Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Revolta IT-iștilor din Transilvania. Se opun impozitării salariilor din domeniu

ANIS și 138 de compani au adresat Guvernului României un memoriu pentru a semnala impactul impozitării veniturilor salariaților din IT.
Programatori clujeni participând la la un curs de Java | Foto: CITC

Mai multe organizații locale de profil din Cluj și Sibiu s-au alăturat mișcării împotriva inițiativei guvernamentale, susținând că ar afecta 80% dintre informaticieni.

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), 138 de companii și cinci organizații semnatare au adresat Guvernului României un memoriu pentru a semnala impactul pe care îl pot avea modificările din Codul Fiscal vehiculate în ultimele zile, mai exact impozitarea veniturilor salariaților din industria de IT care depășesc de 10.000 de lei brut.

Printre organizațiile semnatare se numără Asociaţia Business Service Leaders (ABSL), Clusterul IT Cluj (CITC), Asociația Sibiu IT (ASIT), Transilvania IT Cluster (TITC), Asociația Centrelor de Inovare Digitală din România (ACIDR). Companiile și asociațiile semnatare au împreună 31.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de 3,4 miliarde euro.

S-au raliat în această acțiune solidară startup-uri, companii mici, medii și mari, locale și internaționale, companii de servicii, cât și de produs, “ceea ce reflectă opinia unanimă și neechivocă a industriei în legătură cu impactul negativ al măsurilor vehiculate”. Semnatarii atrag atenția atât “asupra timpului extrem de scurt pentru reajustarea cheltuielilor și salarizării, cât și asupra pragului care anulează o politică industrială corectă în ultimii ani și care va afecta mai mult de 80% din salariații industriei la nivel național”.

“România, spre deosebire de alte state din regiune, are o politică bazată pe o măsură singulară de susținere a industriei, însă o măsură dovedită ca fiind foarte eficientă și care a creat un hub regional de tehnologie și a menținut angajații înalt specializați în țară, ajutând industria să fie competitivă în regiune și să aibă o creștere accelerată, de trei ori mai mare față de rata de creștere a economiei naționale.

Această dezvoltare este în special importantă în perioada următoare, când România ar trebui să accelereze reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, prin proiecte masive de digitalizare.

În contextul cererii scăzute la nivel global, România este în situația de a semnala actualilor și potențialilor investitori internaționali că încrederea în stabilitatea fiscală din România este redusă, iar competitivitatea pieței în regiune nu este susținută prin politici guvernamentale”, se specifică în document.

Cifrele industriei de IT din România

* Este unul dintre cei mai mari contributori la creșterea economiei naționale: în 2022 din 4,8% creștere de produs intern brut, 1,3% a venit din IT.
* Este al doilea mare exportator din sectorul servicii.
* Este un contributor important la bugetul de stat, salariații din IT virând anual 10 miliarde lei în contribuții la bugetele sociale și de sănătate, de 10 ori mai mare decât valoarea totală a facilității fiscale de care beneficiază.
* Industria este în top 5 plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
* Salariații din IT susțin prin cheltuieli un număr cel puțin egal (proporție 10 la 10,5) de locuri de muncă în alte sectoare ale economiei naționale.

Sursa: ANIS

Propunerile sectorului informatic

Semnatarii solicită Guvernului să deruleze consultări aprofundate cu industria prin care să identifice modalități de a crește veniturile guvernamentale fără să afecteze competitivitatea industriei. Industria IT solicită Guvernului menținerea facilităților, “acțiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susținerii industriei IT ca industrie de importanță strategică”.

“Facilitățile pentru industria de IT au încă un efect puternic și generează creștere în continuare la PIB, prin creșterea bazei de impozitare. În ipoteza în care Guvernul va decide totuși modificarea regimului fiscal aplicabil angajaților din industria de IT, semnatarii solicită ca această acțiune să fie implementată gradual.

Codul Fiscal prevede un minimum de șase luni pentru implementarea unor noi taxe care să permită companiilor să își ajusteze bugetele în baza cărora își desfășoară activitatea. Termenele de implementare prea scurte vor pune în dificultate companiile din România care nu se pot adapta cu ușurință la astfel de viraje bruște ale politicii fiscale.

Raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România menționează foarte clar – ținând cont și de calendarul agreat în cadrul PNRR – că o eventuală reducere treptată a facilităților fiscale din economie să fie pusă în aplicare între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2028, dând timp companiilor să facă ajustările necesare.

Un studiu realizat de Roland Berger pentru ANIS și publicat în februarie 2022 relevă poziționarea României la nivel regional, la nivel de competitivitate în raport cu celelalte țări analizate în studiu. Eliminarea facilității fiscale de care industria IT beneficiază va crește costul total cu salarizarea, ceea ce ne va poziționa în urma unor state precum Polonia sau Bulgaria”.

Cine a semnat memoriul

ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse. În ANIS sunt reprezentate companii cu capital românesc și străin, mici sau multinaționale.

Ele au  sedii în toate marile centre IT din țară, ceea ce asigură asociației reprezentativitate la nivel național. Cu o reprezentare de 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel național și 42% din totalul angajaților industriei IT din România, ANIS își mărește an de an amprenta economică în plan local.

ABSL este cea mai importantă organizație care reprezintă sectorul de business services, adunând în componența sa 80 de companii care își desfășoară activitatea în domenii precum Shared Services Center, Business Process Outsourcing, Information Technology Outsourcing, Research and Development.

CITC este cel mai mare ecosistem de inovare din România construit pe lanțul de valoare al industriei de IT cu misiunea de a crea o comunitate funcțională care să asigure sustenabilitatea sectorului. Având peste 10 de existență, CITC reunește peste 100 de membri, în principal companii de IT, dar și universități și institute academice din toată țara. Eforturile sale de-a lungul celor 10 ani au contribuit semnificativ la poziționarea României ca un centru de inovare tehnologică de importanță majoră pentru Centrul și Estul Europei.

ASIT cuprinde 24 de companii active în domeniul tehnologiei informației și software, cu sediul în Sibiu. Membrii săi sunt companii multinaționale și locale. Diversitatea membrilor permite o înțelegere cuprinzătoare a industriei IT. Sibiu IT s-a angajat să reprezinte industria IT din Sibiu, având ca obiective principale dezvoltarea și consolidarea comunității IT locale.

TITC se poziționează la intersecția dintre antreprenori, cercetători, inovatori si administrația publica, impulsionând discuțiile și acțiunile in jurul transformării digitale si îmbunătățind astfel dezvoltarea comunității prin digitalizare. În 2013, a fost creat de către comunitatea de IT din Regiunea de Nord Vest a României pentru a sprijini crearea ecosistemului regional de inovare.

Clusterul oferă servicii suport pentru proiecte inovatoare, acces la cursuri de formare pentru angajați, activități de networking, public affairs și reprezentare locală, regională, națională și internațională a sectorului IT din Transilvania. TITC are 148 de companii din domeniu care totalizează peste 8.000 de angajați, dar și universități, autorități publice însumând 20 de organizații din regiune.

RODIH este asociația reprezentativă a DIH-urilor românești, incluzând EDIH-urile selectate de către Comisia Europeană în programul Europa Digitală, care acționează ca un catalizator pentru inovare și transformare digitală, dar și ca o platformă comună pentru agenda de politici comune în rândul DIH-urilor regionale din țară în relație cu organismele publice locale, regionale, naționale și europene.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Care județe au atras cei mai mulți turiști în semestrul I din 2023

Articolul următor
Biroul de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) a asistat un sindicat de bănci în acordarea unei finanțări de 550 milioane de euro grupului elvețian Ameropa. 

Banca Transilvania se implică în finanțarea grupului Ameropa

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Ne dorim să fim punctul de contact pentru toți cei care vor să facă transformarea digitală – care este un drum lung și dificil, dar și să găsim cele mai bune servicii pentru a facilita acest proces”, a rezumat coordonatorul The European Digital Innovation Hub in Transilvania (TEDIHT), Bianca Muntean, manager al Transilvania IT Cluster (TITC).
Citeste mai mult

“Bursa digitală” a Clujului

Mai multe entități și furnizori IT&C și-au pus în gând să ridice nivelul de digitalizare a IMM-urilor din…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share