„Brâncuși: surse românești și perspective universale”, prima expoziție a artistului în țara sa natală după mai bine de 50 de ani, se deschide publicului larg la Timișoara pe 30 septembrie
Cea mai importantă expoziție dedicată lui Constantin Brâncuși în ultima jumătate de secol, în România, se deschide publicului pe 30 septembrie, de la ora 10:00, ca parte integrantă a programului cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.
Curatoriată de Doina Lemny, reputată expertă internațională în viața și opera marelui artist, expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” este un eveniment finanțat de Consiliul Județean (CJ) Timiș, organizat de Muzeul Național de Artă din Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România, susținut de Banca Transilvania ca sponsor principal.
Mult așteptata expoziție aduce în fața publicului circa 100 de lucrări (sculpturi, fotografii, documente de arhivă, materiale filmate) menite să ofere o imagine de ansamblu asupra creației și vieții lui Constantin Brâncuși, dar și să-l plaseze pe marele sculptor, pentru prima dată, într-un context românesc.
„Expoziția scoate în evidență anumite aspecte ce evocă legătura artistului cu țara sa natală, cu arta și literatura românească, lăsând publicului libertatea să descopere aceste relații subtile după propriile intuiții și simțăminte. De aici, necesitatea de a prezenta etape importante din creația sa, punând accentul pe prima perioadă, ce poartă însemnele formării sale în România, și pe dialogul pe care l-a întreținut în permanență cu compatrioții săi prin participarea la diverse manifestări artistice”, spune Doina Lemny, curatoarea expoziției Brâncuși de la Timișoara.
Există însă și lucrări de maturitate, în special de la muzeele internaționale, lucrări emblematice sau mai puțin cunoscute, care ies pentru prima oară din faimoasele colecții pentru a ajunge în România. În acest sens, expoziția beneficiază de împrumuturi excepționale de la Centre Pompidou, din Paris, care deține, prin Atelierul lui Brâncuși, cea mai mare colecție de Brâncuși din lume; de la Tate, din Londra, care a trimis la Timișoara trei din cele patru opere pe care le deține; de la Fundația Guggenheim din Veneția, precum și din alte colecții particulare.
De asemenea, lucrările timpurii ale lui Brâncuși sunt aduse de la Muzeul Național de Artă al României și de la Muzeul de Artă Craiova. Numeroasele fotografii și cele două materiale video filmate chiar de către Brâncuși intră într-un dialog inedit cu operele expuse.
„«Lumea poate fi salvată prin artă», spunea marele Constantin Brâncuși, iar menirea ei este de a apropia oamenii, prin simpla percepție la nivel vizual. Aceasta este una din ideile care au stat la baza demersurilor făcute de Consiliul Județean Timiș pentru construirea de infrastructură culturală la standarde internaționale.
Am investit peste 2 milioane de euro în transformarea Muzeului Național de Artă Timișoara, acesta fiind în prezent singura locație regională care poate găzdui exponate cu valoare de tezaur”, spune Alin Nica, președintele Consiliului Județean (CJ) Timiș.
Expoziția este însoțită și de un catalog în limba română și engleză, coordonat de Doina Lemny, cuprinzând 16 eseuri ale specialiștilor români și străini — Ioana Vlasiu, Elena-Bobi Dumitrescu, Matthew Gale, Ariane Coulondre, David Grob, Doina Lemny, Cristian-Robert Velescu, Mica Gherghescu, Valerie Loth, Georges Banu, Sorana Georgescu-Gorjan—, precum și 190 de imagini reproduse ale sculpturilor, desenelor și fotografiilor lui Constantin Brâncuși, alături de imagini documentare.
Publicat de Fundația Art Encounters, volumul „Brâncuși: surse românești și perspective universale” este un ghid ideal pentru toți cei care doresc să înțeleagă mai aprofundat universul brâncușian, oferind o perspectivă nouă și actualizată asupra operei unuia din cei mai importanți sculptori ai secolului XX. Acesta poate fi comandat de pe site-ul expoziției (brancusi-2023.info), site-ul librăriei La Două Bufnițe (ladouabufnite.ro), alte librării din țară, precum și de la Muzeul Național de Artă din Timișoara, și va fi lansat oficial în cadrul unui eveniment dedicat, sâmbătă, 30 septembrie, de la ora 16:00, în Sala Barocă a muzeului.
„Ultima expoziție românească dedicată marelui sculptor a avut loc în urmă cu mai bine de 50 de ani, în 1970. Expoziția de Timișoara își va impresiona cu siguranță publicul, fiind totodată și o binemeritată revenire simbolică a lui Brâncuși acasă. O expoziție care explorează atât inspirația românească cu care sculptorul ajunge la Paris, cât și metamorfoza prin care trece până la a deveni artistul universal pe care îl apreciază toată lumea”, declară Ovidiu Șandor, comisarul expoziției și președinte al Fundației Art Encounters.
Weekend-ul marii deschideri a expoziției-eveniment „Brâncuși: surse românești și perspective universale” propune următorul program:
- Sâmbătă, 30 septembrie, de la ora 10:00, la Muzeul Național de Artă Timișoara, deschiderea oficială a expoziției în prezența lui Alin Nica, Președintele Consiliului Județean Timiș, a Doinei Lemny, curatoarea expoziției, și a lui Filip Petcu, directorul MNAT. Expoziția poate fi vizitată de publicul larg în intervalul 10:00 – 12:00.
- Sâmbătă, de la ora 16:00, în Sala Barocă a Muzeului Național de Artă Timișoara, va avea loc lansarea oficială a Catalogului expoziției, eveniment care va lua forma unui dialog între coordonatoarea acestui volum, Doina Lemny, și jurnalista culturală Daria Ghiu. Accesul la acest eveniment este gratuit, însă vizitarea expoziției se face pe bază de bilet.
- Duminică, 1 octombrie, expoziția va fi deschisă publicului larg între orele 10:00-20:00, pe baza biletelor achiziționate în prealabil.
Expoziția Brâncuși poate fi vizitată în intervalul 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024. Informații detaliate legate de programul de vizitare, achiziția de bilete, tururi ghidate și vizite școlare sunt disponibile pe site-ul dedicat expoziției: brancusi-2023.info Organizatorii evenimentului îi îndeamnă pe doritori să-și achiziționeze din timp bilete pentru zilele și intervalele orare rămase disponibile.
CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ – finanțator principal
CJ Timiș este autoritatea administrativă publică locală din județ care finanțează și coordonează șase instituții culturale: Muzeul Național de Artă Timișoara, Muzeul Național al Banatului, Muzeul Satului Bănățean, Teatrul Merlin pentru copii și tineret, Centrul de Cultură și Artă și Biblioteca Sorin Titel.
La Bastionul Theresia, construit în secolul XVIII și localizat în centrul istoric al orașului Timișoara, Consiliul Județean Timiș gestionează un centru multifuncțional, principalul punct de informare și promovare turistică, precum și o galerie de artă apreciată de localnici și vizitatori.
În cadrul „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, Consiliul Județean Timiș este principala autoritate executivă responsabilă pentru implementarea Programului și duce la bun sfârșit investițiile în infrastructura culturală și organizarea evenimentelor prevăzute în dosarul de candidatură.
MUZEUL NAȚIONAL DE ARTĂ TIMIȘOARA – organizator
MNAT oferă o perspectivă largă asupra moștenirii Banatului din ultimele două sute de ani, ca urmare a confluenței dintre tradiția balcanică post-bizantină și limbajul inovator al artei baroce europene, adusă în regiune de Reforma Catolică.
Din 2006, MNAT este plasat în Palatul Baroc, ca instituție independentă care găzduiește următoarele colecții: Colecția de arte plastice europene (Renaștere și Baroc), Colecția de artă decorativă europeană, Colecția de artă bănățeană (pictură de șevalet și colecție de icoane din secolul al XIX-lea), Colecția de artă modernă românească, Colecția Corneliu Baba, Colecția de artă contemporană. Colecțiile combină într-un mod unic arta clasică tradițională cu arta experimentală avangardistă, printr-o relație organică pe care o au cu temele și curentele stilistice ale Europei occidentale sau chiar cu pictura americană postbelică. Valoarea acestor colecții a fost recunoscută la nivel național, iar în 2020 muzeul a primit statutul de muzeu național.
Muzeul joacă un rol central în Programul Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii prin găzduirea a două expoziții de marcă: prima retrospectivă dedicată pictorului suprarealist Victor Brauner și a doua mare expoziție dedicată lui Constantin Brâncuși în țara sa natală. Acestea vor fi găzduite de muzeu în parteneriat cu prestigioase muzee europene ca Centre Georges Pompidou (Franța), Tate Gallery (Marea Britanie), precum și cu organizații naționale importante, ca Fundația Art Encounters sau Institutul Francez din România.
FUNDAȚIA ART ENCOUNTERS – organizator
Promotor și organizator al Bienalei Art Encounters, funcționează din 2015 ca inițiativă culturală privată, având ca scop facilitarea și susținerea artei contemporane din România. Misiunea sa este de a încuraja dialogul, învățarea, cercetarea și experimentarea, oferind un model instituțional calat pe nevoile contextului local, rămânând în același timp preocupată de prezența pe scena de artă internațională.
Activitățile fundației se desfășoară în baza următoarelor mari direcții: organizarea Bienalei Art Encounters la Timișoara și programul expozițional oferit în spațiul permanent din Timișoara și alte locații; încurajarea educației și dezvoltarea publicului prin programe publice; dezvoltarea unei serii consistente de rezidențe artistice și curatoriale.
Complementar programelor permanente ale Fundației, colecția particulară de artă a lui Ovidiu Șandor, președintele Fundației Art Encounters, funcționează ca resursă deschisă pentru expoziții, colaborări instituționale și cercetare.
INSTITUTUL FRANCEZ DIN ROMÂNIA – organizator
Aflat sub tutela Ministerului pentru afaceri europene și externe, IFR aparține rețelei culturale franceze în străinătate. Misiunea IFR este de a promova cooperarea culturală, lingvistică și universitară, cooperarea cu instituții și cu reprezentanți ai societății civile. Creat în 2012, Institutul are, pe lângă sediul de la București, trei filiale – la Cluj-Napoca, Iași și Timișoara – și îndeplinește, totodată, misiunile Serviciului de Cooperare și Acțiune Culturală ale Ambasadei Franței.
IFR este un centru lingvistic dinamic, singurul autorizat de Ministerul francez al Educației să elibereze certificări internaționale (diplome DELF-DALF, TCF) și de Camera de Comerț și Industrie din Paris (chambre de commerce et d’Industrie de Paris) pentru diplome DFP și TEF. În 2020, peste 5.000 persoane s-au înscris la diversele cursuri de limbă, la distanță sau în persoană. IFR joacă un rol important în peisajul cultural românesc prin organizarea anuală de evenimente culturale și artistice: expoziții, întâlniri literare, conferințe și concerte.
La București, IFR găzduiește cinema-ul Elvira Popescu, care, datorită unei bogate oferte de filme franceze și europene incluse în programul său, este una din cele mai apreciate scene cinematografice din România.
