Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Calea ferată Alba – Cluj trece pe finanțare de tip Quick Wins

Quick Wins (QW) este o speranță pentru mii de kilometri de cale ferată scadenți la reînnoire.
API susține reînnoirea liniilor pe traseul existent în detrimentul reconstruirii totale | Foto: CFR Infrastructură

Modernizarea tronsonului dintre orașele Războieni și Dej a intrat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

“Quick Wins (QW) reprezintă o speranță pentru mii de kilometri de cale ferată scadenți la reînnoire. După lupte seculare, CFR a reușit să atragă bani europeni ca să reînnoiască linia pe traseu existent în loc să facă reconstruirea totală, cu o slabă performanță.

Proiectele pe PNRR de tip QW contractate pe 420 km de fir simplu ar putea acoperi mult mai rapid o lungime semnificativă dintre cei 7.000 km de cale ferată rămași neatinși de reconstrucții. Contractele QW au fost licitate rapid, în câteva luni în 2022, și se implementează foarte bine”, semnalează Asociația Pro Infrastructură (API).

Aceasta explică de ce progresează mult mai bine proiectele QW decât reconstrucțiile. “Primele nu implică o birocrație stufoasă. Nu e nevoie de acord de mediu, exproprieri, descărcări arheologice, scoatere din circuitul forestier, nici măcar autorizație de construire.

Lucrările mai simple aduc și licitații mai rapide, cu mai puține motive de contestații. Aici este parte din falimentul României: la rutierul major (autostrăzi, drumuri expres) politicienii văd o valoare electorală și pun osul la rezolvarea birocrației, la feroviar, nici pomeneală”.

Calea ferată, neglijată în România

Proiectele QW prin PNRR se împart în trei categorii. Acestea sunt intervenții punctuale – preferate de regionalele CFR; intervenții pe loturi mici dar continue din care rezultă distanțe mai lungi (Coșlariu – Războieni, Războieni – Apahida – Dej, București – Videle); reînnoiri complete practicate pe București – Pitești (218 km) împărțit în trei loturi (unul atribuit deocamdată), Reșița – Voiteg (în pregătire).

“Se pot trage mai multe învățăminte din succesul deja vizibil al QW și al reînnoirilor PNRR în ceea ce privește pregătirea, licitația și execuția rapidă și ieftină. Statul ar fi putut asigura o rețea feroviară decentă pe mii de kilometri.

Dacă ar fi investit inteligent în aceste tipuri de intervenții o parte din fondurile nerambursabile pompate cu nemiluita în demolări și reconstruiri totale timp de 23 de ani. Ar fi bine să se acceseze bani europeni pentru QW de-acum înainte măcar pe încă 1.000 km.

Neglijarea căii ferate de către politic se vede în dezechilibrul major față de alocările bugetare oferite pe rutier. Nu este normal ca singurii bani de investiții feroviare să fie europeni. Nu putem sta permanent cu mâna întinsă.

O linie în relief deluros s-ar putea reînnoi cu o cincime din finanțarea necesară reconstruirii totale, iar la câmpie raportul este probabil sub o zecime. Dacă nu reîncep alocările bugetare periodice necesare întreținerii rețelei feroviare, chiar și puținii kilometri reconstruiți se vor degrada în 15-20 de ani din lipsă de mentenanță”, afirmă specialiștii API.

Podurile și tunelele, lăsate pe dinafară

Totuși, organizația avertizează că nici QW nu rezolvă toate problemele feroviare. “Deși refac sau înlocuiesc fundația, șinele, traversele sau macazurile, ele nu se ating de poduri, tuneluri, consolidări (ziduri de sprijin), instalații de electrificare.

Toate aceste componente pot fi scadente la reînnoire și costă chiar și de patru ori prețul căii ferate propriu-zise. Pentru ele s-ar putea derula – și cerem CFR să deruleze alte QW dedicate, unde avantajul ar fi același: birocrație aproape zero, deci fără să fie prea mare nevoie de contribuția “meseriașilor” din Palatele Victoria și CFR și de prin alte ministere implicate”, conform API.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Biblioteca Județeană Arad, clădire construită în 1909, reabilitată energetic

Articolul următor

Brașovul, Clujul și Bihorul în topul turistic pe primele cinci luni din 2023

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Ne dorim să fim punctul de contact pentru toți cei care vor să facă transformarea digitală – care este un drum lung și dificil, dar și să găsim cele mai bune servicii pentru a facilita acest proces”, a rezumat coordonatorul The European Digital Innovation Hub in Transilvania (TEDIHT), Bianca Muntean, manager al Transilvania IT Cluster (TITC).
Citeste mai mult

“Bursa digitală” a Clujului

Mai multe entități și furnizori IT&C și-au pus în gând să ridice nivelul de digitalizare a IMM-urilor din…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share