Inițiatorii cooperativelor agricole (CA) din Transilvania solicită autorităților acces la pășuni, reducerea plafonului de cofinanțare pentru proiectele din zona montană, facilități fiscale pentru a stimula fermierii să se asocieze.

Vasile Larionesi și Mitrofan Lupșan au pus bazele CA Grupul de Producători Sângeorz-Băi (județul Bistrița-Năsăud). “Ne-am asociat în scopul de a ne dezvolta, singuri ne era foarte greu. În 2015 am pornit cooperativa, am reușit să deținem iarbă, animale, fabrică și magazin. Activăm în zona stațiunii balneo și în alte nouă comune învecinate. Înainte am avut o experiență cu o asociație, o formă mult mai slabă din punct de vedere juridic. Am început cu șase membri, acum am ajuns la 400. Zona de munte este una divizată, fermele au 1-5 ha, iar numărul de animale este pe măsură: 1-2 vaci, 50 de oi. La noi erau adăposturi de cel mult 10 locuri, acum vrem să facem unul de 100 de locuri. Am luat 100.000 de euro, din fonduri UE, pentru promovare; din toamnă se va lansa o altă măsură prin care vrem să construim acel adăpost mai mare”, ne spune Larionesi.

“Ideea de procesare era încă de la început. În 2005, procesatorii ne plăteau 40-60 lei/l de lapte, acum este plătit de cooperativă cu 2 lei/l, cel mai mare preț din țară. Noi producem laptele, noi procesăm, noi vindem. 80-90% vindem în Sângeorz-Băi, oraș cu 12.000 de locuitori; deja nu mai putem face față cererii. La Bistrița livrăm de două ori pe săptămână la Feldru, o dată. La Stâna Popas Putredu procesăm 1.000 l de lapte, la o altă stână, 400 l. Investiția în fabrică am făcut-o cu fonduri proprii, cu utilaje la mâna a doua, însă avem acum un proces de modernizare, cu utilaje noi. Astăzi procesăm într-un spațiu limitat, de la primărie, insuficient. Dacă pe partea de promovare este mai ușor cu fondurile UE, pe cea de investiții e nevoie de o cofinanțare de 30%, foarte dificilă pentru zona de munte. Am insistat la minister să coborâm plafonul la 10%, pe care ni l-am permite, 30% este foarte mult pentru noi”, afirmă întreprinzătorul bistrițean.

Apel disperat: “Ne pierdem munții și identitatea locală”

Diriguitorii de cooperative din Transilvania, Banat și Moldova s-au reunit la Târgul Agraria, din comuna clujeană Jucu, sub deviza “Decizii comune, beneficii individuale”, întâlnire inițiată de Egis România și DLG Intermarketing. Fermierii din zona Salonta-Batăr (Bihor) sunt organizați în CA Crișana Lact. “Suntem 15 producători de lapte de vacă. Prin cooperativă ne putem vinde laptele la un preț mult mai bun. La trei ani de la înființare am început să ne dezvoltăm puternic, avem o producție mult mai mare, cu toții, în 2022. Am început cu livrări la Friesland, apoi la Simultan. Producem acum 15 tone pe zi.

Dacă mergi în fața unui procesator, ai putere de negociere mai mare. Înainte, dacă venea procesatorul la fiecare fermier, cu câte 800 de litri, ce negociere să se mai facă? Trebuie să ne mobilizăm, deoarece ne aflăm într-un an de criză. Am accesat un proiect pe fonduri UE de 500.000 de euro, aflat în derulare. Investiția este într-un centru de colectare și într-un sediu. Deocamdată rămânem la lapte, ca să îl procesăm trebuie să îl și vindem. Iar supermarketurile solicită cantități mari. Pe viitor nu excludem nici acest lucru”, spun fermierii de la Crișana Lact.

Costel Bondrea, președintele CA Frații Muntelui (Harghita), este vehement. “Pășunile comunale s-au dat persoanelor fizice, nu structurilor asociative. Probabil că unii funcționari publici au prosperat din comisioanele luate din pășuni. Pe noi acest lucru ne atinge rău pentru că, neavând pășunile la dispoziție, nu ne putem dezvolta, nu putem crește cantitatea livrată. O asociere care a funcționat foarte bine 12 ani, din zona noastră, a fost distrusă din această cauză. Munții sunt luați de persoane fizice. Noi avem multe proiecte, dar până autoritățile nu vor înțelege ce înseamnă muntele, pierdem identitatea locală a producătorilor de oi și vaci. Ne pierdem munții”. Cooperativa promovează brânza tradițională din Valea Bistricioarei, având membri din Harghita și Neamț.

Următorul nivel: cooperativa de marketing

Ioan Agapi, manager regional al companiei de consultanță Egis România, a avertizat fermierii asupra problemelor pe care le ridică o cooperativă. De altfel, aceasta a elaborat chiar un ghid de înființare a CA. “Unii fermieri își cumpără câte un tractor, îl folosesc de 3-4 ori, apoi îl țin în ogradă. Principiul cooperativei este că utilajele trebuie folosite pentru toți membrii. Am analizat principalele temeri ale fermierilor legate de cooperative. Sunt frica de asociere, lipsa de încredere în ceilalți membri, teama de nou, reticența în a pune bani pentru capitalul cooperativei. Poate că mulți dintre acești gospodari sunt destoinici, dar nu știu să facă o cerere de finanțare, un proiect pe fonduri UE, iar atunci vor trebui să apeleze la consultanți”, avertizează Agapi.

La un alt nivel se află cooperativa de marketing. “Aceasta este o cooperativă de vânzare care valorifică produsele oamenilor. Fermierii nu au instruire, nu comunică, nici măcar membrii cooperativelor, iar de aici apar tot felul de neînțelegeri. Cooperativele de marketing au ca obiect principal vânzarea produselor rezultate în gospodăriile și fermele membrilor. Acestea adună produsele de la membri și le comercializează. În Vestul Europei cooperativele au asistență financiară pe taxe și impozite, furnizori de servicii de marketing și de organizare a lanțurilor de distribuție. Unele au chiar bănci, cum este Raiffeisen Bank în Austria”, a remarcat Adina Dabu, manager de proiect.

Ce capital social minim trebuie să aibă cooperativele

500 lei: cooperativele gradul 1 (alcătuite din persoane fizice, PFA, II, IF)
10.000 lei: cooperativele gradul 2 (alcătuite din membrii cooperativei de grad 1 și cel puțin un SRL)
50.000 lei: cooperativele gradul 3 (alcătuite din cooperative de grad 2 care desfășoară activități în comun)

Sursa: Egis

Facilitatorii, baza înființării cooperativelor

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă (FCSC) derulează mai multe proiecte adresate cooperativelor agricole în județe precum Cluj sau Sălaj. “Membrii lor trebuie să facă trecerea de la tona de cartofi vânduți în fața porții la cele 20 de tone vândute la piață, apoi la livrările în rețelele de magazine. Altfel ne vom trezi că rămânem cu satele pustii. CA Lunca Someșului Mic a devenit furnizor pentru Lidl, Kaufland sau Profi. Cooperativa de la Sânpaul a reușit pe producția de lapte, care este livrat la Rupea, cea din Borșa – cu fructele de pădure. În Sălaj, la Cramele Ulm, am reușit să creăm un brand în jurul producătorilor de vin locali, iar asocierile din Pericei și Crasna au început să se dezvolte în sectorul legumiculturii”, explică Marton Balogh, directorul FCSC.

O altă direcție este formarea de facilitatori în domeniu. Scopul este de a pregăti specialiști care să înființeze și să conducă asociații și cooperative agricole într-un mod sustenabil financiar. “Prin proiectul Coop Net ne-am propus să înființăm 25 de cooperative și să instruim 80 de persoane în domeniul înființării și funcționării eficiente a acestor structuri. Este o rețea care sprijină asocierea și colaborarea între fermierii din România. Facem acest lucru instruind persoanele interesate să creeze structuri asociative în teritoriul Grupului de Acțiune Locală (GAL) în care ele aplică pentru finanțare. Vom instrui un grup de 80 de persoane să înființeze structuri sustenabile destinate fermierilor și care să ajute micii producători, oferind accesul la piață pentru produsele lor”, conform FCSC. “Fermierii și-au ales forme diferite de constituire: întreprinderi individuale, persoane fizice autorizate, societăți cu răspundere limitată, cooperative. Dacă statul vrea să stimuleze producția, valorificarea produselor agricole, atunci trebuie să acorde avantaje fiscale, o subvenție în plus. Atunci fermierii vor fi mai interesați de asocieri”, spune oficialul Fundației Civitas.

Proiecte de cooperative finalizate de Civitas

CA Crama Ulm
Vinurile cooperativei sunt dezvoltate în Văile Crasnei și Barcăului. Cei cinci parteneri au contractat specialiști cheie: managerul cooperativei, expert tehnic, expert în branding. Au făcut o evaluare a podgoriilor și cramelor, a practicilor de producție în viticultură, a modului de lucru în vinificații. A fost lansată denumirea sub care apar pe piață vinurile cooperativei: Crama Ulm. Planul a inclus lansarea brandului (logo, etichetă, website, campanie de promovare). Au fost lansate evenimente în crame și în apropierea consumatorului pentru a prezenta oferta și a construi o relație de încredere cu colaboratorii comerciali.

CA Cultură Mare Cătina
Proiectul prevede sprijinirea cultivatorilor de cereale din cadrul GAL Câmpia Transilvaniei, accesul la mai multe resurse, reducerea costurilor de producție. Cooperarea permite investiții comune în tehnologie, îmbunătățirea ofertei de produse livrate pe piață. Au fost realizate vizite de documentare, date despre competitori sau branduri inovative, s-a elaborat un manual de identitate.

CA Arome Transilvane
Fundația a venit în ajutorul producătorilor de fructe de pădure prin dezvoltarea cooperativei. Inițiativa a urmărit o mai bună integrare a fermierilor în lanțul agroalimentar, creșterea valorii adăugate a produselor, promovarea pe piețele locale, în circuitele scurte de aprovizionare. Membrii fondatori din Lujerdiu, Sic, Borșa, Vișea cultivă şi procesează coacăze, zmeură, mure, agrișe, cătină albă.

CA Miere de Câmpie
Proiectul are rolul de a organiza apicultorii din zona Transilvaniei într-o cooperativă. Aceasta stă la baza unui centru regional care să aducă împreună un număr reprezentativ de apicultori, cărora să li se faciliteze accesul la resurse pentru dezvoltarea afacerii, îmbunătățirea calității produselor, creșterea numărului de stupi, atragerea de noi membri. În 2016 s-au vândut, în scurt timp, 500 kg de miere către laboratoare de cofetărie.

CA Lunca Someșului Mic
Prin acest demers s-au asociat o bună parte dintre fermierii din bazinul legumicol, oferindu-le posibilitatea celor din Apahida și Jucu de a accede spre o piață nouă, cea a supermarketurilor. Împreună cu fermierii din cooperativă au fost create un plan de afaceri, un website, materiale promoționale. Afacerile cooperativei au crescut de patru ori: de la 53.000 euro (2013) la 210.000 (2016).

(Publicat în ediția print TB 109 – mai/iunie 2022)