Imobiliare premiată în cadrul Galei Profesioniştilor în Imobiliare

A. I.

AFIR, sume uriașe pentru afaceri la țară

redactia

Trenuri cu 160 de km/h pe ruta Simeria-Braşov-Bucureşti-Constanţa

Stefana Muresan

Leave a Comment