Pentru construirea unui pod peste Dunăre de 370 de metri, şefii administrațiilor publice locale din Moldova Nouă, Coronini, Sichevița, Berzasca, Gârnic și Svinița (județul Mehedinți), împreună cu omologul acestora din Serbia, Nebojša Mijović, au semnat o peţiţie. Într-o primă fază, se va solicita sprijinul financiar al Guvernelor României şi Serbiei.
Clisura Dunării poate reprezenta un obiectiv turistic de mare atractivitate, dar în lipsa unei infrastructuri care să sigure accesul facil în zonă, precum şi a unor amenajări specifice, turiştii vor admira frumuseţile zonei, dar vor prefera vizitarea localităţilor sârbe şi bulgare, de pe malul drept al Dunării.
Obiectivele turistice şi populaţia vor beneficia de noul pod peste Dunăre
Coronini are nu mai puţin de şapte locuri de belvedere. Unic este monumentul natural din mijlocul Dunării. Stânca Baba Caia este borna de intrare propriu-zisă în Clisura Dunării. Baba Caia se înalţă cu şapte metri deasupra apelor. Numele ei vine din limba turcă şi înseamnă stânca tatălui. Odinoară, Baba Caia era legată cu lanţuri de Cetăţile Golubac (Serbia), respectiv Ladislau (Coronini), pentru ca vasele să îşi achite obligatoriu taxele vamale. Stânca iese din apele fluviului în zona Coronini şi este supranumită „Crăiasa singuratică a Dunării”. Legenda spune că stânca ar fi cele două degete pietrificate ale Babei Caia, de fapt Marea Zeiţă Gaia, care fusese aruncată în Dunăre de Saturn. Tot în Coronini găsim peștera Gaura Chindiei, declarată rezervație arheologică, cu urme de artă rupestră ce aparțin paleoliticului și neoliticului dar și urme din perioada de locuire protodacică și dacică.
În zonă se pot admira şi Ostrovul de la Moldova Veche, intrarea Dunării în defileul definit de masivul carstic de aproape 100 de km, cu ale sale Cazane Mari și Cazane Mici. Tot aici este amplasat Parcul Eolian Sfânta Elena, cu 21 de turbine eoliene. Un alt punct de atracţie sunt cele şase sate locuite de cehii colonizati de catre Imperiul Habsburgic la inceputul secolului XIX: Garnic /Gerník, Sfanta Elena /Svatá Helena, Bigar /Bigr, Ravensca/Rovensko, Eibenthal/Eibenthal şi Sumita/Šumice.
