Editorial Enjoy Transylvania

[Enjoy Transylvania!] Transilvania, tigrul economic al României

Cu o istorie fascinantă, presărată cu mituri și legende izvorâte din întâmplări și împrejurări determinate de poziționarea geografică, de evoluții politice fluctuante, de interferența mai multor straturi culturale, Transilvania a devenit regiunea fanion a României, unde se poate observa o fervoare constructivă tot mai bine ancorată și mai racordată ritmului de dezvoltare al Europei Centrale.

Bogată în resurse naturale, cu forță de muncă bine pregătită, conectată mereu la fluxurile comerciale europene, Transilvania a fost întotdeauna o regiune mai bogată. Funcționarea de timpuriu a școlilor și universităților, apariția și dezvoltarea unei categorii tot mai largi de intelectuali și specialiști, conectați la ce se întâmpla în marile centre economice europene, a permis apariția și extinderea micilor afaceri și a fabricilor care și-au făcut loc în comerțul industrial din Europa Centrală și mai departe. În Transilvania putem regăsi destule rămășițe ale unor vechi business-uri din secolul al 19-lea și al 20-lea.

Marile conflagrații din secolul trecut, urmate de mutații geo-politice majore, s-au resimțit din plin și în Transilvania de după anul 1918. Noua administrație românească nu a perturbat fluxurile economice, dimpotrivă modernitatea a devenit tot mai evidentă și în Transilvania.

Instaurarea regimului comunist în această regiune a Europei, după anul 1945, a schimbat fundamental realitățile economice. Economia centralizată, planificată de stat, a generat noi paradigme economice și în România. Colectivizarea agriculturii și industrializarea forțată a remodelat provinciile românești, inclusiv Transilvania. Au funcționat și aici unități economice uriașe, dar care nu erau integrate în economia globală reală, bazată pe cerere și ofertă, motiv pentru care competitivitatea produselor românești a tot scăzut, până când acestea nu au mai făcut față exigențelor piețelor externe ceea ce, în mod firesc, a condus la apariția sărăciei.

Prăbușirea regimurilor comuniste a reaprins, la început mai firav, interesul marilor concerne europene pentru piața românească, concomitent cu încercări tot mai îndrăznețe de structurare a capitalului autohton. Într-o oarecare concordanță cu evoluția politică sinuoasă din anii 90 și pe ruinele industriei comuniste, au apărut primele inițiative de afaceri românești care au intrat în relații de business cu firme din spațiul european, dar și de pe celelalte continente, ceea ce a favorizat cristalizarea unei pături de antreprenori autohtoni și mai apoi a unor companii românești tot mai competitive.

Apropierea tot mai accelerată a României de spațiul politic și economic european, de la sfârșitul mileniului 2 și începutul celui de-al 3-lea, intrarea în NATO (2004) și apoi în Uniunea Europeană (2007) a pus România din nou pe harta economică europeană și internațională. Economia românească a reintrat în circuitele piețelor, mari branduri din Germania, Franța, Austria, Olanda, Italia etc. au investit aici, în agricultură, automotive, în real estate, IT, în sistemul bancar și al asigurărilor, în medicină ş.a.m.d., contribuind din plin la dezvoltarea economică a României.

Spre exemplu, în prezent, în Transilvania activează foarte multe companii în industria automotive, cu zeci de mii de angajați, unele dintre ele devenind modele de excelență în business. S-a născut, așadar, legenda potrivit căreia nu există autoturism în lume care să nu conțină cel puțin o componentă fabricată la una sau mai multe din companiile de automotive care funcționează în Sibiu, Oradea, Brașov, Cluj, Timișoara, Sebeş, Blaj, Bistriţa ş.a.

Pe fondul unei moșteniri culturale aparte, a tradițiilor în afaceri, a specializării mai pregnante a populației de aici, a existenței unui spirit antreprenorial, a atractivității regiunii pentru investitorii străini, dar și prin implicarea vizionară a câtorva primari de orașe și administratori de județe ori conectarea universităților la nevoile reale de dezvoltare, Transilvania a putut deveni ”tigrul economic” al României.

(Din ediția specială cu nr. TB 86 – „ENJOY TRANSYLVANIA!” – 14 mai-10 iunie 2019)

Related posts

Cum convingem publicul să folosească transportul în comun?

Stefana Muresan

[Enjoy Transylvania!] Transylvania, an image of habitation

redactia

Fond de Inovație în Sănătate pentru acces la o medicină modernă

Stefana Muresan

[Enjoy Transylvania!] Timisoara, a pole of excellence in the Central European cultural space

Transilvania Business

MS | Energia interesului național

Acasă versus Afară

Stefana Muresan

[Enjoy Transylvania!] Adventure Tourism and Ecotourism in Pădurea Craiului Mountains

Traian Dan

[Enjoy Transylvania!] Diary Fragments in Search for a Sense: Via Transilvanica

Transilvania Business

MS | Blazonul afacerilor

MS | Blazonul afacerilor

Noul val în automotive

Ligia Voro

SB | Cum a fost la Conferința Managementul Performanței în România 2015?

Transilvania Business

Manageri. Fermieri versus IT și Automotive

Ligia Voro

Revista Transilvania Business va continua să fie o platformă activă de promovare a afacerilor

Ligia Voro

Imaginarul turistic al Balcicului (post)regal

Ligia Voro

[Enjoy Transylvania!] Sibiu is paving the way for the „jobs of the future”, through a dual education system and a dynamic university environment

Transilvania Business

DWK – Inițiativă și responsabilitate

Stefana Muresan

Romgaz dă restart investiţiilor în energie?

Ligia Voro

Managerul energetic și rolurile acestuia

Stefana Muresan

SJ | Pseudofabulă cu neîmpliniri

Transilvania Business

Planeta noastră schimbă modelul economic

Ligia Voro

Biopesticidele în alternanță cu pesticidele clasice, soluții moderne de combatere integrată a bolilor, dăunătorilor și buruienilor

Stefana Muresan

MS | Piața de rezidențial – o nouă provocare

Transilvania Business

Market Pulse Report – Argument: The challenges of Covid – 33

Ionut Oprea

Leave a Comment