Diriguitorii infrastructurii rutiere naționale îi sfătuiesc pe constructorii autohtoni să se alieze pentru a avea șanse la licitații de miliarde de euro.
Cea mai mare desfășurare de forțe întâlnită vreodată a companiilor de construcții din zonă, Construction & Regulation Cluj Summit, a fost organizată prin platforma X Party & Networking (XPN). Sute de antreprenori au luat cu asalt Chios Social Lounge, făcând neîncăpătoare clădirea din Parcul Central.
“Ne aflăm în fața unei mari provocări, după pandemie și război: avem în anul acesta și cei următori, în Cluj, în România prea mulți bani. Avem însă și o problemă, cea a forței de muncă – foarte puțini lucrători. Voi, firmele importante de construcții, cele care duceți țara înainte, aveți posibilitatea de a prospera, dar trebuie să ne pregătim pentru a absorbi acești bani.
Degeaba politicienii din Bruxelles, București, Cluj, încearcă să acceadă sume din fonduri europene dacă nu avem cu ce implementa proiectele, forță de muncă, firme care pot, vor și respectă termene. Depinde de noi, iar platforma XPN este deosebit de importantă aici pentru viitorul acestei părți de lume, pentru constructori, administrație, ca să facă bine ceea ce urmează. Consiliul Județean (CJ) are foarte multe proiecte de derulat, foarte multe licitații care stau și își așteaptă clienții. Prin urmare folosiți-vă de noi și îmbogățiți-vă de pe urma proiectelor pe care le depunem!”, a îndemnat Istvan Vakar, vicepreședintele CJ.
Chemați la marile proiecte ale aeroportului
“Investițiile pe care le facem anul acesta se ridică la 80 milioane euro, însă trebuie să le finalizăm până în 31 decembrie pentru că majoritatea sunt fonduri europene. Deja am investit, în ultimii doi ani, 40 milioane euro. Este foarte important că sunt firme românești, inclusiv din Cluj, care lucrează pentru extinderea terminalului: ACI Cluj, apoi Construcții Napoca – pentru platformă, Electrogrup – la un gard perimetral.
Vom extinde terminalul, vom avea 7.000 mp noi, condiții mai bune, dar în această vară va fi puțin o problemă legată de călătorii. În 2023 vom contabiliza 3,1 milioane de pasageri, așa că vă mulțumim pentru efortul și încrederea pe care ni le acordați”, a spus David Ciceo, director general al Aeroportului Internațional Cluj.
De ce trebuie să își strângă rândurile
“În calitatea mea mai recentă, de președinte al celei mai noi și mai mari companii a statului român, CNIR, sperăm să răspundem, în anul acesta și în cei următori, la ceea ce așteptăm noi, românii: să ajungem să avem o rețea de infrastructură rutieră adecvată, așa cum ne-o dorim cu toții. Vă provoc pe voi, toți cei prezenți în această comunitate, să încercați să faceți un consorțiu cu care să veniți în proiectele mari de infrastructură de transport!
Eu joc în liga cea mai mare a investitorilor din partea statului. David Ciceo era cu zecile de milioane, Istvan Vakar – cu sutele de milioane. Noi, CNIR, suntem cu investiții de ordinul miliardelor de euro. Fără un consorțiu și o rezultantă a acestei comunități mari de afaceri de la Cluj, nu se veți putea mare lucru, dacă nu vă dați mâna cu toții să reușiți și să beneficiați de aceste investiții majore în economia României”, a avertizat Sorin Bota, președintele Companiei Naționale de Investiții Rutiere.
Studenții aduc prosperitate orașului
“Vă mulțumim din partea autorităților locale pentru contribuția pe care v-o aduceți, zi de zi, pentru dezvoltarea orașului. România nu se dezvoltă cu aceeași viteză, iar Cluj-Napoca este un pol important de dezvoltare nu numai pentru județ, ci și pentru întreaga regiune. Asta pentru că asigură locuri de muncă, investiții, dar și un know-how care poate fi aplicat în toată România
Apreciez aportul deosebit al celor care pun baza construcțiilor în țara aceasta pentru că am văzut aici foarte mulți profesori de la construcții, arhitectură. Până la urmă, niște absolvenți bine pregătiți fac ca investitorii sa vină în orașul nostru. Deci pilonul universitar este cel mai important, iar cei ce reprezintă acest sector ne fac să ne mândrim în toată țara”, susține Radu Rațiu, secretar al Comisiei de urbanism Primăria Cluj-Napoca.
Liber la imigranți în construcții
“Din postura Serviciului pentru emigrări Cluj, știm foarte bine cât este de problematică forța de muncă, în special în construcții. Structura din județul nostru face eforturi susținute, constante pentru a răspunde nevoilor angajatorilor. Anul trecut am avut 11.000 de cereri soluționate aici, cu o echipă relativ mică, iar dintre acestea 4.500 au fost pe partea de avize de muncă.
Majoritatea străinilor care ajung în România vin la muncă, iar aceste eforturi ale angajatorilor vor fi susținute și de noi. Sper să măresc echipa de aici, pentru ca în fiecare moment să vă putem sta la dispoziție în cel mai bun și elegant mod posibil”, a menționat Ciprian Tamas, comandantul Poliției pentru Imigrări Cluj.
Piață economică mare, inspectori puțini
“Instituția noastră este una publică, în subordinea Ministerului Dezvoltării, având ca atribut principal exercitarea controlului de stat în privința calității construcțiilor, urbanismului, pieței producției pentru construcții, autorizarea specialiștilor (diriginți de șantier, responsabili de execuție). Facem acest lucru pe o piață a Clujului – cu investiții în construcții foarte mari – având un număr mic de inspectori.
Avem 23 de angajați, reușim să facem față bine într-un domeniu în care legislația și reglementările tehnice se află într-o continuă schimbare. Așteptăm cu interes, acum în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării, codul construcțiilor, care dorește să adune toată legislația din calitatea, autorizarea lucrărilor de construcții, urbanism, controlul de stat”, a informat Cosmin Rus, inspector șef al Inspectoratului de Stat în Construcții Cluj.
“Pentru că s-a vorbit despre securitatea la incendiu, cu care ne ocupăm și noi, nu aș vrea să cred că sunteți dușmanii dvs. Întotdeauna am căutat calea de mijloc și am încercat să găsim soluții la problemele ridicate. Noi nu suntem doar cei care ne plimbăm cu mașinile roșii cu zumzetul acela strident, ci și cei care într-o formă sau alta, avem grijă de construcții”, spune Ion Moldovan, comandantul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj.
Alianța patronală, pornită de la Cluj
“În construcții, ca în orice ramură a economiei, se vorbește despre calitate, preț, disponibilitate. Acest domeniu economic este, din păcate, unul cu risc investițional mare, o legislație foarte strictă. Noi, ca firme care lucrează în această țară, avem probleme mari legate de relația cu autoritățile statului.
Ținând cont de acest lucru, Filiala Transilvania a Asociației Române a Antreprenorilor în Construcții a luat decizia ca, la adunarea generală din luna mai, să propună și să susțină fuziunea ARACO, înființat acum 32 de ani, cu Patronatul Societăților din Construcții, alături de care funcționează de 17 ani.
Cu siguranță, prin fuziunea acestor organizații, vom reuși să echilibrăm raportul putere – patronat. Sper ca în viitorii ani legislația să fie mult mai sigură, iar firmele de construcții să își scadă riscurile pentru investițiile viitoare”, a anunțat Ioan Așchilean, președinte al ACI Cluj și vicepreședinte al ARACO.
Artizanii lucrărilor, uitați la inaugurări
“Am aici, alături de mine, specialiști extrem de competenți din construcții sau care colaborează cu acest domeniu; sunt cei mai buni din Cluj la ora actuală. Activitatea de construcții este una dintre cele mai grele care există în economie. Au ajuns, la această oră, ca în sectorul construcțiilor să lucreze cei mai curajoși, cu responsabilități adevărate și care iubesc această meserie.
Închipuiți-vă un pod finalizat, cu proiectanți și executanți dintre cei mai buni, la un convoi de mașini care trece peste pod, iar în aceste mașini sunt constructorii executanți. În spatele acestui pod, pe mal, apare “fericirea” noastră, o domnișoară cu tava pe care stă un tricolor. Dincolo de pod, pe mal, apar doi domni la cravată și taie panglica.
Cea mai mare satisfacție a noastră este să stăm pe pod, nu în spatele acestuia. Pentru alții, care se pricep mai bine la fotbal și construcții, cea mai mare satisfacție este să taie panglica. În fiecare avem până la 10 inaugurări de investiții, iar la aceste tăieri de panglici de obicei nu suntem invitați”, observă Dorin Oltean, președintele TCI Cluj.
Noul val cere ajutor “veteranilor”
“Mă bucur pentru inițiativa aceasta de a aduce la un loc constructori, dezvoltatori și autorități locale. Regretul meu cel mai mare ca începător în construcții – pentru că încă așa mă consider, făcând parte din generația tânără și foarte tânără de constructori – este că nu am avut parte de o introducere în lumea construcțiilor din Cluj, ci doar tangențial, doar cu 2-3 lideri.
Aștept din partea constructorilor mai experimentați să întindă o mână către tineret și să ne aducă laolaltă, să fim mai uniți. De la autorități nu așteptăm altceva decât un dialog mai deschis”, recunoaște Bogdan Irsik, director general al Wincon.
Noile provocări: clima, cutremurele și energia
“Am fost impresionat de câtă lume era în seara aceasta, nu-mi aduc aminte să fi fost aici un eveniment cu atâta audiență. Știm că sunt vremuri interesante pentru industria construcțiilor și a dezvoltărilor imobiliare – unii dintre noi suntem implicați în proiecte aflate în derulare, dar sunt convins că întotdeauna oamenii valoroși găsesc soluții”, consideră Dan Pitic, director general al Ax Perpetuum, Scala Development și Napochim.
“Numărul atât de mare a participanților atestă faptul că tema summit-ului este foarte atractivă și importantă. În momentul de față, schimbările climatice, activitățile seismice sau energia reclamă modificări și o flexibilitate a regulamentelor de construcții. În sală există foarte mulți specialiști în aceste direcții și vă rugăm să apelați la ei pentru a discuta despre toate aceste modificări”, a remarcat Dan Mureșan, director general al M Install și Aquaserv.
Arhitecții se implică în “Biblia construcțiilor”
“Anul acesta piața construcțiilor anul acesta ne oferă multe provocări, dar sperăm că trecem peste ele. Se vor deschide multe proiecte mari de infrastructură și atunci sperăm ca totul să meargă bine”, a spus Gabriel Silveșan, CEO al Comvel Steel.
“Anul trecut am avut peste 70 de evenimente pe partea de proiecție la incendiu. Oricare dintre ele putea duce la consecințe dezastruoase, neplăcute pentru beneficiari, însă așa s-a acționat prudent și s-au preîntâmpinat. Cea mai bună acțiune pe care o putem face este să prevenim, iar aceasta o putem face prin sisteme de securitate la incendiu. Bunurile materiale le mai putem înlocui, însă viețile oamenilor sunt de neprețuit”, este de părere Mihai Iepure, fondator al Montegra.
“Ordinul Arhitecților din România este implicat activ la nivel local, regional, național, internațional în toate aceste demersuri legate de schimbările legislative din ultima perioadă. Va invităm la un dialog permanent, dar și la evenimentul nostru cultural pe care îl realizăm aici, la Cluj, Bienala de Arhitectură Transilvania, care se va organiza în toamnă, pentru a putea construi mai bine peste tot”, a îndemnat Cosmin Morărescu, vicepreședintele OAR – Transilvania.
Viitorii ingineri, pregătiți de 70 de ani
“Este o mare lipsă a resursei umane în domeniu, forța de muncă este deficitară, dar noi o pregătim, și încă bine – pentru că seara aceasta am avut șansa să văd foarte mulți absolvenți ai facultății noastre, dar și ai Universității Tehnice. Pentru că suntem aici într-o adevărată familie a constructorilor, vă invităm alături de noi, în perioada 6-11 noiembrie, când facultatea aceasta din Cluj împlinește 70 de ani”, a spus Daniela Manea, decanul Facultății de Construcții.
Summit-ul de la Chios, organizat de Intelglobalis Consulting, prin platforma XPN, a vizat jucătorii din industria construcțiilor, industrii auxiliare și instituții de reglementare. Cei prezenți au avut ocazia să întâlnească reprezentanți ai companiilor majore din construcții, instalații, proiectanți, arhitecți, dezvoltatori imobiliari, exponenți ai mediului academic de profil și ai institutiilor implicate în reglementarea acestor industrii.
Totul a avut loc într-un mediu construit special în vederea asigurării unei comunicări directe și nemijlocite a factorilor de decizie. Pentru a respecta principiul de multidisciplinaritate a XPN au fost prezenți reprezentanți ai întregului ecosistem economic, mediului de business (manageri, antreprenori), ai mediului juridic (avocaţi, notari, executori judecătorești), ai administrației, medici, arhitecți, artiști, reprezentanți ai mediului academic din țară şi străinătate.
